3d-38/23 — Anularea actului administrativ

La 30 octombrie 2023, Svetlana Tizu a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a solicitat:  anularea parțială a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 436/27 din 10 octombrie 2023 cu privire la admiterea parțială a cererilor din 29 iunie 2023 şi 05 iulie 2023 privind repunerea în toate drepturile salariale;  obligarea reexaminării cererilor din 29 iunie 2023 şi 05 iulie 2023 în partea respingerii cerinței privind restabilirea în toate drepturile avute anterior.

La 30 octombrie 2023, prezenta cauză, a fost repartizat repetat în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, pentru examinare judecătorului raportor Mariana Pitic.

Ulterior, la 26 iunie 2025 acţiunea a fost redistribuiră prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, pentru examinare judecătorului raportor Diana Stănilă.

Prin încheierea din 06 februarie 2026 s-a informat participanții că cererea de chemare în judecată va fi examinată în ședință publică pe 02 aprilie 2026, ora 09:30, în sala 4, în incinta Curții Supreme de Justiție. Totodată, s-a explicat participanților că aceștia trebuie să expedieze Curții Supreme de Justiție, prin email, până la data de 27 martie 2026 inclusiv, sub sancțiunea decăderii, toate cererile, recuzările, obiecțiile sau excepțiile, precum și orice probe sau înscrisuri suplimentare

La 05 februarie 2026 Svetlana Tizu a depus cerere de recuzarea judecătorului Oxana Parfeni de la examinarea cauzei de contencios administrativ intentată, la cerere de chemare în judecată depusă de Svetlana Tizu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea actului administrativ.

În motivarea cererii de recuzare a invocat în esență transferul temporar al judecătorului Oxana Parfeni de la o instanță inferioară, prin ce se constată imposibilitatea participării din lipsa împuternicirilor corespunzătoare care s- ar înscrie în exigențele garanței unui „tribunal instituit de lege”.

Svetlana Tizu a menţionat că delegarea judecătorului Oxana Parfeni la Curtea Supremă de Justiţie prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nu poate fi considerată ca o împuternicire legală, iar completul 1 de judecată din care face parte judecătorul Oxana Parfeni nicidecum nu corespunde rigorilor art. 6 din Convenție.

Prin cererea depusă la 16 februarie 2026 Svetlana Tizu a susținut cererea de recuzare, solicitând examinarea cererii de recuzarea judecătorul Oxana Parfeni în lipsa acesteia.

Consiliul Superior al Magistraturii la data de 17 februarie 2026 a prezentat opinia asupra cererii de recuzare a judecătorului Oxana Parfeni depusă de către Svetlana Tizu, solicitând respingerea acesteia, or, motivele invocate drept temei de recuzare nu se referă la circumstanţe care pot pune la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea magistratului respectiv la judecarea cauzei, ci se referă, de fapt, la dezacordul cu modalitatea de desemnare a magistratului Oxana Parfeni în funcția de judecător la Cutea Supremă de Justiţie.

Art. 49 din Codul administrativ reglementează că: „Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acţioneze persoanele care: a) înseşi au statut de participant la procedura administrativă; b) sunt membri de familie ai unui participant; c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice, reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant; d) sunt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură administrativă; e) desfăşoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică persoanelor angajate la o instituţie de drept public participantă la procedura administrativă; f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acţionat în mod similar în afara calităţii lor funcţionale/de serviciu. (2) Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populaţie sau grup profesional ale cărui interese comune sunt atinse de chestiunea în cauză. (3) Membru de familie în sensul alin.(1) lit.b) şi d) sunt: a) logodnicul/logodnica; b) soţul/soţia; c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală până la gradul IV inclusiv; d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată sunt legate unele de altele ca părinţii cu copilul (părinţi educatori şi copil îngrijit). (4) Persoanele indicate la alin.(3) se consideră membri de familie şi atunci când căsătoria pe care se întemeia relaţia sau comunitatea domestică nu mai există dacă persoanele sunt legate în continuare între ele ca soţ şi soţie sau ca părinţi şi copil.” 2

Art. 50 din Codul administrativ statuează următoarele: „Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acţiona, de asemenea, persoanele în privinţa cărora există un motiv de justificare a neîncrederii faţă de o exercitare imparţială a funcţiei. Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acţionează pentru autoritatea publică: a) întreţine relaţii personale strînse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) şi-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privinţa unui participant la această procedură; c) şi-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal faţă de rezultatul procedurii administrative.”

Art. 202 alin. (4) Cod administrativ prevede că: „Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.”

Art. 50 alin. (1), lit.e) din Codul de procedură civilă prevede că: „Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.”

Art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie: „În cazul în care buna funcţionare a Curţii Supreme de Justiţie este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanţele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcţiei de judecător al Curţii Supreme de Justiţie. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puţin 11 dintre posturile de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, iar judecătorii temporar transferaţi revin în funcţiile deţinute înaintea transferului. Pe perioada transferului, judecătorii transferaţi primesc salariul judecătorului Curţii Supreme de Justiţie, raportat la vechimea în muncă respectivă.”

De altfel, criticile înaintate de Svetlana Tizu în cererea de recuzare se referă, în esență, la dezacordul cu privire la modul de numire a magistratului în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, circumstanță care nu cade sub incidența art. 50 din Codul administrativ şi care constituie o suspiciune declarativă de imparțialitate, nefiind probată în acest sens.

La acest capitol, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, cadrul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, al unor judecători, inclusiv a judecătorului Oxana Parfeni, este Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, care este în vigoare şi poartă un caracter obligatoriu, fiind executorie şi opozabilă tuturor subiecților de drept.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 2 mai 2023, s-a dispus transferarea temporară, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecători ai Curții Supreme de Justiție, a mai multor judecători din instanțele ierarhic inferioare, inclusiv a judecătorului Oxana Parfeni. Iar prin hotărârea nr. 506/31 din 2 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a prelungit termenul de transfer temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi de judecător.

Astfel, se atestă că, judecătorul Oxana Parfeni a fost transferat temporar în temeiul unei hotărârii emise de autoritatea competentă, în conformitate cu normele legale aplicabile, act care produce efecte juridice depline pe întreaga perioadă a transferului. Pe durata acestei delegări, judecătorul dobândește aceleași drepturi și obligații ca și judecătorii titulari ai instanței respective, inclusiv competența de a examina cauze și de a pronunța hotărâri.

Mai mult ca atât, prin decizia Curții Constituționale nr.100 din 10 august 2023 s-au declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, depuse de Vlad Bătrîncea și Adrian Albu, deputați în Paramentul Republicii Moldova, de avocații Nicolae Posturusu, Pentru Balan și Ion Vîzdoga, în interesele lui Igor Dodon, parte în dosarul nr.1r-arest-3/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiție, precum și de Neonila Casian, reclamantă în dosarul nr.2ra-1654/2022, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea şi obiectivitatea judecătorului Oxana Parfeni la examinarea acțiunii de contencios administrativ depuse de Svetlana Tizu. Or, potrivit art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competentă este dată prin lege 4 cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. La caz, astfel de excepții nu se atestă.

Din considerentele expuse şi având în vedere faptul că cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, depusă de Svetlana Tizu este neîntemeiată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o respinge.

În conformitate cu art. 202 și art. 230 din Codul administrativ, art. 53 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Svetlana Tizu cu privire la recuzarea judecătorului Oxana Parfeni de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cerere de chemare în judecată depusă de Svetlana Tizu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea actului administrativ. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Diana Stănilă 5