3d-21/23 — cu privire la anularea actului administrativ

3d-21/23 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

H O T Ă R Â R E

în numele legii

cu privire la cererea de chemare în judecată depusă de

Igor Dodon

împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii, persoane terțe Aliona

Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc, Viorica Puica, Oxana

Parfeni, Boris Talpă și Ghenadie Eremciuc

cu privire la anularea actului administrativ

(Dosarul nr. 3d-21/23

PIGD 2-23079394-01-3d-27092023)

Transferul temporar al judecătorilor din instanțele inferioare la

Curtea Supremă de Justiție este un exercițiu constituțional și legal.

03 aprilie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință de judecată publică cererea de chemare în

judecată depusă de Igor Dodon,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Lilia Roic-Botezatu

Diana Stănilă, judecători,

Olesea Suduc, grefier

cu participarea:

Reprezentantului Consiliului Superior al Magistraturii, Olesea Ciobanu

constată următoarele:

ÎN FAPT

A. Poziția reclamantului. (f.d. 1-7)

administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a

solicitat anularea hotărârii nr. 142/8 din 02 mai 2023 privind transferul

temporar la Curtea Supremă de Justiție, pe o perioadă de 6 luni a terților

Aliona Donos de la Judecătoria Bălți, Sergiu Daguța de la Curtea de Apel

Chișinău, Ion Malanciuc de la Judecătoria Criuleni, Viorica Puica de la

Judecătoria Chișinău, sec. Centru, Oxana Parfeni de la Judecătoria Chișinău,

sec. Centru, Boris Talpă de la Curtea de Apel Chișinău, Ghenadie Eremciuc

de la Judecătoria Bălți.

de Justiție examinează cauza penală în care acesta este învinuit de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 324, alin. (3), lit. a), b), c), art. 42, alin. (3),

(5), art. 1812 din Codul penal.

interpelare, prin care a solicitat să fie informat în privința motivelor de ne-

examinare îndelungată a cauzei date.

a comunicat că urmare a demisiei judecătorului raportor Ghenadie

Plămădeală, dosarul a fost transmis Secției evidență procesuală a cauzelor

penale, în vederea redistribuirii acestuia prin intermediul PIGD. Totodată, în

ceea ce privește nedistribuirea cauzei penale menționate în perioada 27

martie 2023 - 04 mai 2023 a fost informat că acest fapt a fost determinat de

demisia mai multor judecători ai Curții Supreme de Justiție, adoptarea Legii

cu privire la Curtea Supremă de Justiție nr. 64 din 30 martie 2023 și

adoptarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai

2023 cu privire la transferul temporar la Curtea Supremă de Justiție a unor

judecători începând cu 10 mai 2023.

1

al Curții Supreme de Justiție, nr. 68 din 04 mai 2023 au fost modificate

completele de judecată permanente, iar în data de 12 mai 2023 cauza penală

nr. 1-1/22 a fost distribuită, prin intermediul PIGD, completului de judecată

în următoarea componență: Ion Guzun președinte (judecător raportor),

Anatolie Țurcan și Boris Talpă.

emiterea de către autoritatea administrativă a hotărârii nr. 142/8 din 02 mai

2023 privind transferul temporar la Curtea Supremă de Justiție, pe o perioadă

de 6 luni a judecătorilor Aliona Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc,

Viorica Puica, Oxana Parfeni, Boris Talpă, Ghenadie Eremciuc, cu impact

direct și vătămător asupra drepturilor sale de justițiabil, prevăzute de

Constituție.

aprilie 2023, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât că în scopul

asigurării bunei funcționări a Curții Supreme de Justiție și examinării

cauzelor în termene rezonabile, se consideră oportună transferarea temporară

a unor judecători la Curtea Supremă de Justiție, în baza concursului public.

Termenul de transfer temporar s-a stabilit pentru 6 luni.

Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât transferul temporar la Curtea

Supremă de Justiție, pe o perioadă de 6 luni a judecătorilor Donos Aliona,

Daguța Sergiu, Malanciuc Ion, Puica Viorica, Parfeni Oxana, Talpă Boris și

Eremciuc Ghenadie.

Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023 este ilegală, deoarece în cauza penală

în care este învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 324, alin.

(3), lit. a), b), c), art. 42 alin. (3), (5), art. 1812 din Codul penal, au început

să participe în calitate de judecători și să emită acte judecătorești de

dispoziție următorii magistrați transferați temporar: Sergiu Daguța, Ion

Malanciuc, Aliona Donos, Viorica Puica, Boris Talpă, Eremciuc Ghenadie.

Actele judecătorești emise de acești magistrați au efecte juridice iminente și

imediate asupra drepturilor sale, or, prin acestea i se limitează drepturi și

libertăți consacrate constituțional și în legi, precum este dreptul la libera

circulație.

administrativ individual cuprinde două dimensiuni și anume

legalitatea/ilegalitatea materială, adică respectarea normelor de drept

substanțial care se aplică prin actul administrativ individual

defavorabil/favorabil și legalitatea/ilegalitatea formală, adică respectarea

normelor de procedură administrativă la emiterea actului administrativ

individual. Totodată, respectarea principiilor: egalității de tratament,

eficienții, proporționalității, securității juridice și motivării actelor

administrative individuale/operațiunilor administrative.

2

art. 115 al Constituției, care prevede că justiția se înfăptuiește prin Curtea

Supremă de Justiție, prin curțile de apel și prin judecătorii. Constituția nu

prevede înfăptuirea justiției în Curtea Supremă de Justiție prin judecători din

instanțe inferioare.

Constituției, care prevede că judecătorii instanțelor judecătoreștii sunt

independenți, imparțiali și inamovibili, potrivit legii, or, hotărârea contestată

a Consiliului Superior al Magistraturii constituie o ingerință în drepturile

reclamatului în calitatea de justițiabil, în special în dreptul de acces liber la

justiție care include și dreptul de a fi judecat de o instanță de judecată

„competentă” și constituită „conform legii”.

drepturile persoanelor în cazurile și condițiile stabilite de lege, însă ingerința

în aceste drepturi trebuie să fie proporțională.

Principiul proporționalității este un element organic al statului de drept,

în cele din urmă, principiul proporționalității se referă la faptul că măsurile

de ingerință în drepturile persoanei ar trebui folosite cu atenție și numai

atunci când este cu adevărat urgent, deci, puterea publică nu ar trebui să

intervină în drepturi mai mult decât este necesar. Astfel, proporționalitatea

măsurii previne interdicția excesului. Principiul proporționalității este un

mijloc de cântărire.

Testul de proporționalitate se realizează pe verticală, iar lipsa unui

element eșuează testul și denotă ilegalitatea actului administrativ individual

defavorabil. În conformitate cu aceasta, o măsură oficială întreprinsă de

autoritățile publice și instanța de judecată este proporțională dacă: are un

scop legitim, este potrivită, necesară și rezonabilă.

02 mai 2023 nu conține motivare, or, nu este clar din care motive, în baza

căror proceduri și pe care criterii magistrații indicați ca fiind persoane terțe

au fost promovați în mod camuflat în Curtea Supremă de Justiție.

Transferarea „temporară”, contrară Constituției, în baza unor proceduri

administrative lipsite de transparență și derogatorii de la toate procedurile

adoptate prin lege și la nivel de Consiliul Superior al Magistraturii, care are

incidență asupra promovării judecătorilor în instanțe ierarhic superioare și

includerea terților în completele de judecată din Curtea Supremă de Justiție,

dintre care complete cu competență de a judeca în fond cauza penală în care

deține calitatea de inculpat, încalcă dreptul reclamantului la o satisfacție

deplină din partea unei instanțe judecătorești competente, independente și

imparțiale.

judecării în fond a acestei cauze penale, urmează să se expună Curtea

Supremă de Justiție, prezența în corpul de magistrați a Curții Supreme de

Justiție a unor magistrați cu funcții permanente în alte instanțe de rang

inferior, duce la aceea că este încălcată competența constituțională a Curții

3

Supreme de Justiție de a emite acte procesuale la examinarea cauzei penale

în care Igor Dodon are calitatea de acuzat.

efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor

care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime, soluția

suspendării fiind necesară pentru a evita prejudiciile și consecințele negative

iminente pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023 a fost emisă prin utilizarea arbitrară

a dreptului discreționar, or, Consiliul Superior al Magistraturii a desfășurat

concursul privind transferul judecătorilor în Curtea Supremă de Justiție în

mod arbitrar, prin intermediul unor proceduri nestabilite, fără aprobarea unor

criterii clare de aprobare sau nu a transferului, în mod netransparent. Acest

fapt denotă că a avut loc o selectare a judecătorilor „comozi” în Curtea

Supremă de Justiție pentru a judeca în primă instanță cauza penală în care

Igor Dodon este acuzat.

contestată nu este motivată, prin aceasta ea contravine art.118 alin. (1), alin.

(2) și alin. (3) din Codul administrativ.

B. Poziția pârâtului. (f.d. 39-46)

Magistraturii a solicitat declararea ca fiind inadmisibilă sau după caz

respingerea acțiunii în contencios administrativ depusă de Igor Dodon

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, persoane terțe Aliona

Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc, Viorica Puica, Oxana Parfeni, Boris

Talpă și Ghenadie Eremciuc cu privire la anularea actului administrativ, ca

neîntemeiată.

administrativ depusă de către Igor Dodon împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii, privind anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023, nu întrunește condițiile pentru

admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ, sub aspectul

revendicării încălcării, prin activitatea administrativă, a unui drept vătămat

în sensul art. 17 din Codul administrativ, deoarece reclamantul nu a prezentat

nici un argument fondat, prin care să motiveze și să justifice explicit în plan

material și/sau procesual care sunt în concret drepturile vătămate ale acestuia

prin actul administrativ contestat.

considerat că, în cazul în care Igor Dodon are careva suspiciuni privind

completul desemnat pentru examinarea cauzei penale în care are calitate de

acuzat, acesta nu este lipsit de dreptul de a înainta cerere de recuzare în

corespundere cu art. 34 din Codul de procedură penală.

4

a menționat, că la 30 martie 2023 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat

Legea nr. 65 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la

funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, fiind în vigoare din 06

aprilie 2023. Conform prevederilor art. 21, alin. (8) din Legea menționată, în

cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată

din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii

poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr.

544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior

judecători, care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător

al Curții Supreme de Justiție.

au devenit vacante un număr mare de judecători în această instanță, fiind

suplinite doar 5 posturi de judecător din cele 33 de posturi de judecător

atribuite Curții Supreme de Justiție prin hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 24/1 din 15 ianuarie 2019.

Supreme de Justiție și examinării cauzelor în termene rezonabile, prin

hotărârea nr. 120/6 din 10 aprilie 2023, Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii a anunțat concurs pentru suplinirea, prin transfer temporar, a

12 (douăsprezece) posturi vacante de judecător la Curtea Supremă de

Justiție, fiind stabilit un termen de 10 zile din data adoptării hotărârii pentru

depunerea cererilor de participare la concurs.

cu art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea

externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții

Supreme de Justiție, art. 4, 17, 24 și 25 din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie

1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, art. 191 alin. (3) și art.

209 alin. (1) din Codul administrativ, Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii a transferat pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 10

mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, judecătorii:

Aliona Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc, Viorica Puica, Oxana Parfeni,

Boris Talpă și Ghenadie Eremciuc.

Dodon precum că hotărârea contestată ar contravine principiului

constituțional, că ar constitui o ingerință în drepturile sale în calitate de

justițiabil, că nu conține o motivare corespunzătoare, că transferarea

temporară ar fi contrară Constituției, precum și faptul că concursul privind

transferul judecătorilor în Curtea Supremă de Justiție ar fi fost desfășurat în

mod arbitrar, nu pot fi reținute de către instanța de judecată întrucât contravin

circumstanțelor cauzei, sunt vădit nefondate și bazate pe interpretarea

eronată a normelor de drept.

a fost respectată întru totul legislația în vigoare, în special legea specială, nr.

65 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de

5

judecător la Curtea Supremă de Justiție. Tot, în corespundere cu prevederile

legii sus menționate, prin hotărârea nr. 120/6 din 10 aprilie 2023, Plenul

Consiliului Superior al Magistraturii a anunțat concurs pentru suplinirea prin

transfer temporar, a posturilor vacante de judecător la Curtea Supremă de

Justiție, au fost stabilite procedura și condițiile de eligibilitate a condițiilor.

Superior al Magistraturii au fost făcute publice și fiecare dintre actele

adoptate au fost publicate pe pagina web a instituției.

temeiuri de anulare a hotărârii nr. 142/8 din 02 mai 2023.

C. Poziția părților în ședință publică.

Magistraturii, Olesea Ciobanu a susținut că acțiunea înaintată de către Igor

Dodon nu întrunește condițiile de admisibilitate a unei acțiuni în

contenciosul administrativ sub aspectul revendicării unui drept vătămat, or,

prin această hotărâre nu a fost dispus transferul temporar al unor judecători

pentru a examina cauza penală în care acesta are calitatea de inculpat.

Consiliul Superior al Magistraturii nu are competență de a stabili completele

de judecată și de a interveni în constituirea completelor de judecată,

independența judecătorilor temporar transferați există până la proba contrară,

iar mandatul acestora va înceta odată cu îndeplinirea condiției pentru care a

fost dispus transferul temporar.

verificarea constituționalității prevederilor legale în baza cărora s-a efectuat

transferul temporar al judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție, care prin

decizia din 10 august 2023 a fost declarată inadmisibilă.

Magistraturii, Olesea Ciobanu a susținut, că hotărârea contestată este

motivată, deoarece cuprinde toate motivele de fapt și de drept și toate

elementele necesare prevăzute de Codul administrativ. Totodată, hotărârea a

fost emisă cu respectarea dreptului discreționar din motiv că procedura a fost

respectată, concursul a avut loc, candidații au fost verificați în baza criteriilor

și respectiv, s-a decis transferul judecătorilor menționați.

Constituției, reprezentantul autorității pârâte a menționat că acest argument

este combătut prin decizia Curții Constituționale, prin care s-a declarat

inadmisibilă sesizarea acestuia.

citațiile expediate la adresa de corespondență indicată în acțiune, au fost

restituite instanței de judecată cu menținea „nereclamat”.

17 octombrie 2024 reclamantul Igor Dodon a menționat că în actuala cauza

interesele sale vor fi reprezentate de avocatul Petru Balan, căruia instanța să-

6

i comunice data următoarei ședințe judiciare. Având la bază respectiva

cerere, instanța de judecată a citat avocatul Petru Balan la adresa electronică,

căruia i-a comunicat despre data ora și locul ședinței de judecată.

reclamatul Igor Dodon la ședința de judecată nu s-au prezentat și nu au

comunicat instanței motivele neprezentării.

se atestă cupla reclamantului Igor Dodon, care sesizând instanța de judecată

cu prezenta acțiune în contencios administrativ și indicând adresa de

corespondență nu a depus diligență necesară și nu a recepționat trimiterile

poștale expediate la această adresă.

Oxana Parfeni, Boris Talpă și Ghenadie Eremciuc la fel au fost citați prin

intermediul poștei electronice, însă la ședința de judecată nu s-au prezentat

și nu au comunicat instanței de judecată motivele neprezentării.

art. 205 alin. (4) din Codul de procedură civilă, odată ce aceștia au fost citați

legal și despre careva motive de absență nu au comunicat instanței, completul

de judecată a dispus judecarea cauzei în absența acestora.

LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE

„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale

și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor

administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se

organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”

„Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior,

îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ

individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract

administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de

autoritate publică.”

„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială

întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul

dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i

se aduce atingere prin activitate administrativă.”

7

„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru

examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

„Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi

îngrădit.

Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în

sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa

instanței de judecată competente.”

Procedura de examinare a cererii prealabile nu se efectuează dacă:

c) legea prevede expres adresarea nemijlocită în instanța de judecată.

„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ.”

„Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri

irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor

Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.”

„Până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ se va respecta procedura

prealabilă, cu excepțiile prevăzute de lege.”

„Acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile,

dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la:

a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data

expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia;

b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu

prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la nesoluționarea în

termen se aplică corespunzător.”

„Examinarea și soluționarea în fond a acțiunii în contencios administrativ are loc

conform prevederilor Codului de procedură civilă, cu următoarele excepții:

a) examinarea și soluționarea acțiunii în contencios administrativ are loc în ședință

publică, iar în cazuri de excepție stabilite de lege – în ședință închisă. Participanții la

proces se citează; în citație se comunică locul, data și ora ședinței. Dacă participanții la

proces convin de comun acord, examinarea și soluționarea acțiunii în contencios

administrativ are loc în procedură scrisă;

b) instanța de judecată acceptă probele prezentate după termenul stabilit în faza de

pregătire pentru examinarea în fond a acțiunii în contencios administrativ, numai dacă

8

participanții la proces justifică și probează imposibilitatea prezentării probelor în

termenul stabilit de instanță;

c) participanții la proces care s-au prezentat cel puțin o dată în ședința de judecată

pe parcursul examinării acțiunii în contencios administrativ sau au efectuat acte de

procedură în contextul examinării acțiunii în contencios administrativ nu pot invoca lipsa

citației pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară;

d) neprezentarea la ședința de judecată, fără motive temeinic justificate, a

participanților și/sau a reprezentanților lor nu împiedică soluționarea acțiunii în

contenciosul administrativ.”

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării

de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care

nu au fost discutate de participanții la proces

Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,

însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.

Instanța de judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la proces sau

poate da în scris indicații cu privire la situația de drept a cauzei examinate.”

„Examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată

adoptă una dintre următoarele hotărâri: respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu

sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit.a)–e).”

externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții

Supreme de Justiție prevede că:

„În cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată

din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate

transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr.544/1995 cu privire

la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund

criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător

al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute

înaintea transferului. Pe perioada transferului, judecătorii transferați primesc salariul

judecătorului Curții Supreme de Justiție, raportat la vechimea în muncă respectivă.”

statuează că:

„Justiția se înfăptuiește prin Curtea Supremă de Justiție, prin curțile de apel și prin

judecătorii.

Organizarea instanțelor judecătorești, competenta acestora și procedura de judecată

sunt stabilite prin lege organică.”

9

Moldova reglementează că:

„Judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili,

potrivit legii.

Judecătorii instanțelor judecătorești se numesc în funcție, în condițiile legii, până la

atingerea plafonului de vârstă, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea

Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele Republicii Moldova poate respinge o

singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Deciziile privind numirea judecătorilor și cariera acestora trebuie să fie adoptate în

baza unor criterii obiective, bazate pe merit, și a unei proceduri transparente, în condițiile

legii. Promovarea sau transferul judecătorilor se face doar cu acordul acestora.”

privire la Consiliul Superior al Magistraturii reglementează următoarele:

„Întru exercitarea funcțiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele

competențe referitoare la cariera judecătorilor: transferă judecătorii la o instanță de același

nivel sau la o instanță inferioară, eliberează din funcție judecătorii, numește și eliberează

din funcție președinții sau vicepreședinții de instanță.”

neconstituționalitate a articolului 21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie

2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de

judecător al Curții Supreme de Justiție, Curtea Constituțională a stabilit că:

„Curtea observă că articolul 116 alin.(1) din Constituție le garantează, fără

deosebire, independența tuturor judecătorilor instanțelor judecătorești din Republica

Moldova, indiferent dacă aceștia funcționează în cadrul judecătoriilor, al curților de apel

sau al Curții Supreme de Justiție.

Alineatul (5) al articolului 116 din Constituție stabilește condițiile care limitează

deciziile privind cariera judecătorilor. Transferul temporar al judecătorilor reprezintă o

măsură care ține de cariera lor. Astfel, asemenea decizii trebuie adoptate pe baza unor

criterii obiective, conform principiului meritocrației, într-o procedură transparentă și doar

cu acordul judecătorilor în discuție.

Orice critică de neconstituționalitate trebuie să demonstreze de ce prevederile legale

contestate încalcă normele constituționale. Autorii sesizărilor nu au demonstrat de ce

dispozițiile articolului 21 alin.(8) din Legea nr.65 ar încălca, la modul abstract, condițiile

stabilite de articolul 116 alin.(5) din Constituție.

Mai mult, Hotărârea Curții Constituționale nr.12 din 12 mai 2016, pe care o invocă

autorii sesizărilor, are la bază premise diferite. În acea cauză s-a pus problema

imposibilității instanțelor judecătorești de a funcționa normal din cauza incapacității din

motive de sănătate a judecătorilor de a-și exercita atribuțiile timp de 6 luni, din cauza

existenței unor posturi vacante, din cauza volumului mare de activitate al instanței

judecătorești sau din alte asemenea cauze. Cu referire la transferul pe un termen limitat

al judecătorilor din cadrul altor instanțe, Curtea a făcut deosebire între judecătorii

judecătoriilor și ai curților de apel, pe de o parte, și judecătorii Curții Supreme de Justiție,

pe de altă parte (a se vedea § 44). Deosebirea era necesară pentru că, la acea dată, articolul

116 alin.(4) din Constituție prevedea că judecătorii Curții Supreme de Justiție erau numiți

în funcție de Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii și că acești

judecători trebuiau să aibă o vechime în funcția de judecător de cel puțin 10 ani. Astfel,

nu era posibil un transfer temporar al judecătorilor din cadrul judecătoriilor și al curților

de apel la Curtea Supremă de Justiție prin eludarea procedurii parlamentare și prin

10

ignorarea condiției vechimii în funcție de 10 ani (a se vedea § 46). Ulterior, condiția

numirii în funcție a judecătorilor Curții Supreme de Justiție de către Parlament și condiția

vechimii în muncă din articolul 116 alin.(4) din Constituție au fost abrogate prin Legea

nr.120 din 23 septembrie 2021, în vigoare din 1 aprilie 2022. Cu privire la abrogarea

exigenței numirii în funcție a judecătorilor Curții Supreme de Justiție de către Parlament

și a celei a experienței de zece ani în funcția de judecător necesară pentru a accede în

această funcție, Curtea a reținut că abrogarea articolului 116 alin.(4) din Constituție nu

afectează nicio valoare protejată de Constituție. De asemenea, Curtea a reținut că, din

perspectiva Constituției, este important ca procedura de selectare a candidaților pentru

funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție să fie reglementată într-un mod care va

asigura accederea în această funcție a persoanelor cu o înaltă pregătire juridică,

independente și imparțiale. Așadar, Curtea a constatat că, la modul abstract, abrogarea

articolului 116 alin.(4) din Constituție nu diminuează nivelul de protecție a independenței

judecătorilor și se încadrează în limitele de revizuire stabilite de Constituție (a se vedea

Avizele nr.1 din 22 septembrie 2020, § 62, 64, 66, și nr.2 din 3 decembrie 2020, § 50-

53).”

ADMISIBILITATEA ACȚIUNII

printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în

contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată

competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ,

conform prezentului cod. Iar, dispozițiile art. 17 și 189, alin.(1) din Codul

administrativ expres statuează că drept vătămat este orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său

prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune

în contencios administrativ.

inter alia de revendicarea de către reclamant a încălcării unui drept al său

prin activitatea administrativă a unei autorități publice.

ședința de judecată, a susținut că prin acțiunea înaintată, reclamantul Igor

Dodon nu-și poate revendica încălcarea unui drept în sensul art. 17 din Codul

administrativ.

inadmisibilitatea acțiunii, or, reclamantul nu-și revendică încălcarea unui

drept în sensul art. 17 din Codul administrativ, completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție reține că acesta este neîntemeiat din următoarele

considerente.

acțiunii în contencios administrativ este revendicarea unui drept propriu

vătămat prin una din formele activității administrative, or, acțiunea în

contencios administrativ trebuie să urmărească revendicarea unui drept

subiectiv vătămat.

11

acțiunii inadmisibile pe motiv că reclamantul nu ar putea revendica

încălcarea unui drept, urmează a fi aplicate în corespundere cu respectarea

principiului accesul liber la justiție.

la justiție se materializează în prerogativele pe care le implică dreptul la

acțiune, ca aptitudine legală ce este recunoscută de ordinea juridică oricărei

persoane fizice sau juridice care pretinde un drept împotriva unei alte

persoane, ori are un interes pentru constatarea existenței sau inexistenței unui

drept.

normele Codului administrativ interzic un contencios obiectiv de legalitate

și denotă opțiunea legiuitorului pentru un contencios administrativ subiectiv

efectiv, implicând revendicarea apărării unui drept subiectiv propriu al

reclamantului, astfel încât pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ este necesar revendicarea unui drept subiectiv exclusiv al

reclamantului.

susținerile formulate prin cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia

urmează a fi invocată vătămarea dreptului propriu, deoarece expresiile

utilizate în textul articolelor 17, 39 și 189 din Codul administrativ de „drept

vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective

concrete, fiind excluse drepturile prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale,

precum și acțiunile populare actio popularis.

Drepturilor Omului, care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată

declara victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare

ale probabilității survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind

insuficiente niște simple bănuieli sau conjuncturi [Senator Lines GmbH

împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii Europene (cererea nr.

45572/00)]. Curtea a subliniat că în Convenție nu este prevăzută posibilitatea

de a angaja o actio popularis în scopul interpretării drepturilor recunoscute

în Convenție; aceasta nu autorizează nici persoanele particulare să se plângă

în legătură cu o dispoziție de drept intern doar pentru că aceștia consideră,

fără să fi suportat în mod direct efectele, că dispoziția respectivă încalcă

Convenția (Aksu împotriva Turciei, Burden împotriva Regatului Unit).

dacă prin actul administrativ, care face obiectul acțiunii s-a adus sau ar fi fost

posibil să se aducă atingere unei situații juridice subiective.

se desprinde interesul acestuia de a sesiza instanța de contencios

administrativ în vederea anulării hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023, odată ce în cauza penală în care este

acuzat conform art. 324, alin. (3), lit. a), b), c), art. 42 alin. (3), (5), art. 1812

din Codul penal și se află în examinare la Curtea Supremă de Justiție au

12

început să participe în calitate de judecători și să emită acte judecătorești de

dispoziție magistrații transferați temporar.

Justiție admite ca fiind plauzibil argumentul lui Igor Dodon privind

revendicarea unui drept subiect în sensul art. 17 din Codul administrativ prin

prezenta acțiune, odată ce dânsul beneficiază de dreptul la un tribunal

instituit în baza legii, pentru judecarea cauzei în care i se aduc anumite

învinuiri.

contencios administrativ, potrivit art. 191, alin.(5), lit. a) din Codul

administrativ, este înaintată de reclamantul Igor Dodon în instanța

competentă jurisdicțional, la Curtea Supremă de Justiție, ca instanță de fond.

din Codul administrativ și art.25 din Legea nr.947/1996 cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii, hotărârile Consiliului Superior al

Magistraturii pot fi contestate în conformitate cu prevederile Codului

administrativ, fără respectarea procedurii prealabile, iar acțiunea în

contencios administrativ împotriva hotărârilor Consiliului Superior al

Magistraturii se depune nemijlocit în Curtea Supremă de Justiție, în termen

de 30 zile de la comunicarea actului administrativ individual, astfel,

procedura prealabilă în astfel de categorii de litigii, nu se efectuează.

înaintată de reclamantul Igor Dodon în termenul legal de 30 zile de la

comunicare, or, hotărârea contestată emisă de către Consiliul Superior al

Magistraturii la 02 mai 2023 a fost publicata pe site-ul www.csm.md în data

de 25 mai 2023, iar în instanța de contencios administrativ reclamantul s-a

adresat în data de 05 iunie 2023. (f.d.2, 54, 98, 134)

conformitate cu prevederile art. 207 din Codul administrativ, nu sunt,

respectiv acțiunea este admisibilă și urmează a fi examinată pe fond.

STAREA DE FAPT CONSTATATĂ DE CĂTRE INSTANȚA DE

JUDECATĂ

nr. 65 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de

judecător al Curții Supreme de Justiție, urmare a cărui fapt mai mulți

judecători în funcție ai Curții Supreme de Justiție (20 din cei 25 de judecători

aflați la moment în funcție), au demisionat, prevalându-se de dreptul oferit

de art.3 alin.(2) lit. b) din această lege.

afectată urmare a acestor demisii, în baza art. 21, alin. (8) din Legea nr. 65

din 30 martie 2023 care prevede că, Consiliul Superior al Magistraturii poate

transfera temporar judecători la Curtea Supremă de Justiție din instanțele de

nivel inferior, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 120/6

13

din 10 aprilie 2023 s-a anunțat concurs pentru suplinirea, prin transfer

temporar a 12 posturi vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

(f.d.1-2, dosar administrativ)

14 judecători au depus cereri privind transferat temporar în funcția de

judecător la Curtea Supremă de Justiție.

judecător la Curtea Supremă de Justiție fiind stabilit pentru data de 02 mai

mai 2023 a transferat temporar pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data

de 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție,

următorii judecători:

- Aliona Donos, Judecătoria Bălți;

- Sergiu Daguța, Curtea de Apel Chișinău;

- Ion Malanciuc, Judecătoria Criuleni;

- Viorica Puica, Judecătoria Chișinău;

- Oxana Parfeni, Judecătoria Chișinău;

- Boris Talpă, Curtea de Apel Chișinău;

- Ghenadie Eremciuc, Judecătoria Bălți.

MOTIVAREA INSTANȚEI

judecată învederează că în aplicarea supremației dreptului, instanța

judecătorească de contencios administrativ ține cont de jurisprudența

CtEDO. Potrivit acestei jurisprudențe, obligația instanței judecătorești de

motivare a hotărârilor judecătorești nu poate fi înțeleasă că impunând un

răspuns pentru fiecare argument (hot. García Ruiz v. Spania, 1999, §26).

Totuși, orice argument decisiv pentru rezultatul procedurii necesită un

răspuns clar (hot.Ruiz Torija v. Spania, 1994, §30; și, pentru comparație,

Petrović și Alții v. Muntenegru, 2018, §43), în special argumentele cu privire

la drepturile și obligațiile garantate de Convenția Europeană pentru

Drepturile Omului (hot.Fabris v. Franța, 2013, §72 in fine; Paun Jovanović

v. Serbia, 2023, §108).

reține, că reclamantul în argumentarea pretenției solicitate a invocat

următoarele aspecte și anume că hotărârea contestată ar contravine

principiului constituționalității, că ar constitui o ingerință în drepturile sale

în calitate de justițiabil care nu este proporțională scopului urmărit, că ar fi

fost emisă cu utilizarea arbitrară a dreptului discreționar al Consiliului

Superior al Magistraturii, la fel și faptul că aceasta nu ar fi motivată.

emiterea hotărârii contestate a fost respectată legislația în vigoare, în special

14

Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și

a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

judecătorilor: Aliona Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc, Viorica Puica,

Oxana Parfeni, Boris Talpă, Ghenadie Eremciuc, înfăptuit în baza hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr.142/8 din 02 mai 2023, s-a realizat

în baza legii, și anume a art. 21, alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023

care prevede că, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera temporar

judecători la Curtea Supremă de Justiție din instanțele de nivel inferior.

deblocării activității Curții Supreme de Justiție afectată grav de demisia mai

multor judecători în funcție. Acest lucru nu a fost negat de reclamant în

conținutul acțiunii sale.

Magistraturii contestată de Igor Dodon au fost selectați pentru transfer

temporar următorii judecători: Aliona Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc,

Viorica Puica, Oxana Parfeni, Boris Talpă, Ghenadie Eremciuc, care se aflau

în exercițiul funcției, toți dintre ei fiind confirmați până la atingerea

plafonului de vârstă.

Supremă de Justiție la fel există reflectată cu claritate în Legea nr. 65 din 30

martie 2023, care specifică în același art. 21 alin. (8) că, transferul temporar

va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al Curții

Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile

deținute înaintea transferului, or, legiuitorul a condiționat durata mandatului

temporar, pentru candidații care intenționează să ocupe aceste funcții.

mandatului lor la Curtea Supremă de Justiție, nu-și pierd mandatul de

judecător/nu sunt demiși din funcție, ei urmează să activeze în continuare ca

judecător în cadrul instanței din care au fost transferați.

faptul că legislatorul prin același art. 21, alin. (8) din Legea nr. 65 din 30

martie 2023 a acordat competență Consiliului Superior al Magistraturii de a

dispune transferul temporar al judecătorilor din instanțele inferioare la

Curtea Supremă de Justiție.

Aliona Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc, Viorica Puica, Oxana Parfeni,

Boris Talpă, Ghenadie Eremciuc, la Curtea Supremă de Justiție s-a realizat

de către Consiliul Superior al Magistraturii – ca garant al independenței

judecătorilor, dar și faptul că la examinarea acestei chestiuni de către

Consiliul Superior al Magistraturii majoritatea membrilor Consiliului

Superior al Magistraturii erau judecători: (Vasile Șchiopu, Ioana Chironeț,

Maria Frunze, Sergiu Caraman în raport cu membrii non-judecători: Tatiana

Ciaglic, Alexandru Postică și Ion Guzun). Respectiv, exigențele privind

independența și imparțialitatea Consiliului Superior al Magistraturii ca

15

autoritate investită cu selecția judecătorilor temporari la Curtea Supremă de

Justiție, a fost îndeplinită.

transferului temporar a fost condiționată de legiuitor în ce privește criteriul

meritocrației candidaților de a ocupa pe perioadă temporară funcția de

judecători la Curtea Supremă de Justiție. Or, același art. 21 alin. (8) din Legea

nr. 65 din 30 martie 2025 prevede că, urmează a fi selectați cu titlu temporar

la Curtea Supremă de Justiție, judecătorii din instanțele de nivel inferior, care

corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții

Supreme de Justiție.

nr. 120/6 din 10 aprilie 2023, pentru selectarea judecătorilor care să fie

transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție s-a anunțat concurs public.

transfer temporar, a posturilor vacante de judecător la Curtea Supremă de

Justiție, la fel au fost clar determinate de către Consiliul Superior al

Magistraturii, incluzând situația ca candidații să dispună de 8 ani efectiv

lucrați în calitate de judecător, de o reputație ireproșabilă, să nu dispună de

sancțiuni disciplinare în ultimii 2 ani, să posede calități și abilități

profesionale necesare pentru exercitare funcției de judecător al Curții

Supreme de Justiție, cum ar fi:

a) capacitatea de a înțelege și a analiza situațiile juridice complexe;

b) claritatea exprimării scrise și verbale;

c) abilitatea de a lucra în echipă și de a respecta opiniile colegilor, a

le contesta și dezbate în mod constructiv;

d) abilitatea de a lucra în situații care implică stres și de a realiza

sarcinile cu promptitudine.

Magistraturii, concursul a constat din câteva etape: admisibilitatea dosarelor

și interviul. Iar, urmare a examinării dosarelor personale ale candidaților, a

documentelor prezentate de candidați, precum și urmare a audierii

candidaților în cadrul interviului desfășurat în ședința Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii, ținând cont de meritele, competențele profesionale

și personale ale candidaților, au fost selectați pentru transfer temporar la

Curtea Supremă de Justiție, din cei 14 candidați care au aspirat la această

funcție, doar 7 dintre ei, și anume: Aliona Donos, Sergiu Daguța, Ion

Malanciuc, Viorica Puica, Oxana Parfeni, Boris Talpă, Ghenadie Eremciuc.

Dodon, rezultă că fiecărui candidat, membrii Consiliului Superior al

Magistraturii au acordat același set de întrebări. Acestea s-au referit la opinia

despre profilul candidatului pentru instanța supremă, contribuția la

unificarea practicii judiciare în instanța în care activează, capacitatea

candidatului să continue examinarea dosarelor restante în instanța în care

activează și cele care vor fi în procedură pe perioada transferului temporar la

Curtea Supremă de Justiție. Răspunsurile candidaților au oferit fiecărui

16

membru al Consiliului Superior al Magistraturii posibilitatea de a evalua

comportamentul, atitudinea, abilitățile de comunicare, experiența

profesională și profilul etic al candidatului. Complementar, întrebările

suplimentare au fost adresate fiecărui candidat în mod individual, în scopul

clarificării unor aspecte incerte care au apărut în procesul examinării

dosarului candidatului și experienței sale profesionale. Totodată, în vederea

aprecierii integrității și reputației ireproșabile ale magistraților, precum și

înlăturării oricăror suspiciuni ce ar discredita autoritatea instanței

judecătorești supreme, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat de la

mai multe autorități publice – Autoritatea Națională de Integritate, Centrul

Național Anticorupție, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală,

Serviciul de Informații și Securitate, informații referitoare la factorii de risc

în activitatea acestora sau acțiunile ce au adus atingere prestigiului justiției.

Aliona Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc, Viorica Puica, Oxana Parfeni,

Boris Talpă, Ghenadie Eremciuc, la Curtea Supremă de Justiție, s-a realizat

în baza acelorași criterii ca și pentru ocupare a funcției de bază de judecător

al Curții Supreme de Justiție, prevăzute în art. 7 din Legea nr. 64 din 30

martie 2023 cu privire la Curtea Supremă de Justiție, adică: întrunirea

condițiilor stabilite la art.6 alin.(1) lit. a), b) și d)–g) din Legea nr.544/1995

cu privire la statutul judecătorului; dispunerea de 8 ani efectiv lucrați în

calitate de judecător; deținerea calităților și abilităților profesionale necesare

pentru a exercita funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Igor Dodon precum că hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.

142/8 din 02 mai 2023 ar fi fost emisă cu utilizarea arbitrară a dreptului

discreționar al Consiliului Superior al Magistraturii, or, hotărârea respectivă

s-a emis în urma unui concurs public prin stabilirea unor criterii de

eligibilitate clare și legale, iar selectarea celor 7 judecători pentru transfer

temporar la Curtea Supremă de Justiție s-a datorat întrunirii de către aceștia

a condițiilor de merit, competență profesională și personală.

Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023 ar contravine

prevederilor constituționale, că justiția se înfăptuiește prin Curtea Supremă

de Justiție, dar nu prin judecători din instanțele ierarhic inferioare, este

respins de către completul de judecată, or, aceste obiecții sunt de fapt critici

aduse prevederilor art. 21, alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, care

de altfel a constituit obiect al sesizării privind controlul de

neconstituționalitate, iar prin decizia Curții Constituționale nr.100 din 10

august 2023 a fost declară inadmisibilă inclusiv sesizarea lui Igor Dodon.

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023 ar constitui

o ingerință în drepturile sale de justițiabil odată ce această măsură nu ar fi

proporțională scopului urmărit, nu-și găsește relavanță prin prisma

circumstanțelor cauzei.

17

menționează că o ingerință poate fi justificată doar în cazul în care este

prevăzută de lege, urmărește un scop legitim, este necesară într-o societate

democratică și este proporțională scopului legitim urmărit.

abuzurile din partea autorităților publice, o ingerință poate fi admisă doar

dacă îndeplinește aceste patru criterii: legalitate, scop legitim, necesitate și

proporționalitate.

instanțele inferioare la Curtea Supremă de Justiție, este un exercițiu legal,

deoarece este prevăzut de art. 21, alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie

urmărește un scop legitim precum buna funcționare a Curții Supreme de

Justiție, care urmare a demisionării judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

au devenit vacante un număr mare de funcții de judecător.

judecătorilor din instanțele inferioare la Curtea Supremă de Justiție

corespunde necesității bunei funcționări a Curții Supreme de Justiție și este

proporțională scopului urmărit prin acest exercițiu și anume examinarea

cauzelor în termen rezonabil.

142/8 din 02 mai 2023 contestată nu este motivată, instanța de judecată

evidențiază că din conținutul prevederilor art. 118 din Codul administrativ

rezultă, că motivarea actului administrativ trebuie să conțină circumstanțele

de fapt și de drept, la fel din motivarea deciziilor discreționare trebuie să

poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a

reieșit la exercitarea dreptului discreționar.

publice, care emit acte administrative, să indice expres și implicit,

circumstanțele de fapt și de drept care determină soluția adoptată. Motivarea

unui act administrativ nu poate fi limitată la competența autorității publice,

ori la temeiul de drept al acesteia, ci trebuie să conțină și elementele de fapt

care să permită, pe de o parte, destinatarilor să cunoască și să evalueze

temeiurile deciziei, iar, pe de alta parte, să facă posibila exercitarea

controlului de legalitate.

din 02 mai 2023 cu privire la transferul temporar în funcția de judecător la

Curtea Supremă de Justiție, instanța de judecată constată, că aceasta este

motivată, or, sunt înserate circumstanțele de fapt și de drept care au stat la

baza emiterii soluției autorității publice pârâte.

precum că concursul a constat din două etape: admisibilitatea dosarelor și

interviul.

acordat același set de întrebări, că răspunsurile candidaților au oferit

18

membrilor Consiliului Superior al Magistraturii posibilitatea de a evalua

comportamentul, atitudinea, abilitățile de comunicare, experiența

profesională și profilul etic al candidatului. Mai rezultă că, Consiliul

Superior al Magistraturii a luat în considerare și potențialele riscuri care ar

putea să influențeze negativ instanța, în cazul acceptării transferului

temporar a mai multor judecători, inclusiv care sunt specializați în același

complet de judecată. Totodată, se mai menționează în hotărâre că judecătorii

au fost verificați sub aspectul factorilor de risc în activitate și asupra

acțiunilor menite să aducă atingere prestigiului justiției.

02 mai 2023 prevede că, examinând candidaturile judecătorilor prin prisma

condițiilor de eligibilitate, analizând dosarele personale ale candidaților,

motivele care i-au determinat să participe la concurs, fermitatea expunerii în

cadrul ședinței Plenului, precum și reputația persoanei în contextul

prevederilor legale, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ținând cont

de meritele, competențele profesionale și personale ale candidaților, în

rezultatul deliberării și exprimării votului deschis al membrilor prezenți la

ședință, cu 7 (șapte) voturi pro și 0 (zero) voturi împotrivă au acceptat

candidaturile judecătorilor Donos Aliona, Daguța Sergiu, Malanciuc Ion,

Puica Viorica, Parfeni Oxana, Talpă Boris, iar cu 5 (cinci) voturi pro și 2

(două) voturi împotrivă a fost acceptată candidatura judecătorului Eremciuc

Ghenadie pentru transferul temporar în funcția de judecător la Curtea

Supremă de Justiție. Hotărârea menționată conține descrierea și analiza

profilului fiecăruia dintre candidați. Deci, alegația reclamantului precum că

hotărârea contestată nu ar fi una motivată, este respinsă de către instanța de

judecată.

este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, întrucât nu există motive care să

justifice anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din

02 mai 2023.

Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge cererea de chemare în judecată depusă de Igor Dodon

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, persoane terțe Aliona

Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc, Viorica Puica, Oxana Parfeni, Boris

Talpă și Ghenadie Eremciuc cu privire la anularea actului administrativ.

Hotărârea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Lilia Roic-Botezatu

Diana Stănilă

19