3r-173/25 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- termenul de declarare a apelului motivat
3r-173/25 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Milanes Sanchez Yoan
Sebastian, reprezentat de avocatul Cristina Negru
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către
Milanes Sanchez Yoan Sebastian împotriva Inspectoratului General pentru
Migrație, cu privire la anularea actului administrativ individual și obligarea
autorității publice să emită act administrativ individual favorabil,
împotriva încheierii Curții de Apel Centru din 20 mai 2025
(Dosarul nr. 3r-173/25
PIGD2-24010878-01-3r-20062025 )
Termenul de declarare a apelului motivat.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. E. Bolocan
Curtea de Apel Centru, jud. G. Mîra, V. Sîrbu, A. Bostan
30 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de către Milanes Sanchez Yoan
Sebastian, reprezentat de avocatul Cristina Negru
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 26 ianuarie 2024, Milanes Sanchez Yoan Sebastian prin
intermediului avocatului Cristina Negru a depus acțiunea în contencios
administrativ împotriva Inspectoratului General pentru Migrație al MAI cu
privire la anularea actului administrativ individual și obligarea autorității
publice să emită act administrativ individual favorabil.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 10 februarie
2025, acțiunea înaintată de Milanes Sanchez Yoan Sebastian s-a respins ca fiind
neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond la 15 februarie 2025,
Milanes Sanchez Yoan Sebastian, prin intermediul reprezentantului său,
avocatul Negru Cristina a declarat apel nemotivat asupra hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani din 10 februarie 2025.
Hotărârea motivată a fost expediată părților prin intermediul poștei
electronice la data de 14 aprilie 2025 (f.d.102).
Curtea de Apel Centru prin încheierea din data de 20 mai 2025 a declarat
inadmisibil apelul declarat de Milanes Sanchez Yoan Sebastian, prin intermediul
reprezentantului său, avocatul Negru Cristina, pe motiv că motivarea apelului
nu a fost depusă în termenul prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ.
În data de 02 iunie 2025 Milanes Sanchez Yoan Sebastian, reprezentat
de avocatul Cristina Negru a depus recurs împotriva încheierii instanței de apel,
prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate (f.d. 115-
116).
În motivarea recursului reprezentantul recurentului a menționat că a fost
în imposibilitate să prezinte apelul motivat, deoarece nu cunoștea numărul
dosarului și judecătorul căruia i-a fost repartizată spre examinarea cererea de
apel.
2
În acest sens, reprezentantul recurentului consideră că Curtea de Apel
Centru urma să-i acorde apelantului termen pentru lichidarea neajunsurilor în
conformitate cu art. 368 alin. (1) Cod procedură civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 24 din Codul administrativ:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 47, alin. (3) din Codul administrativ:
„Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.”
Art. 63, alin. (1) din Codul administrativ:
„Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu
prevederile art.383–390 din Codul civil.”
Art. 65, alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen
legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau
împuternicit se atribuie reprezentatului.
Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea
impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se
întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.”
Art. 96, alin. (1) din Codul administrativ:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere
al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată
obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Art. 219, alin. (1) din Codul administrativ:
„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor
probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de
solicitare a probelor înaintate de participanți.”
Art. 223 din Codul administrativ:
„Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea
ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”
Art. 232, alin. (2) din Codul administrativ:
3
„Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”
Art. 236, alin. (1), alin. (2), lit. e) din Codul administrativ:
„Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil,
apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară
inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după
expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”
Art. 241, alin. (1) din Codul administrativ:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată
care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”
Art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.”
Art. 243, alin. (2) din Codul administrativ:
„Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără
ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la
proces.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea de
Apel Centru a adoptat încheierea contestată la 20 mai 2025, fiind notificată
recurentului în data de 29 mai 2025, prin intermediul poștei electronice, fapt
care se confirmă prin extrasul din poștă electronică a Curții de Apel Centru,
anexat la actele cauzei (f.d. 112).
În data de 02 iunie 2025 reprezentantul recurentului avocatul Cristina
Negru a depus recurs împotriva încheierii din 20 mai 2025.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
recurentul s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de
legiuitor, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând
prevederile art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, a decis examinarea
cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei
4
ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea
părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu
suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.
Astfel, instanța de recurs efectuând controlul judiciar al încheierii din
20 mai 2025 a Curții de Apel Centru constată că instanța de apel întemeiat a
declarat inadmisibil apelul motivat depus de Milanes Sanchez Yoan Sebastian,
reprezentat de avocatul Cristina Negru.
La acest aspect instanța de recurs menționează, că din conținutul
art.232, alin. (2) din Codul administrativ, rezultă că apelantul urma să depună
apelul motivat în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate.
Or, termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă
imperativă și trebuie executat întocmai. Articolul 232, alin. (2) din Codul
administrativ stipulează că, începutul curgerii termenului de depunere a
apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – de la data
notificării hotărârii motivate a instanței de fond.
Din materialele dosarului rezultă că hotărîrea integrală a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani din 10 februarie 2025 a fost comunicată
reprezentantului părții apelante, avocatul Negru Cristina la adresa de email a
acesteia, indicată în cererea de apel: cristiv.negru@gmail.com la 14 aprilie
2025 (f.d.102).
Prin urmare, coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul
administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată, că în condițiile
speței începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este ziua
imediat următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate, adică ziua
de 15 aprilie 2025, iar ultima zi fiind data de 14 mai 2025.
Actele cauzei atestă cu certitudine că avocatul Cristina Negru în
interesele apelantului nu s-a conformat prevederilor art. 232, alin. (2) din Codul
administrativ și nu a prezentat Curții de Apel Centru motivarea apelului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază, că
instanța de fond a ales modalitatea de notificare cea mai rapidă și eficientă din
punct de vedere a costurilor și a expediat hotărârea motivată la adresa
electronică cristiv.negru@gmail.com care este gestionată de către avocatul
Cristina Negru or, este utilizată de către acesta pentru a comunica cu instanța
de judecată (f.d. 5, 10, 15, 86 etc).
Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate
accepta argumentul avocatului precum că a fost în imposibilitate să prezinte
apelul motivat, deoarece nu cunoștea numărul dosarului și judecătorul căruia i-
a fost repartizată spre examinarea cererea de apel. Or, este responsabilitatea
5
exclusivă a avocatului Cristina Negru să se îngrijească de realizarea sarcinilor
sale, fiind un participant profesionist. Iar, depunând apel în interesul clientului
său, avocatul era conștient de faptul că urmează să prezinte și motivarea
apelului, respectiv, ținea de obligația acestuia de a depune diligența necesară
de a se interesa de soarta dosarului și la ce etapă procesuală se află acesta,
indiferent de numele judecătorului. Or, actul de procedură se înaintează spre
soluționare instanței competente, nu judecătorului în persoană.
La fel, instanța de recurs notează că, într-o procedură electronică
accesibilă publicului, numărul dosarului poate fi identificat cu ușurință prin
intermediul Portalului Național al Instanțelor de Judecată
(https://instante.justice.md), la rubrica „Cereri pendinte”. Introducând numele
părții, se poate afla cu ușurință numărul de dosar, completul și stadiul procesual.
Această facilitate este bine cunoscută și utilizată frecvent de către profesioniștii
dreptului.
Mai mult, termenul de 30 de zile prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod
administrativ pentru depunerea motivării apelului curge de la data notificării
hotărârii motivate, nu de la comunicarea altor elemente procedurale precum
completul sau judecătorul cauzei.
Așadar, cunoașterea judecătorului/completului nu are nicio relevanță
pentru exercitarea dreptului la apel și nici nu condiționează respectarea
termenului legal.
În concluzie, argumentul privind „necunoașterea” numărului dosarului
sau a judecătorului este total lipsit de temei juridic și factual, iar invocarea
acestuia în fața instanței de recurs este regretabilă. Din partea unui avocat
profesionist, astfel de justificări nu doar că nu pot fi primite de o instanță de
recurs, dar compromit și seriozitatea exercitării căii de atac.
Cu privire la argumentul recurentului potrivit căruia instanța de apel ar
fi fost obligată să acorde un termen pentru completarea cererii de apel în
temeiul art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă este nefondat și irelevant
în contextul prezentei cauze.
Instanța de recurs reține că speței sunt aplicabile exclusiv dispozițiile
Codului administrativ, iar nu cele ale Codului de procedură civilă, întrucât
cauza vizează un act administrativ individual, fiind supus reglementărilor
procedurii administrative jurisdicționale, astfel cum este reglementată de Partea
a II-a, Titlul III din Codul administrativ.
Conform art. 195 din Codul administrativ, dispozițiile acestuia se aplică
în mod prioritar și special în raport cu dispozițiile Codului de procedură civilă.
Doar în mod subsidiar, și doar dacă Codul administrativ nu prevede o normă
6
specifică, se aplică prevederile CPC. În cazul cererii de apel și a motivării
acesteia, Codul administrativ reglementează expres și limitativ procedura, fără
a trimite la normele CPC.
Astfel, potrivit art. 232 alin. (2) Cod administrativ: „Motivarea apelului
se depune în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii motivate.”
Art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ: „Apelul se declară
inadmisibil dacă motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după
expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”
La rândul său art. 211 și 212 Cod administrativ - sunt singurele
dispoziții care reglementează situațiile în care instanța poate acorda un termen
pentru înlăturarea neajunsurilor unei cereri de chemare în judecată, și se aplică
cererii de apel.
Prin urmare, instanța de apel nu avea temei legal să acorde un termen
pentru completarea apelului nemotivat, iar inadmisibilitatea acestuia este pe
deplin conformă cu dispozițiile imperative ale Codului administrativ. Invocarea
art. 368 din Codul de procedură civilă este inadmisibilă și contrară regimului
juridic special aplicabil contenciosului administrativ.
În această ordine de idei, instanța de recurs atrage atenția asupra
prevederilor art. 47 alin. (3) Cod administrativ care specifică că, culpa
reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.
Prin urmare, este în afara oricărui dubiu că recurentul nu a depus
motivarea apelului în termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (2) din Codul
administrativ, deși, de la momentul notificării hotărârii motivate a instanței de
fond a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept
procedural și a depune motivarea apelului în interiorul termenului legal.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că
importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină
regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează
cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a
realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul
prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor
procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material
determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.
În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul administrativ,
reprezentantul apelantului, urma să îndeplinească obligațiile cu bună-credință.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenul prevăzut de
lege, ori termenul de depunere a apelului motivat este imperativ, absolut și
7
peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după sine decăderea
părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.
Astfel, instanța de recurs subliniază că, Curtea Europeană a Drepturilor
Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că, ține de obligația părților de
a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță
(a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie
2007).
În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic
contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a notat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea
termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele
judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces echitabil.
În această ordine de idei, în cazul primirii apelului pe rol, se va încălca
principiul securității raporturilor juridice, garantat de art. 6 și preambulul
Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
că, instanța de apel just a declarat inadmisibil apelul declarat de Milanes
Sanchez Yoan Sebastian, reprezentat de avocatul Cristina Negru.
Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței
de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt
lipsite de suport juridic, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Milanes Sanchez Yoan
Sebastian, reprezentat de avocatul Cristina Negru.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243, alin. (1), lit. b) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de către Milanes Sanchez Yoan Sebastian,
reprezentat de avocatul Cristina Negru.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Diana Stănilă
8