3ra-20/25 — Anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil cu privire la acordarea protecției pe teritoriul Republicii Moldova.

La 30 noiembrie 2021, Balulis Yanina a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil cu privire la acordarea protecției pe teritoriul Republicii Moldova.

În susținerea acțiunii reclamanta a indicat că prin decizia nr.***** din 06 noiembrie 2022 a Direcției azil și integrare a Biroului migrație și azil al MAI, a fost respinsă cererea sa cu privire la acordarea protecției umanitare conform art.19 din Legea nr.270 din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova. Decizia i-a fost comunicată la 07 noiembrie 2022, cu care nu este de acord, considerând-o ilegală și neîntemeiată, pasibilă anulării.

Reclamanta a reținut că s-a născut la *****, în orașul *****, *****, este de naționalitate ***** și de religie *****. În anul 2022 a venit în Republica Moldova, solicitând azil, drept motiv a invocat faptul că la întoarcerea în țara de origine nu se simte în siguranță.

A notat că a plecat din ***** de la vârsta de doi ani, după divorțul părinților și împreună cu mama, s-au stabilit cu traiul în *****, unde se afla legal în baza vizei de reședințe în regiunea *****, *****.

Din cauza acțiunilor militare care au loc în prezent pe teritoriul *****, unde domiciliază, a fost nevoită să părăsească țara.

Nu dorește să se întoarcă în țara de origine, *****, din motiv că îi va fi interzisă libera manifestare de propria voință, critică față de autoritățile naționale ruse despre acțiunile ostile militare ale acestei țări pe teritoriul *****.

Consideră că în cazul reîntoarcerii în țara de origine, în *****, nu este sigură de integritatea vieții sale. Mai mult, de la doi ani locuiește pe teritoriul *****, în regiunea *****, locul de baștină a mamei și a bunicii sale. În ***** și-a petrecut toată copilăria și majoratul, și-a făcut studiile, acolo sunt toți prietenii săi.

În viziunea reclamantei, decizia de refuz nr.***** din 06 noiembrie 2022 a Direcției azil și integrare a Biroului migrație și azil al MAI cu privire la acordarea protecției pe teritoriul Republicii Moldova a fost emisă ilegal, contrar 1 prevederilor Legii privind azilul în Republica Moldova, fără să se țin cont de toate circumstanțele importante expuse de către ea.

Reclamanta a remarcat că potrivit art.17 alin.(1) din Legea nr.270 din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova, statutul de refugiat se recunoaște, la solicitare, străinului care, în virtutea unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau opinie politică, se află în afara țării a cărei cetățenie o deține și care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu dorește să se pună sub protecția acestei țări; sau care, nedeținând nicio cetățenie și găsindu-se în afara țării în care își avea domiciliul legal și obișnuit, ca urmare a unor astfel de evenimente, nu poate sau, datorită respectivei temeri, nu dorește să se reîntoarcă.

Totodată, din prevederile art.42 alin.(2) din Legea nr.270/2008 rezultă că, la soluționarea cererilor de azil, autoritățile competente au obligația să cerceteze toate aspectele relevante ale cererii de azil, în colaborare cu solicitantul, după caz, sau la solicitarea acestuia.

Iar, reieșind din dispozițiile art.48 alin.(1) din Legea nr.270/2008, la evaluarea temerii bine întemeiate de persecuție sau a riscului real de a fi supus unor vătămări grave, autoritățile competente trebuie să se bazeze atît pe evenimente care au avut loc anterior părăsirii țării de origine, cât și pe cele care s-au desfășurat ulterior părăsirii țării sale de origine.

Reclamanta atestă că în decizia contestată lipsește cercetarea tuturor aspectelor relevante cererii de azil prevăzute la art.42 din Legea nr.271/2008, cât și motivarea autorităților competente „pe evenimente care au avut loc anterior părăsirii țării de origine, cât și pe cele care s-au desfășurat ulterior părăsirii țării sale de origine”, care este obligatorie în virtutea prevederilor art.48 din Legea enunțată.

Cu trimitere la art.3, 5, 6, 7 10, 17, 20, 21, 36, 39 alin.(2), art.189 alin.(1), art.206 din Codul administrativ și art.17 alin.(1), art.11, art.19. art.51 alin.(1) lit.a)-b) din Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova, art.6 alin.(1) lit.a)-c) și art.56 lit.a)-f) din Legea nr.200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, reclamanta Balulis Yanina consideră că pârâtul la emiterea actului administrativ contestat nu a efectuat o verificare minuțioasă a cererii sale cu privire la oferirea unei protecții pe teritoriul Republicii Moldova.

În contextul enunțat, Balulis Yanina a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei de refuz nr.***** din 06 noiembrie 2022 a Direcției azil și integrare a Biroului migrație și azil al MAI și obligarea pârâtului să-i acorde azil pe teritoriul Republicii Moldova.

În drept, recurenta și-a întemeiat recursul pe prevederile art.2451 alin.(1) lit.d) din Codul administrativ, potrivit cărora recursul este admis dacă hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

La 26 martie 2025, Balulis Yanina a depus cerere, solicitând retragerea recursului său și încetarea procedurii în recurs.

Articolul 195 din Codul administrativ prevede că: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Articolul 27 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă reglementează că: „(1) Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim 3 supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare. (2) Instanța nu admite dispunerea de un drept sau folosirea modalității de apărare dacă aceste acte contravin legii ori încalcă drepturile sau interesele legitime ale persoanei.”

Articolul 56 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă stipulează că: „ (1) Participanții la proces sunt în drept să ia cunoștință de materialele dosarului, să facă extrase și copii de pe ele, să solicite recuzări, să prezinte probe și să participe la cercetarea lor, să pună întrebări altor participanți la proces, martorilor, experților și specialiștilor, să formuleze cereri, să reclame probe, să dea instanței explicații orale și scrise, să expună argumente și considerente asupra problemelor care apar în dezbaterile judiciare, să înainteze obiecții împotriva demersurilor, argumentelor și considerentelor celorlalți participanți, să atace actele judiciare și să-și exercite toate drepturile procedurale acordate de legislația procedurală civilă. (2) Participanții la proces se bucură de drepturi procesuale egale și au obligații procesuale egale, cu unele excepții stabilite de lege în dependență de poziția pe care o ocupă în proces.

Articolul 443 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă menționează că: „ (1) Până la pronunțarea deciziei, recurentul are dreptul să își retragă recursul printr-o cerere scrisă. Cererea de retragere a recursului se depune în instanța care a fost învestită cu judecarea recursului. (2) În cazul retragerii recursului, instanța competentă dispune, printr-o încheiere irevocabilă, încetarea procedurii în recurs.”

Se reține că la 27 decembrie 2024, Balulis Yanina, reprezentată de avocat Bolocan Ludmila a depus recurs împotriva deciziei din 17 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Ulterior, la 26 martie 2025, recurenta Balulis Yanina a depus cerere, solicitând în sensul art.443 din Codul de procedură civilă, retragerea recursului său și încetarea procedurii în recurs.

Ține de menționat că cererea de retragere a recursului a fost depusă de Balulis Yanina, până la emiterea de către instanța de recurs a actului judecătoresc irevocabil pe marginea cauzei date.

Împrejurările nominalizate denotă că recurenta Balulis Yanina a făcut uz de drepturile sale procedurale oferite de Codul administrativ în coroborare cu legislația procesual-civilă, depunând până la emiterea actului judecătoresc irevocabil de către instanța de recurs, cerere de retragere a 4 recursului depus împotriva deciziei din 17 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, cu încetarea procedurii de recurs.

Reținând principiul disponibilității în drepturile procedurale ale participanților la proces, și conducându-se de prevederile 195 din Codul administrativ în coroborare cu art.443 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ține cont de solicitarea Yaninei Balulis cu privire la retragerea recursului său depus la 27 decembrie 2024, cu încetarea în acest sens a procedurii de recurs.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține efectele încetării procedurii în recurs stipulate în art.266 alin.(2) CPC, și anume nu se admite o nouă adresare în judecată a aceluiași recurent cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a admite cererea depusă de recurenta Balulis Yanina cu privire la retragerea recursului, cu încetarea procedurii în recurs.

În conformitate cu art.193 alin.(3), art.195, art.230 din Codul administrativ în coroborare cu art.443 și art.266 din Codul de procedură civilă,