3r-336/25 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- Declararea apelului inadmisibil in temeiul art. 232, alin. 2 Cod administrativ. Termenul depunerii motivarii cererii de apel
3r-336/25 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de avocatul Ruslan Vasilica
în interesele lui Emil Tonu,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Emil Tonu împotriva Inspectoratului Național pentru
Supraveghere Tehnică, terț SRL „Griga House”, cu privire la anularea actului
administrativ defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil,
împotriva încheierii din 24 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru
(Dosarul nr. 3r-336/25
NR. PIGD 2-24059366-01-3r-24122025)
Declararea apelului inadmisibil în temeiul art. 232, alin. (2) Cod
administrativ. Termenul depunerii motivării cererii de apel.
Prima instanță: jud: V. Negurița
Instanța de apel: jud: V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval
18 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de avocatul Ruslan
Vasilica în interesele lui Emil Tonu
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 30 mai 2024, Emil Tonu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică solicitând:
- Anularea actului administrativ individual defavorabil Ordinul nr. 5-A din 17
ianuarie 2024 cu privire la anularea actelor de inspectare nr. 54/23 din 29 iunie
2023 și nr. 66/23 din 1 august 2023;
- Efectuarea unui control repetat în baza petiției nr. nr.6214/23 din 9 iunie 2023 sau
corectarea erorilor din Actele de inspecție nr.54/23 din 29 iunie 2023 și nr.66/23
din 1 august 2023, care au dus la anularea acestora;
- încasarea din contul Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică în
beneficiul lui Tonu Emil a tuturor cheltuielilor de judecată, inclusiv și a
cheltuielilor pentru asistență juridică.
Prin încheierea din 13 iunie 2024 a Judecătorie Chișinău, sediul
Râșcani, s-a atras în proces în calitate de terț SRL „Griga House”.
Prin hotărârea din 24 martie 2025 a Judecătorie Chișinău, sediul
Râșcani, s-a respins ca nefondată acțiunea în contencios administrativ
înaintată de Emil Tonu împotriva Inspectoratului Național pentru
Supraveghere Tehnică RM privind contestarea ordinului nr. 5-A din 17
ianuarie 2024 și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.
La 16 aprilie 2025, avocatul Ruslan Vasilica în interesele lui Emil
Tonu a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii din 24 martie 2025
a Judecătorie Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea
hotărârii cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii. Iar la 29 august
2025, avocatul Ruslan Vasilica în interesele lui Emil Tonu a depus motivarea
apelului.
Prin încheierea din 24 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, apelul
declarat de Emil Tonu împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani
din 24 martie 2025, s-a declarat inadmisibil, pe motiv că motivarea apelului nu
a fost depusă în termenul legal prevăzut la art. 232 alin. (2) Codul administrativ.
La 22 octombrie 2025, avocatul Ruslan Vasilica în interesele lui Emil
Tonu a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 24 septembrie 2025 a
1
Curții de Apel Centru, solicitând admiterea apelului, casarea încheierii cu
emiterea unei noi încheierii de admisibilitate a apelului.
În motivarea recursului, a invocat că, instanța de apel a aplicat eronat
normele procedurale și cele materiale la emiterea încheierii contestate.
Notează că, cererea de apel a fost depusă în termen, doar că a fost
depusă nemotivat pe motiv că instanța de fond nu a pronunțat hotărârea
integrală, dar numai dispozitivul acesteia. Acest fapt îl confirmă și instanța
de apel în încheierea contestată. Iar despre hotărârea motivată atât
reprezentantul apelantului /recurentului, cât și însuși apelantul/recurentul nu
au fost informați efectiv despre actele de procedură.
Instanța de apel nu a dat apreciere circumstanțelor esențiale care au
stat la baza calculării termenului de declarare a apelului
Relevă că, judecata a stabilit termenul de 30 de zile pentru atacarea cu
apel a hotărârii, iar apelantul, folosindu-se cu bună-credință de drepturile
procesuale, a respectat acest termen, depunând apelul la data de 29 august
2025, în a 19-a zi de la data comunicării efective și adevărate a hotărârii
motivate.
Menționează că, hotărârea motivată nu a fost comunicată și în dosar
nu se regăsește o dovadă a comunicării hotărârii motivate reprezentantului
recurentului. Mai mult decât atât, alegațiile instanței de apel, potrivit cărora
hotărârea motivată ar fi fost transmisă de instanța de fond la data de 22 iulie
2025 către participanții la proces prin intermediul poștei electronice, nu este
susținută de nicio probă, la dosar nu este anexată dovada recepționării
scrisorii electronice de către participanții la proces. Or, nu a confirmat
recepționarea și nu avea cum, deoarece hotărâre de fapt a apărut abia pe data
de 10 august 2025 pe portalul instanțelor de judecată.
Respectiv, abia la data de 10 august 2025 hotărârea contestată a fost
publicată pe portalul instanțelor de judecată și partea a făcut cunoștință cu
aceasta. Astfel la data de 29 august 2025, a 19-a zi de la data când a fost
adusă efectiv la cunoștință hotărârea contestată, împotriva acesteia a fost
depus apelul motivat.
Prin urmare, apelantul nu poate fi sancționat prin decăderea din dreptul
la apel urmare a erorii instanței de judecată, or, acesta a acționat cu bună-
credință.
Mai mult, indică că, având calitatea de reprezentant al reclamantului,
nu a indicat nicio adresă electronică în cererea de chemare în judecată și nu
a înregistrat nici o adresă electronică în Programul integrat de gestionare a
dosarelor, corespunzător, instanța urma să se asigure prin obținerea, de către
reclamant/apelant, a confirmării de primire a actelor de procedură.
2
Prima instanță nu a asigurat o comunicare efectivă a actelor de
procedură și nu a întreprins măsurile necesare ca aceste acte să fie efectiv
primite. La materialele dosarului lipsește confirmarea primirii lor.
Totodată, măsurile de înștiințare efectuate de instanța de fond, cât și
de către Curtea de apel Centru au fost neefective, iar metoda aplicată prin
expedierea actelor la adrese diferite, au afectat capacitatea
apelantului/recurentului de a-și exercita drepturile. Instanța de fond în mod
arbitrar a expediat documentele la adrese diferite, astfel încât unele au fost
recepționate, iar altele nu, creând impresia falsă reclamantului că
recepționează toată informația relevantă procesului.
La fel, argumentul instanței de apel din încheierea supusă recursului,
precum că adresa de e-mail ruslan.vasilica@mail.ru ar fi fost utilizată de
reprezentantul apelantului pentru primirea la 22 iulie 2025 a hotărârii
motivate a Judecătoriei Râșcani din 24 martie 2025, nu înlătură deficiența
comunicării efective a actelor de procedură. Ori, de fapt hotărârea nu a fost
recepționată deoarece aceasta a fost abia redactată și publicată pe portalul
instanțelor la data de 10 august 2025.
Constată că, instanța, în mod eronat a ajuns la concluzia privind
existența consimțământului lui Ruslan Vasilica - reprezentant al
reclamantului, la expedierea actelor de procedură de către instanțele de
judecată prin intermediul poștei electronice indicate de aceasta, or codul
administrativ la care face referire instanța de apel expres prevede că partea
urmează să indice cu prioritate adresa la care urmează a fi notificat. Dar și
aici instanța aplică eronat normele codului administrativ, ori aceasta nu este
o instituție administrativă de stat sau instituțională, dar este o instanță de
judecată și în procedura de comunicare a actelor de procedură urmează să se
conducă de Codul de procedură civilă. Iar dacă, consideră că este o instituție
publică și participă în procedura administrativă, atunci care este temeiul său
legal de a face referire în încheiere la codul de procedură civilă și de a adopta
hotărârile în numele legii în baza codului de procedură civilă.
Consideră că instanța de apel a confundat competențele, ori aceasta nu
este o instituție a administrației publice locale, care aplică în relațiile cu
publicul și în relațiile interinstituționale codul administrativ la nivel de
examinare a petițiilor și cererilor prealabile. Mai mult ca atât, dacă instanța
aplică prevederile art.96 Codul administrativ la care aceasta face referire,
atunci instanța de apel și cea de fond urma să citească și să respecte întocmai
prevederile acestui articol, or acesta în a doua parte prevede că, comunicarea
prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului
comunicării și acceptată de participantul la procedură. Deci, temeiul cel mai
important este că participantul la procedură, adică reclamantul/apelantul
urma să accepte procedura dată de comunicare și să o indice cu prioritate
pentru comunicare. Dar, la dosar lipsește cu desăvârșire vre-o probă care ar
3
indica că reprezentantul reclamantului ar fi indicat acest lucru sau ar fi depus
vre-o cerere de accept a unei asemenea proceduri.
Subliniază că, recurentul a dispus cu bună-credință de drepturile
procedurale, în termenul acordat de judecată (30 de zile) și a depus la data
de 16 aprilie 2025 cererea de apel nemotivată, iar ulterior după data de 10
august 2025 - data publicării hotărârii motivate și anume la data de 29 august
2025 a depus cererea de apel motivată.
Modalitatea în care a acționat Emil Tonu prin intermediul
reprezentantului său, arată atitudinea proactivă care reiese din calitatea sa
procesuală, însă aceasta urmează a fi examinată în contextul circumstanțelor
concrete, care s-au aflat sub controlul instanței de fond și a instanței de apel,
nu și al recurentului. Or, depunerea apelului motivat la data de 29 august
2025 urmează a fi calificat ca fiind în termen și anume cel de 30 de zile
acordat de instanță, care începe să curgă din data de 10 august 2025 data
când hotărârea de fapt a fost adusă la cunoștință.
Prin urmare, sancționarea lui Emil Tonu prin decăderea din dreptul la
apel, încalcă drepturile recurentului la un recurs efectiv, dreptul de acces la
justiție, dreptul la un proces echitabil, garantate de Convenția Europeană
pentru apărarea drepturilor Omului.
În speță, partea nu a fost informată efectiv și în timp oportun despre
micșorarea esențială a termenului de exercitare a căii de atac. Instanța avea
obligația legală conform art. 113 CPC de a verifica dacă actul a fost
comunicat în mod efectiv. Necomunicarea acestui aspect, cât și utilizarea
instituției dreptului administrativ în comunicarea actelor de procedură
judecătorească contrar cadrului legal, vulnerabilizează dreptul la apărare,
transformând un formalism procedural într-o barieră reală la justiție, contrar
garanțiilor art. 6 CEDO.
Astfel, eroarea admisă de instanță și lipsa comunicării efective nu
poate fi imputată recurentului, ci reprezintă o eroare internă a instanței.
Sancționarea recurentului în aceste condiții reprezintă un abuz procedural și
o violare a procesului echitabil recunoscut de art. 6 CEDO.
Mai mult comunică că, examinarea cauzei în lipsa reclamantului și a
reprezentantului acestuia, deși exista o cerere de amânare motivată, precum
și neacordarea posibilității de a adresa întrebări celorlalți participanți la
proces de către instanța de judecată, duce la concluzia unei examinării
neefective a cauzei. Iar pronunțarea hotărârii în lipsa părții, coroborată cu
înștiințarea neefectivă despre hotărârea adoptată, a lipsit reclamantul de
dreptul la un remediu efectiv, prin prisma principiului egalității armelor.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
4
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”
Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.”
Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrative prevede că:
„Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se
declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă
după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”
Art. 232 alin. (2) din Codul administrative prevede că:
„Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”
Art. 24 din Codul administrativ prevede că:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.
Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își
îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru
prejudiciile materiale și morale cauzate.”
Art. 96 alin.(1) din Codul administrativ:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Art. 97 alin. (1) și (3) lit. d) din Codul administrativ:
„Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în
forma stabilită de prezentul cod.
Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:
d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație
dedicate.”
Art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ:
5
„Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a
fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document
electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul
autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a
fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este
echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.”
Art. 22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil:
„ Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un
scop juridic.
Notificarea produce efecte din momentul când ajunge la destinatar, cu excepția
cazului în care aceasta prevede un efect întârziat.
Notificarea se consideră ajunsă la destinatar:
c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de
comunicare individuală, când poate fi accesată de către destinatar; sau
Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre
cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întâi”
Art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind
identificarea electronica și serviciile de încredere:
„Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului
electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se
consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de
către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația
electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului
sau al creatorului sigiliului electronic.
Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului
electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se
consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În
cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional
respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia
în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de
un asemenea sistem - din momentul extragerii de către destinatar a documentului
electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea
de Apel Centru a adoptat încheierea contestată la 24 septembrie 2025, fiind
notificată reprezentatului recurentului la data de 10 octombrie 2025, fapt ce
se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f. d. 148).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
că avocatul Ruslan Vasilica în interesele lui Emil Tonu, s-a conformat
prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul
242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de
recurs.
6
Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentului
invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.
Din materialele cauzei rezultă că, la 24 martie 2025 a fost pronunțată
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani prin care s-a respins ca
nefondată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Emil Tonu
împotriva Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică RM privind
contestarea ordinului nr. 5-A din 17 ianuarie 2024 și obligarea emiterii
actului administrativ individual favorabil.
La 16 aprilie 2025, avocatul Ruslan Vasilica în interesele lui Emil
Tonu a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii din 24 martie 2025
a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
De asemenea după cum rezultă din materialele cauzei, la 22 iulie 2025
instanța de fond a notificat copia hotărârii motivate și reprezentatului
apelantului avocatului Ruslan Vasilica pe adresa electronică
(ruslan.vasilica@mail.ru) (f. d. 125) adresă utilizată de ultimul în
comunicarea cu instanța de judecată (f.d. 101) fapt care atestă că avocatul
Ruslan Vasilica și-a dat consimțământul la expedierea actelor de procedură
de către instanțele de judecată, prin intermediul poștei electronice.
În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile
art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care
se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică
participanților la proces conform art. 96-114. Astfel, hotărârea motivată a
fost notificată reprezentatului apelantului avocatului Ruslan Vasilica, prin
intermediul poștei electronice și se încadrează în rigorile art. 96 Cod
administrativ.
Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din
Codul administrativ, reglementează modalitate de comunicare a actelor
judecătorești prin mijloace electronice. Pentru aplicarea acestor norme de
drept procedural, este necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului
cuprins în act și confirmarea primirii lui. Așadar, confirmarea expedierii și
recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul
eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat
conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a
destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și
atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare
tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va
cuprinde informații cu privire aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul
va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus
analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia
operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului
către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu
7
a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-
mailuri.
Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul
atașat la materialele cauzei de către instanța de fond demonstrează
incontestabil că hotărârea motivată a fost notificată reprezentatului
apelantului, avocatului Ruslan Vasilica, la data de 22 iulie 2025, prin
intermediul poștei electronice a acestuia și se încadrează în rigorile art. 96
alin. (1) din Codul administrativ.
În acest context, este neîntemeiat argumentul reprezentatului
recurentului precum că la dosar nu există o confirmare a recepționării
hotărârii motivare, or, în cazul unei notificări transmise prin poștă
electronică, notificarea se consideră ajunsă la destinatar când poate fi
accesată de către destinatar. Deci, ține de responsabilitatea destinatarului de
a verifica poșta electronică, mai cu seamă când este de interesul său să
prezinte apelul motivat.
La fel este neîntemeiat și argumentul precum că la dosar lipsește vreo
probă care ar indica că reprezentatul reclamantului a acceptat comunicarea
prin mijloace electronice, or prin cererea de amânare depusă la 12 martie
2025, avocatul Ruslan Vasilica a indicat expres că „citația privind
următoarea ședință rog să o expediați pe adresa mun. Chișinău, str. Paris 51/2
of. 22 sau prin e-mail: ruslan.vasilica@mail.ru” (f.d 103-104). Iar urmare a
acestei mențiuni instanțele de judecată au expediat actele de procedură
avocatului Ruslan Vasilica anume la această adresă.
Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului de către avocatul
Ruslan Vasilica în interesele Emil Tonu împotriva hotărârii din 24 martie
2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, fiind de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate, a început să curgă de la data de 23 iulie 2025
și a expirat la data 21 august 2025.
În astfel de circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție apreciază că Curtea de Apel Centru just a considerat a fi incidente
cazului prevederile art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ și prin
încheierea din 24 septembrie 2025 întemeiat a declarat inadmisibil apelul
depus de avocatul Ruslan Vasilica în interesele Emil Tonu.
Astfel, avocatul Ruslan Vasilica în interesele Emil Tonu nu a depus
diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen și nu a depus
la instanța de apel, motivarea apelului în interiorul termenului legal de 30 de
zile de la notificare, termen imperativ prevăzut de lege.
Reprezentatul apelantului a cunoscut despre neajunsurile cererii de
apel, însă într-un mod nejustificat, având la dispoziție 30 de zile, nu a
întreprins acțiuni, care ar dovedi intenția de a prezenta motivarea apelului,
or fiind conștient că a depus doar apel nemotivat, avea obligația de a
8
întreprinde toate măsurile necesare, de a proteja drepturile sale de acces la
instanță, fapt, însă ignorat de acesta.
Instanța de recurs va respinge alegațiile reprezentatului recurentului
precum că termenul depunerii motivării începe a curge din data publicării
hotărârii pe portalul național al instanțelor de judecată și comunicarea
efectivă a hotărârii, or, prevederile art. 232 alin. (2) din Codul administrativ
reglementează procedura de depunere a motivării apelului, stabilind că
motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de
la data notificării hotărârii motivate, această normă având caracter imperativ
și nefiind susceptibilă de derogare. Termenul respectiv nu poate fi extins,
suspendat sau amânat prin interpretări subiective ori prin circumstanțe
invocate unilateral de partea interesată.
Mai mult, din înscrisurile anexate la materialele cauzei de către
reprezentantul recurentului avocatul Vasilica Ruslan și anume extrasul din
poșta electronică rezultă că hotărârea a fost expediată în adresa ultimului la
22 iulie 2025 ora 11:25, iar faptul că a răspuns la mesaj la 29 august 2025,
nu atestă că aceasta este data propriu-zisă a notificării actului hotărârii
judecătorești.
Instanța de recurs atrage atenția asupra importanței respectării
riguroase a termenelor procedurale, acestea constituind garanții ale echității
procesului și ale stabilității raporturilor juridice. Termenele legale nu
reprezintă simple formalități, ci mecanisme menite să disciplineze
exercitarea drepturilor procesuale, să asigure celeritatea procedurii și să
prevină abuzurile procesuale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă
a reiterat că ține de obligația pârților de a lua măsurile necesare privind
protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn
vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât
într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor
exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror
expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția
emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere
cu circumstanțele cauzei, or argumentele și probele invocate în susținerea
cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.
Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de avocatul
Ruslan Vasilica în interesele lui Emil Tonu, împotriva încheierii din 24
septembrie 2025 a Curții de Apel Centru.
9
Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit.
b) și alin. (2) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de avocatul Ruslan Vasilica în interesele lui
Emil Tonu, împotriva încheierii din 24 septembrie 2025 a Curții de Apel
Centru.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
10