3d-44/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3d-44/23 2-23160830-39042-01-3d-13112023 Î N C H E I E R E 06 decembrie 2023 mun.Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând din oficiu chestiunea cu privire la admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ înaintate de A.O. „Investitorii Casei cu Stele din str. Ginta Latina 8” împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023, c o n s t a t ă : La data de 09 noiembrie 2023, A.O. „Investitorii Casei cu Stele din str. Ginta Latina 8” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023 „Cu privire la transferul temporar în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție”.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a invocat că, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023 au fost transferați temporar, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, următorii judecători: Aliona Donos, Judecătoria Bălți; Sergiu Daguța, Curtea de Apel Chișinău; Ion Malanciuc, Judecătoria Criuleni; Viorica Puica, Judecătoria Chișinău, sediul Centru; Oxana Parfeni, Judecătoria Chișinău, sediul Centru; Boris Talpă, Curtea de Apel Chișinău; Ghenadie Eremciuc, Judecătoria Bălți.

Reclamanta consideră că executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023, adoptată în privința judecătorilor Aliona Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc, Viorica Puica, Oxana Parfeni, Boris Talpă, urmează a fi suspendată de către Consiliul Superior al Magistraturii, deoarece există suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023, adoptată în privința judecătorilor, care au fost numiți ilegal în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă, și prin urmare, dețin ilegal funcția de judecător. 1 Astfel, a menționat că, judecătorii vizați în hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023 nu puteau fi transferați temporar în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

La fel, reclamanta a subliniat că există pericolul iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023 „Cu privire la transferul temporar în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, or, judecători nominalizat supra, au fost numiți ilegal în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă, vor continua examinarea cauzelor pendinte la Curtea Supremă de Justiție, ceea ce va produce prejudicii ireparabile. Prin urmare, reclamanta a solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023 „Cu privire la transferul temporar în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție”.

Subsecvent, A.O. „Investitorii Casei cu Stele din str. Ginta Latina 8” a cerut suspendarea executării hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023 cu privire la transferul temporar în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, adoptată în privința judecătorilor Aliona Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc, Viorica Puica, Oxana Parfeni, Boris Talpă. Prin referința depusă la 04 decembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat declararea acțiunii depuse de A.O. „Investitorii Casei cu Stele din str. Ginta Latina 8” ca fiind inadmisibilă și respingerea cerinței reclamantului cu privire la suspendarea executării actului administrativ.

Studiind actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, pretinsa acțiune înaintată de către A.O. „Investitorii Casei cu Stele din str. Ginta Latina 8”, urmează a fi declarată inadmisibilă, din următoarele considerente. Conform art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor. Potrivit art. 3 din Codul administrativ, legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.

În corespundere cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea. Articolul 20 din Codul administrativ, prevede că, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

2 Conform art. 39 alin (2) din Codul administrativ, orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente. Potrivit art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă. Totodată, art. 189 alin. (1) și (2) din Codul administrativ statuează că, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere.

Conform art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17. Relaționând circumstanțele cauzei la normele de drept nominalizate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele activității administrative.

Astfel, reclamantul care înaintează o acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul de admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia îi se aduce atingere prin activitatea administrativă contestată sau prin refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal o cerere. Prin urmare, pentru a fi admisibilă, o acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat. Astfel, pentru înaintarea acțiunii în contencios administrativ, reclamantul trebuie să invoce un drept al său, căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.

În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art. 17 din Codul administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 din Codul administrativ. Astfel, prevederile art. 17 din Codul administrativ, se referă la orice drept subiectiv reglementat de normele dreptului material, deci anume dreptul substanțial reglementează situațiile juridice subiective ce caracterizează statutul juridic al persoanelor care participă la viața juridică. Acest argument impune și raționamentul că, dreptul procedural reglementează doar formele ce necesită a fi respectate pentru a obține pe cale judiciară o protecție a unui drept subiectiv în sensul art. 17 din Codul administrativ. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin prezenta acțiune reclamanta A.O.

„Investitorii Casei cu Stele din str. Ginta Latina 8” solicită, anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023 „Cu privire la transferul temporar în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție”.

3 Astfel, raportând normele de drept pre-citate circumstanțelor cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reieșind din dispozițiile art. 207 alin. (2) lit. e) în coroborare cu art. 39 alin. (2), art. 17 și art. 189 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, atestă că, sesizarea instanței de judecată de către orice persoană care în opinia sa revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice, fie prin refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal o cerere, implică existența obligatorie a două condiții, și anume existența vătămării unui drept recunoscut de lege a reclamantului și vătămarea dreptului său să fie cauzat printr-un act administrativ, fie prin refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal o cerere.

În sensul Legii, revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate prin acțiunea înaintată în judecată, inclusiv și cea cu caracter normativ, în conținutul căreia urmează a fi arătată vătămarea dreptului personal, deoarece expresiile utilizate în textul art. 17, 39 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse așa numitele drepturi prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare (actio popularis).

Această concluzie este fortificată și prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente simplele bănuieli sau conjuncturi (cauza Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii Europene (cererea nr. 45572/00). Raportând la caz cadrul legal, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, constată că, A.O. „Investitorii Casei cu Stele din str. Ginta Latina 8”, în acțiunea de contencios administrativ, nu a indicat expres vreun drept personal vătămat prin actul administrativ contestat, or, prin adoptarea hotărârii Consiliul Superior al Magistraturii, nu i-a fost încălcat careva drepturi sau libertăți personale.

Or, după cum rezultă din art. 17 din Codul administrativ, actele administrative urmează a fi contestate de persoanele interesate cărora nemijlocit le sunt încălcate careva drepturi și libertăți prevăzute prin lege. În această ordine de idei, completul judiciar relevă că, normele legale citate interzic un contencios obiectiv de legalitate și denotă opțiunea legiuitorului pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv, implicând revendicarea apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantului prin activitatea administrativă, astfel încât înaintarea oricărei acțiuni din categoria acțiunilor în contencios administrativ prevăzute de art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, evocă pentru admisibilitate întrunirea condițiilor nominalizate.

În contextul celor supramenționate, instanța de judecată reține că, prevederile legale pre-citate interzic apriori și inter alia înaintarea acțiunilor în contencios administrativ populare, adică actio popularis. Indiferent de felul acțiunii în contencios administrativ, inclusiv în cadrul acțiunii în control normativ, reclamantul trebuie să revendice un drept subiectiv al său vătămat sub sancțiunea declarării acțiunii inadmisibile. Prin urmare, în condițiile în care acțiunea în contencios administrativ înaintată de A.O. „Investitorii Casei cu Stele din str. Ginta Latina 8”, nu întrunește condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind admisibilă, Completul de judecată al Curții 4 Supreme de Justiție nu va purcede la examinarea și soluționarea fondului cauzei de contencios administrativ la acțiunea acestuia, deoarece chestiunile de procedură preced fondul acțiunii în contenciosul administrativ.

Astfel, raportând circumstanțele expuse la prevederile legale enunțate mai sus, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, acțiunea înaintată de A.O. „Investitorii Casei cu Stele din str. Ginta Latina 8” împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023 „Cu privire la transferul temporar în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție”, nu răspunde exigenților de admisibilitate, motiv din care urmează a fi declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că declararea inadmisibilă a acțiunii exclude examinarea fondului cauzei de contencios administrativ atât din perspectiva circumstanțelor de fapt, cât și motivelor de drept.

Iar, odată ce se exclude examinarea fondului cauzei, decade soluționarea chestiunii suspendării actului contestat. În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) și (2) lit. e), art. 230 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de A.O. „Investitorii Casei cu Stele din str. Ginta Latina 8” împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023 „Cu privire la transferul temporar în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție”. Se explică reclamantului A.O. „Investitorii Casei cu Stele din str. Ginta Latina 8”, că declararea acțiunii inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 5