3r-344/25 — anularea actului administrativ

La data de 30 decembrie 2022 Dodon Igor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ către Autoritatea Națională de Integritate, solicitând anularea actului de constatare nr. 340/16 din 02.12.2022 ca fiind act administrativ ilegal.

În ședința de judecată, reprezentantul reclamantului Dodon Igor, avocatul Balan Petru a depus o cerere cu privire la atragerea în proces, în calitate de terți, a Galinei Dodon, Dodon Alexandru și Merineanu Petru.

Prin încheierea din 10 noiembrie 2023 a Curții de Apel Centru s-a admis parțial cererea avocatului, Balan Petru în interesele reclamantului Dodon Igor, cu privire la atragerea terților în proces. S-a atras în calitate de terț în prezenta cauză Dodon Galina. În rest, cererea cu privire la atragerea în proces în calitate de terți a lui Dodon Alexandru și Merineanu Petru, s-a respins ca neîntemeiată.

La 01 decembrie 2025 Igor Dodon, reprezentat de avocatul Petru Balan, a depus recurs împotriva încheierii din 10 noiembrie 2023 a Curții de Apel Centru a Curții de Apel Centru, în partea respingerii cererii cu privire la atragerea în proces în calitate de terți a lui Dodon Alexandru și Merineanu Petru.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a analizat în mod restrictiv condițiile prevăzute de art. 205 alin. (1)-(2) Cod administrativ, omițând caracterul substanțial și nemijlocit al legăturii existente între terții vizați și actul administrativ contestat.

Conform dosarului, în cadrul procedurii de control al averii s-au reținut tranzacții financiare, transferuri și plăți efectuate către și de la Dodon Alexandru și Merineanu Petru, aceste operațiuni fiind utilizate de ANI pentru fundamentarea constatării și evaluării prezumtive a averii nejustificate. Prin urmare, aceștia nu sunt persoane aflate în legătură „ipotetică”, ci reprezintă elemente centrale în raționamentul autorității, fiind menționați explicit în probatoriul care a stat la baza actului contestat.

Consideră că instanța de apel a reținut în mod eronat că legătura dintre Dodon Alexandru, Merineanu Petru și litigiul pendinte ar fi una „generală” sau „ipotetică”. Această concluzie ignoră elemente factuale esențiale din dosar, în special călătoriile reclamantului, care reprezintă unul dintre capitolele majore din evaluarea ANI, călătoriile au fost achitate de către aceste două persoane terțe, 1 aspect confirmat prin declarațiile lor scrise, aflate la dosar. Prin urmare, nu se atestă simple „operațium financiare indirecte”, ci acte de dispoziție financiară concretă, efectuate direct de către terți, care au contribuit la acoperirea unor costuri considerate de ANI ca fiind „cheltuieli nejustificate”.

Autoritatea Națională de Integritate a tratat costurile respective ca făcând parte din „cheltuielile neacoperite” ale reclamantului, constituind astfel un element determinant în calculul „diferenței substanțiale” dintre venituri și cheltuieli. Însă, Dodon Alexandru și Merineanu Petru au declarat în mod expres că ei au suportat integral plata anumitor călătorii, iar existența acestor declarații demonstrate în dosar infirmă concluzia ANI privind caracterul „nejustificat” al cheltuielilor, achitarea de către terți este un fapt material care influențează direct raționamentul juridic al actului administrativ contestat. Prin urmare, soluția instanței de apel, potrivit căreia drepturile lor nu ar fi afectate direct, este contrară realității juridice: actul contestat se întemeiază pe interpretarea unor fapte care îi privesc direct și personal pe acești terți.

Fără participarea acestor terți, instanța nu ar putea analiza caracterul justificat al cheltuielilor, nu ar putea evalua dacă achitarea de către terți este credibilă, reală și acoperită de acte și nu ar putea decide dacă aceste sume trebuiau sau nu incluse în calculul ANI, fără ca persoanele care au efectuat efectiv plățile să poată fi audiate ori să prezinte clarificări și probe suplimentare.

Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea de Apel Centru a adoptat încheierea contestată la 10 noiembrie 2025, fiind notificată recurentului la data de 17 noiembrie 2025, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 233 vol. I ). Astfel, recursul depus la 01 decembrie 2025 este în termen.

Art. 242 din Codul administrativ : „recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ: „examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul”

Art. 205 alin. (1) - (3) Codul administrativ: 2 „(1) La examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sînt afectate de litigiul în cauză. (2) Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încît hotărîrea instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță trebuie atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, cînd: a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; c) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un terț; d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat de persoane. (3) Dacă o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia necesită încuviințarea unei alte autorități publice, atunci ultima este atrasă în proces”.

Art. 17 din Codul administrativ: „Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă”.

După cum denotă actele cauzei, obiectul acțiunii în speță constituie anularea Actului de constatare nr. 340/16 din 02.12.2022, emis de ANI, prin care s-a constatat încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către Dodon Igor, ex-Președinte al Republicii Moldova, exprimată prin existența unei diferențe substanțiale și deținerea averii cu caracter nejustificat pe anii fiscali 2017, 2018, 2019 între averea dobândită și veniturile obținute în perioada 23.12.2016 – 19.02.2020 de către Dodon Igor și membrii familiei sale.

Reclamantul Dodon Igor a argumentat necesitatea atragerii în proces a lui Dodon Alexandru și Merineanu Petru în calitate de terți, prin faptul că drepturile lor ar putea fi afectate, întrucât există probe care atestă efectuarea unor plăți de către respectivele persoane. Prin urmare, o eventuală hotărâre a instanței ar putea influența drepturile, obligațiile și interesele acestora, atât în raport cu recurentul, cât și, eventual, cu autoritățile fiscale.

Instanța de recurs menționează că intervenția directă în drepturile unui terț se consideră a fi produsă atunci cînd, situația juridică a terțului, poate suporta beneficii sau prejudicii, atunci când reclamantul sau pârâtul vor obține o pierdere de cauză în contencios administrativ.

Respectiv, atragerea terțului în cadrul procesului de contencios administrativ este admisibilă și necesară doar în cazul în care hotărârea adoptată 3 de instanța de judecată în cadrul soluționării litigiului – va interveni direct în drepturile acestui terț.

Ținând cont de prevederile citate supra și conținutul actului administrativ contestat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că din obiectul litigiului nu se denotă că, drepturile lui Dodon Alexandru și Merineanu Petru ar putea fi afectate printr-o eventuală hotărâre judecătorească, precum și faptul că în speță nu se atestă situația obligării unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia necesită încuviințarea lor.

În acest context, este întemeiată concluzia Curții de Apel Centru, expusă în încheierea contestată, că prin eventuala hotărâre judecătorească nu urmează a fi afectate anumite drepturi ale Dodon Alexandru și Merineanu Petru, nefiind demonstrată interferența dintre pretinsele drepturi afectate ale acestora raportat la obiectul prezentei acțiuni în contencios administrativ.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la caz Curtea de Apel Centru întemeiat a respins cererea înaintată de Dodon Igor privind antrenarea în proces în calitate de terți a lui Dodon Alexandru și Merineanu Petru, întrucât argumentele invocate de către solicitant nu se încadrează în dispozițiile art. 205 din Codul administrativ și nu se atestă la caz, nici calitatea lor de terți obligatorii, nici calitatea de terți facultativi.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra respingerii recursului și menținerii încheierii contestate.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul cu art.243 alin.(1) lit. b) și alin.(2) din Codul administrativ