3d-38/23 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- Lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorilor
3d-38/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii depuse de Svetlana Tizu cu privire la
recuzarea judecătorilor Stela Procopciuc și Diana Stănilă,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Svetlana Tizu împotriva Consiliului Superior al
Magistraturii privind anularea actului administrativ,
(Dosarul nr. 3d-38/23
PIGD 2-23153427-01-3d-30102023)
Lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorilor, invocarea neîntemeiată a
prevederilor art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă
18 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică cererea depusă de Svetlana Tizu cu
privire la recuzarea judecătorilor Stela Procopciuc și Diana Stănilă,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, președinte,
Ion Munteanu
Leonid Chirtoacă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 30 octombrie 2023, Svetlana Tizu a depus cerere de chemare în
judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului
Superior al Magistraturii, prin care a solicitat:
anularea parțială a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.
436/27 din 10 octombrie 2023 cu privire la admiterea parțială a
cererilor din 29 iunie 2023 și 05 iulie 2023 privind repunerea în toate
drepturile salariale;
obligarea reexaminării cererilor din 29 iunie 2023 și 05 iulie 2023 în
partea respingerii cerinței privind restabilirea în toate drepturile avute
anterior.
La 30 octombrie 2023, prezenta cauză, a fost repartizat repetat în mod
automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a
Dosarelor, pentru examinare judecătorului raportor Mariana Pitic.
Ulterior, la 26 iunie 2025 acțiunea a fost redistribuiră prin intermediul
Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, pentru examinare
judecătorului raportor Diana Stănilă.
Prin încheierea din 06 februarie 2026 s-a informat participanții că
cererea de chemare în judecată va fi examinată în ședință publică pe 02
aprilie 2026, ora 09:30, în sala 4, în incinta Curții Supreme de Justiție.
Totodată, s-a explicat participanților că aceștia trebuie să expedieze Curții
Supreme de Justiție, prin email, până la data de 27 martie 2026 inclusiv, sub
sancțiunea decăderii, toate cererile, recuzările, obiecțiile sau excepțiile,
precum și orice probe sau înscrisuri suplimentare
La 10 februarie 2026 Svetlana Tizu a depus cerere de recuzarea
judecătorilor Stela Procopciuc și Diana Stănilă de la examinarea cauzei de
contencios administrativ intentată, la cerere de chemare în judecată depusă
de Svetlana Tizu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind
anularea actului administrativ.
În motivarea cererii de recuzare a invocat că la 17 martie 2025 a sesizat
Consiliul Superior al Magistraturii privind atragerea la răspundere
disciplinară a Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă din cadrul
Curții Supreme de Justiție. Prin decizia nr. 298s428p/m din 12 iunie 2025,
Inspecția judiciară a respins sesizarea ca neîntemeiată. Contestațiile
ulterioare au fost respinse prin hotărârea Completului de examinare a
contestațiilor nr.2 al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al
1
Magistraturii nr. 142/6 din 05 septembrie 2025 și hotărârea Colegiului
disciplinar din 12 decembrie 2025.
Svetlana Tizu a invocat că intenționează să conteste hotărârea
motivată, apreciind că aceste împrejurări pun sub semnul întrebării
imparțialitatea judecătorilor Stela Procopciuc și Diana Stănilă, în condițiile
în care plângerea împotriva acestora se află încă în examinare.
Totodată a mai indicat că atitudinea negativă și soluția indirectă a fost
deja expusă la examinarea anterioară a aceleiași cauze în ședința din 28
noiembrie 2024, unde au fost adresate aceeași întrebări, doar pentru că nu
ofeream răspunsul necesar sau dorit, care ar fi servit la respingerea acțiunii
înaintate.
Prin cererea depusă la 16 februarie 2026 Svetlana Tizu a susținut
cererea de recuzare, solicitând examinarea cererii de recuzare a judecătorilor
Stela Procopciuc și Diana Stănilă în lipsa acesteia.
Consiliul Superior al Magistraturii la data de 17 februarie 2026 a
prezentat opinia asupra cererii de recuzare a judecătorilor Stela Procopciuc
și Diana Stănilă, depusă de către Svetlana Tizu, menționând că în lipsa
probelor care să ateste părtinirea, simpla depunere a unei sesizări nu
constituie temei de recuzare întrucât, astfel de practici ar încuraja oricare
parte nemulțumită să își aleagă completul de judecată prin simpla declanșare
a unor proceduri administrative (disciplinare) paralele.
La fel a indicat că întrebările de concretizare adresate de către
instanța de judecată reclamantei s-au referit exclusiv la obiectul acțiunii, iar
răspunsurile evazive ale reclamantei a și determinat instanța să revină cu
clarificări.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 202 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se
abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50.”
Art. 49 din Codul administrativ reglementează că:
„Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să
acționeze persoanele care:
a) înseși au statut de participant la procedura administrativă;
b) sunt membri de familie ai unui participant;
c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice,
reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant;
d) sunt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură
administrativă;
e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau
activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de
supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică
persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura
administrativă;
f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în
afara calității lor funcționale/de serviciu.
2
(2) Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau
dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul
sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație
sau grup profesional ale cărui interese comune sunt atinse de chestiunea în cauză.
(3) Membru de familie în sensul alin.(1) lit.b) și d) sunt:
a) logodnicul/logodnica;
b) soțul/soția;
c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală până la gradul IV inclusiv;
d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată
sunt legate unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori și copil îngrijit).
(4) Persoanele indicate la alin.(3) se consideră membri de familie și atunci când
căsătoria pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă
persoanele sunt legate în continuare între ele ca soț și soție sau ca părinți și copil.”
Art. 50 din Codul administrativ statuează următoarele:
„Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de
asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față
de o exercitare imparțială a funcției.
Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care
acționează pentru autoritatea publică:
a) întreține relații personale strînse cu un participant la procedura administrativă ori
cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;
b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi
contestat în privința unui participant la această procedură;
c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea
probelor până la încheierea procedurii;
d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii
administrative.”
Art. 202 alin. (4) Cod administrativ prevede că:
„Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în
Codul de procedură civilă.”
Art. 50 alin. (1), lit.e) din Codul de procedură civilă prevede că:
„Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:
are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte
împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”
Art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea
externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții
Supreme de Justiție:
„În cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată
din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate
transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr.544/1995 cu privire
la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund
criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție.
Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător
al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute
înaintea transferului. Pe perioada transferului, judecătorii transferați primesc salariul
judecătorului Curții Supreme de Justiție, raportat la vechimea în muncă respectivă.”
3
MOTIVAREA INSTANȚEI
Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de
drept citate supra, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată că argumentele invocate de Svetlana Tizu, drept temei de recuzare
a judecătorilor Stela Procopciuc și Diana Stănilă de la judecarea prezentei
cauze, nu sunt justificate.
Prin prisma prevederilor art.116 alin.(1) din Constituție, judecătorii
instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili, potrivit
legii. Acest deziderat constituțional presupune că judecătorul va acționa în
mod imparțial, nu va face nici o deosebire de tratament între cei implicați.
Legea va fi interpretată nu în funcție de valorile sale personale, ci cu o
scrupuloasă neutralitate care îl îndepărtează de orice militantism și îl
conduce să se sprijine numai pe elementele determinante ale dosarului.
Așadar, aprecierea imparțialității judecătorului se face prin observarea
împrejurării, dacă în speță există motive pentru a favoriza una dintre părți.
Curtea reține că imparțialitatea se apreciază atât din perspectivă
subiectivă (convingerile personale ale judecătorului), cât și obiectivă
(garanțiile oferite pentru a exclude orice bănuială legitimă). În acest sens,
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului consacră principiul
potrivit căruia aparențele pot avea relevanță, numai dacă acestea sunt
susținute de elemente obiective și verificabile, cauza Piersack c. Belgiei,
Castillo Algar c. Spaniei.
La caz, criticile, înaintate în cererea de recuzare, privind sesizarea
organelor disciplinare și intenția Svetlanei Tizu de a contesta hotărârea
Colegiului disciplinar din 12 decembrie 2025, nu este de natură să pună sub
semnul întrebării imparțialitatea judecătorilor Stela Procopciuc și Diana
Stănilă învestiți cu soluționarea cauzei.
Formularea unor plângeri disciplinare ori exercitarea căilor de atac
împotriva actelor emise în cadrul acestor proceduri reprezintă un drept
procesual al Svetlanei Tizu, însă, nu pot constitui temei obiectiv pentru
recuzare. Simpla existență a unei proceduri disciplinare sau a unei plângeri
aflate în examinare nu echivalează cu lipsa de imparțialitate și nu constituie,
în absența unor circumstanțe suplimentare relevante, motiv de recuzare.
Referitor la argumentul Svetlanei Tizu precum că judecătorii recuzați
indirect s-au expus asupra soluției prin adresarea întrebărilor de concretizare,
completul de judecată evidențiază că simplul fapt al adresării întrebărilor de
concretizare nu poate fi interpretat ca o exprimare a unei poziții
preconcepute, instanța neexpunându-se în niciun mod asupra viitoarei soluții
pe fondul cauzei.
Deci o asemenea conduită nu poate fi calificată drept „atitudine
negativă”, ci constituie un instrument procedural legitim, indispensabil
pentru stabilirea situației de fapt și pentru soluționarea corectă a cauzei.
Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
concluzionează că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la
4
îndoială imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor Stela Procopciuc și
Diana Stănilă la examinarea acțiunii de contencios administrativ depuse de
Svetlana Tizu. Or, motivele care au servit drept temeiuri de recuzare a
judecătorilor Stela Procopciuc și Diana Stănilă se bazează pe simple
percepții subiective și nu pe fapte obiective apte să justifice recuzarea.
Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de
recuzare a judecătorilor Stela Procopciuc și Diana Stănilă, depusă de
Svetlana Tizu este neîntemeiată, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a o respinge.
În conformitate cu art. 202 și art. 230 din Codul administrativ, art. 53
din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de Svetlana Tizu cu privire la recuzarea
judecătorilor Stela Procopciuc și Diana Stănilă, de la examinarea cauzei de
contencios administrativ, intentată la cerere de chemare în judecată depusă
de Svetlana Tizu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind
anularea actului administrativ.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Oxana Parfeni
Judecători Ion Munteanu
Leonid Chirtoacă
5