3ra-6/25 — anularea actului adminstrativ

3ra-6/25 — anularea actului adminstrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Cetince Ugur,

reprezentat de avocatul Ștefan Șevciuc,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Cetince Ugur împotriva Inspectoratului General pentru

Migrație al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului

administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

împotriva deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-6/25

NR. PIGD 2-23136058-01-3ra-09012025)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza, judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani: I. Barbacaru

Curtea de Apel Chișinău: G. Mîra, V. Sîrbu, A. Braga

5 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Cetince

Ugur, reprezentat de avocatul Ștefan Șevciuc

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Șevciuc, s-a adresat în instanța de contencios administrativ cu acțiune

împotriva Inspectoratului General Pentru Migrație, solicitând anularea

Deciziei nr.3/23C din 03.01.2023 prin care Cetince Ugur a fost scos de la

evidența Centrului de cazare pentru străini și obligarea Inspectoratului

General pentru Migrație al MAI, să emită un act individual de cazare a cet.

străin Cetince Ugur în centrul de cazare pentru străini.

- Cetince Ugur, la 24.03.2021 s-a adresat cu cerere către IGM, Direcția Azil

și Apatridie privind acordarea azilului în Republica Moldova din motive de

persecuție politică de către autoritățile turcești. În urma examinării cererii de

azil, în temeiul art.19 alin.(3) din Constituția RM, art.4 alin.(3) și art.60

alin.(1) lit. c) din Legea 270 din 18.12.2008 privind azilul în RM, prin

Decizia sa nr.56/21/DAI din 21.09.2021, s-a respins cererea de azil.

privind azilul în Republica Moldova, solicitantul de azil beneficiază de

următoarele drepturi: m) de a fi cazat în centru de cazare în perioada

procedurii. Face referire și la prevederile art.31 alin.(2) din Legea 270 din

18.12.2008 privind azilul în Republica Moldova, conform căruia, solicitanții

de azil și membrii de familie care sânt solicitanți de azil, sânt obligați să se

cazeze în centrele de cazare pe parcursul procedurii de soluționare a cererii

de azil în cadrul Direcției azil și integrare. Cazarea solicitanților de azil în

centrele de cazare se face în condițiile stabilite de Guvern. Conform pct.30

din Regulamentul Centrului de Cazare, aprobat prin HG nr. 1023 din

28.12.2012, solicitantul de azil este cazat în Centru pe parcursul procedurii

de azil în condițiile prezentului Regulament.

Șeful Direcției azil și integrare, Iulian Popov, cet. străin Cetince Ugur,

originar din Turcia, a fost cazat în Centrul de cazare pentru străini. Prin

Decizia nr. 81/21C din 09.12.2021, a fost acceptată cererea cet. străin Cetince

Ugur de a părăsi Centrul de cazare pentru străini, iar prin Decizia nr. 03/22C

din 13.01.2022, emisă de către Șeful Direcției azil și integrare Iulian Popov,

1

cet. străin Cetince Ugur, originar din Turcia, a fost cazat din nou în Centrul

de cazare pentru străini.

înaintat o cerere, prin care a solicitat permisiunea de a absenta de la Centrul

de cazare pentru perioada 01.09.2022 - 03.10.2022. Totodată, a anexat și un

Contract individual de muncă, semnat de către acesta și compania

„Karmatte” SRL pentru o perioadă de 6 luni, până la 01.03.2023. Acesta era

angajat în calitate de lucrător la un șantier din or. Comrat din regiunea

autonomă Găgăuzia. La 02.11.2022, solicitantul de azil Cetince Ugur iarăși

a înaintat o cerere prin care a solicitat permisiunea de a absenta de la Centrul

de cazare pentru perioada 02.11.2022 – 27.11.2022.

distanței mari dintre Chișinău și Comrat (aproximativ 100 km) și a lipsei de

resurse financiare pentru a cumpăra bilete pentru transport, tur-retur, să se

prezinte lunar pentru a depune cererea prin care își cere permisiunea de a

absenta temporar de la Centrul de cazare pentru străini. Cu toate acestea, pe

numele șefului Centrului de cazare pentru străini, a fost depus un raport datat

cu 31.12.2022, fără număr, precum că cet. străin Cetince Ugur lipsește

nemotivat din cadrul Centrului de cazare. Analogic raportului menționat

supra, a fost întocmit un alt raport, datat cu 01.01.2023.

(în prezent IGM) de către d-ul Valeriu Stratila, șeful Centrului de cazare, a

fost întocmit un raport prin care, în conformitate cu prevederile pct.571, 58

sbpct. 2, 59, 72 din Regulamentul Centrului de cazare, solicitantul de azil

Cetince Ugur urmează a fi scos de la evidența Centrului pentru abateri, pe

motivul lipsei din Centru pentru 48 ore. Potrivit aceluiași Raport, cet. străin

Cetince Ugur, la 01.12.2022 a înaintat o cerere, prin care a solicitat

permisiunea de a absenta de la Centrul de cazare pentru perioada 01.12.2022

- 31.12.2022, pe motiv că lucrează până târziu și nu dispune de transport ca

să revină în cadrul Centrului. În urma raportului enunțat, la 03.01.2023 a fost

emisă Decizia Nr.3/23C, prin care cet. străin Cetince Ugur a fost scos de la

evidența Centrului de cazare.

o cerere către Inspectoratul General pentru Migrație, înregistrată sub nr.C-

389/23, prin care a solicitat cazare temporară în Centrul de cazare al IGM,

iar la 30.05.2023, în urma examinării cererii, a fost emis răspunsul Nr.5/4-

C-389/23, în care se menționează că cet. străin Cetince Ugur anterior a fost

cazat în Centrul de cazare, însă datorită încălcărilor acumulate a fost scos de

la evidență, în baza Deciziei Nr.3/23C din 03.01.2023 (este indicat greșit

13.01.2023). Cazarea repetată ulterioară fiind imposibilă, datorită

încălcărilor sistematice ale regulamentului. Totodată, s-a indicat că, în caz de

dezacord cu actul administrativ emis, urmează a fi contestat cu cerere

prealabilă în termen de 30 zile de la comunicare la IGM al MAI, în

conformitate cu art.164 alin.(1) și art. 165 alin.(1) Cod Administrativ.

2

Nr.5/4-C-389/23 din 30.05.2023 a făcut cunoștință la 09.06.2023. Este de

menționat faptul că, a fost tradus în limba rusă într-un mod neoficial, iar

confirmarea comunicării acestei traduceri lipsește. Astfel, fiind împuternicit

în baza mandatului avocațial Seria MA cu nr. 1449186 din 23.06.2023 de

către cet. străin Cetince Ugur, la 04.07.2023, s-a deplasat la Centrul de cazare

pentru a face cunoștință cu dosarul personal al acestuia. În urma studierii

dosarului personal al solicitantului de azil, la 07.07.2023, s-a adresat la

Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru Migrație cu o

cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea actului administrativ - Decizia

nr.3/23C din 03.01.2023, anularea răspunsului nr.5/4-C-389/23 din

30.05.2023 și emiterea unei Decizii de cazare în Centrul de cazare pentru

solicitanții de azil a cet. străin Cetince Ugur.

Inspectoratul General pentru Migrație a catalogat solicitările ca fiind

inadmisibile și totodată conform art. 168 alin (1) Cod Administrativ, dosarul

administrativ a fost transmis Ministerului Afacerilor Interne, decizia

definitivă cu privire la cererea prealabilă aparținând autorității publice

ierarhic superioare. La 28.08.2023, Ministerul Afacerilor Interne, urmare a

examinării cererii prealabile și a materialului administrativ, a concluzionat

că careva iregularități nu au fost depistate, cererea fiind respinsă ca

neîntemeiată.

prin care a solicitat permisiunea de a absenta de la Centrul de cazare pentru

perioada 01.12.2022 – 31.12.2022, pe motiv că lucrează până târziu și nu

dispune de transport ca să revină în cadrul Centrului.

dosarului personal a cet. străin Cetince Ugur la Centrul de cazare, a făcut

cunoștință cu un Raport întocmit de către Ofițerul principal al SIA a DAI al

MAI (în prezent DAA al IGM al MAI) - Jana Ungureanu, adresat Șefului

Secției Integrare și Acomodare a DAI - D-nei Tatiana Ciumaș, potrivit căruia,

la data de 26.12.2022 la sediul BMA (actual DAI) din incinta Centrului de

cazare s-a prezentat cet. străin Cetince Ugur împreună cu soția sa Mamytova

Zhannat și cu fiica lor Mamytova Elif, pentru ca soția acestuia să depună o

cerere de azil în RM.

Raportul din 03.01.2023 depus pe numele d-lui Mihai Vodă, directorul BMA

(în prezent IGM) de către d-ul Valeriu Stratila, șeful Centrului de cazare, prin

care s-a solicitat scoaterea de la evidentă din Centrul de cazare cet. străin

Cetince Ugur pentru abateri - lipsa din Centru pentru 48 ore; și - Raportul d-

nei Jana Ungureanu, în care se menționează că la 26.12.2022 la sediul BMA

(actual DAI) din incinta Centrului de cazare s-a prezentat cet. străin Cetince

Ugur împreună cu soția sa, Mamytova Zhannat și cu fiica lor Mamytova Elif,

pentru ca soția acestuia să depună o cerere de azil în RM.

3

Decizia nr.3/23C din aceeași dată, au fost emise contrar prevederilor pct.58

din Regulamentul Centrului de Cazare - pentru încălcarea prevederilor

prezentului Regulament de către persoanele cazate în Centru, administrația

poate: 1) emite un avertisment în scris sau verbal cu atenționarea persoanei.

Din motive neclare, s-a decis totuși de a merge, fără vreo argumentare în

acest sens, pe calea sbpct. 2 din pct.58 din Regulamentul Centrului de

Cazare, fiind înaintată către IGM propunerea privind emiterea unei decizii

cu privire la scoaterea de la evidența Centrului.

a constatat lipsa confirmării de comunicare a Deciziei sau să fie consemnat

acest fapt undeva. Or, cet. străin Cetince Ugur este de origine turcă și nu

posedă limba română. Posedă limba rusă la nivel de începător. Ducerea unui

dialog cu acesta în limba rusă este foarte dificil. Raportul din 03.01.2023 și

Decizia nr.3/23C din 03.01.2023 urmau să fie aduse la cunoștință

reclamantului, într-o limbă cunoscută lui, pentru a face cunoștință cu ele și

metoda de contestare, fapt ce nu a avut loc.

fost făcute reclamantului, urmau a fi făcute în prezența unui translator de

limbă turcă autorizat, contra semnătură.

03.01.2023 prin care a fost scos de la evidența Centrului de cazare cet. străin

Cetince Ugur.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ

depusă de Cetince Ugur împotriva Inspectoratului General pentru Migrație

al MAI cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil.

alin. (1) Cod administrativ, avocatul Șevciuc Ștefan, în interesele apelantului

Cetince Ugur a depus apel nemotivat, iar la data de 18.06.2024 a fost depusă

motivarea apelului, prin care s-a solicitat admiterea acestuia, casarea

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respinsă cererea de apel depusă de avocatul Șevciuc Ștefan, în interesele

apelantului Cetince Ugur împotriva hotărârii din 20 martie 2024 a

4

Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani). A fost menținută hotărârea din 20

martie 2024 a Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani).

reclamantul/apelant Cetince Ugur a fost cazat de mai multe ori în cadrul

Centrului de cazare, acest fapt confirmându-se prin Decizia nr. 15/21C din

31.03.2021 (f.d.17 dosar administrativ), iar peste o perioadă de timp, a

refuzat benevol de a locui la Centrul de cazare, în acest sens fiind emisă

Decizia nr. 81/21C din 09.12.2022 (f.d.23 dosar administrativ). Ulterior,

Cetince Ugur a solicitat repetat cazarea la Centru, aceasta fiind admisă prin

Decizia nr. 03/22C din 13.01.2022 (f.d.30 dosar administrativ). Pe perioada

cazării (31.03.2021 - 09.12.2021) și (13.01.2022 - 03.01.2023),

reclamantul/apelant a avut numeroase încălcări, fiind întocmite 6

avertismente în formă scrisă, consemnate de către administrația Centrului de

cazare și de către angajații Secției integrare și acomodare.

primei instanțe, potrivit căreia, reieșind din circumstanțele relatate supra,

Cetince Ugur nu este în drept să pretindă obligarea autorității pârâte să emită

act administrativ individual favorabil, prin care să fie dispusă cazarea

acestuia în Centrul de cazare, or, cadrul legal prevede clar că, acordarea

dreptului de a fi cazat în Centrul de cazare este subordonată unor criterii, de

care autoritatea publică abilitată urmează să se conducă în mod obligatoriu

la examinarea unor asemenea solicitări.

reprezintă acea marjă de libertate lăsată la libera apreciere a unei autorități,

astfel ca, în vederea atingerii scopului indicat de legiuitor, să poată recurge

la orice mijloc de acțiune în limitele competenței sale, iar prin prisma art.

225 alin. (1) Cod Administrativ, este exceptat expres segmentul de

oportunitate a actului administrativ de la controlul judecătoresc, totodată

fiind limitate competențele instanței în verificarea exercitării de către

autoritatea publică a dreptului discreționar la luarea în considerare a tuturor

faptelor relevante, respectarea limitelor legale ale dreptului discreționar și în

exercitarea dreptului discreționar, conform scopului acordat prin lege.

primei instanțe, potrivit căreia, evaluarea/soluționarea cererii depuse de

Cetince Ugur cu privire la cazarea acestuia în Centrul de cazare, s-a

desfășurat într-o manieră legală și în contextul unei motivări elocvente a

discreției autorității publice, ne fiind stabilite careva încălcări concrete

admise de către autoritate în cadrul examinării cererii acestuia, ne fiind

demonstrat că, discreția decizională a pârâtului a fost valorificată într-o

manieră arbitrară sau abuzivă. Iar cerința privind anularea răspunsurilor

exprimate prin răspunsul IGM nr.5/9291 din 09.08.2023 și răspunsul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 44/22-3934 din 28.08.2023, adoptate în

procedura prealabilă, fiind subsecventă celor de bază, va urma soarta

acestora, fiind respinsă.

5

primei instanțe privind netemeinicia revendicărilor formulate de Cetince

Ugur, instanța de fond corect dispunând respingerea acesteia. Mai mult,

instanța ierarhic inferioară a stabilit toate circumstanțele și raporturile

juridice care au importanță pentru soluționarea cauzei, prin aprecierea

corectă a probelor din dosar prezentate de participanții la proces și fiind

aplicată corect legea materială și legea procedurală, astfel constatându-se

legalitatea hotărârii primei instanțe în întregul ei.

EXERCITAREA CĂII DE ATATC ÎN ORINE DE RECURS

Șevciuc, a depus recurs împotriva deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții

de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu

pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

în judecată și suplimentar susținut că, hotărârile instanțelor inferioare sunt

ilegale, nefondate și pasibile de a fi casate. Considerăm că nici instanța de

fond și nici cea de apel, nu au examinat complet, obiectiv, și sub toate

aspectele această cauză, iar hotărârile ambelor instanțe sunt neîntemeiate.

cauza de contencios administrativ și nu a atras atenția la raționamentele

invocate în cererea de apel.

turcă și nu posedă limba română. Posedă limba rusă la nivel de începător.

Ducerea unui dialog cu acesta în limba rusă este foarte dificil.

03.01.2023 urmau să fie aduse la cunoștință recurentului, într-o limbă

cunoscută lui, pentru a face cunoștință cu ele și metoda de contestare, fapt ce

nu a avut loc. Acest fapt se referă și la drepturile și obligațiile pe care le are

cetățeanul străin conform Regulamentului Centrului de Cazare aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr.1023 din 28.12.2012, care nu i-au fost comunicate

într-o limbă accesibilă acestuia.

Cetince Ugur, urmau a ti făcute cu prezența unui translator de limbă turcă

autorizat contra unei semnături.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

6

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a

fost notificată recurentului la data de 2 noiembrie 2024, prin intermediul

poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică

anexat la dosar (f.d.104). Cererea de recurs a fost depusă la data de 27

decembrie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din

Codul administrativ.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

7

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Cetince Ugur, reprezentat de avocatul Ștefan Șevciuc, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă

la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel

Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Cetince Ugur, reprezentat de avocatul Ștefan Șevciuc,

conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău,

fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

8

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

h) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Cetince Ugur, reprezentat de

avocatul Ștefan Șevciuc.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9