3ra-141/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-141/23 2-20065303-01-3ra-01022023 Î N C H E I E R E 19 decembrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Oxana Parfeni Aliona Donos examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă și Ion Malanciuc înaintată de către Secrieru Sergiu, reprezentat de avocatul Leșan Nicolae, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Secrieru Sergiu împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova și Comisiei de licențiere a profesiei de avocat cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, c o n s t a t ă : La 15 iunie 2020, Secrieru Sergiu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova și Comisiei de licențiere a profesiei de avocat cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Prin hotărârea din 28 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost admisă parțial acțiunea. S-a anulat hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din cadrul Uniunii Avocaților din Republica Moldova, emisă la 21 februarie 2020, la cererea înaintată de Secrieru Sergiu cu nr.2297/19 din 27 noiembrie 2019. S-a obligat Uniunea Avocaților din Republica Moldova, prin intermediul Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, să emită actul administrativ individual favorabil, prin care să admită candidatura lui Secrieru Sergiu în profesia de avocat, în temeiul art.10 alin.(2) din Legea nr. 1260- XV cu privire la avocatură.

La 26 ianuarie 2022, Uniunea Avocaților din Republica Moldova, reprezentată de avocatul Barbăneagră Sergiu, a depus apel împotriva hotărârii din 28 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii ca neîntemeiată și nefondată. 1 Prin decizia din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul depus de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, casată integral hotărârea din 28 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani și emisă o decizie nouă prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Secrieru Sergiu. La 02 decembrie 2022, Secrieru Sergiu a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 23 februarie 2023, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei contestate și menținerea hotărârii primei instanțe.

Examinarea admisibilității recursului declarat de către Secrieru Sergiu, a fost numită pentru data de 13 decembrie 2023. La 12 decembrie 2023, Secrieru Sergiu, reprezentat de avocatul Leșan Nicolae, a depus cerere de recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc și Diana Stănilă în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă. În motivarea cererii de recuzare a invocat că prin hotărârea CSM cu privire la transferul temporar în funcție de judecător la Curtea Supremă de Justiție din 02 mai 2023, s-a hotărât transferul pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție a judecătorului Ion Malanciuc, iar la data de 02 noiembrie 2023 s-a hotărât transferul temporar a judecătorului Diana Stănilă, de la Curtea de Apel Bălți la Curtea Supremă de Justiție.

Admisibilitatea recursului urmează a fi examinată de judecătorii Aliona Miron, Ion Malanciuc și Diana Stănilă, ultimii fiind transferați temporar prin hotărârea CSM pentru o perioadă de 6 luni. În speță, consideră că transferarea unor judecători la Curtea Supremă de Justiție în conformitate cu prevederile Legii nr. 65 din 30 martie 2023, precum și examinarea de către judecătorii respectivi a admisibilității cererii de recurs sau altor cereri înaintate în cadrul examinării prezentei cauze pune în discuție chestiunea legalității desemnării lui precum și caracterul unui tribunal stabilit de lege conform prevederilor art. 20 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, art. 6 CEDO și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Consideră că în cazul în care judecătorii menționați supra vor examina admisibilitatea recursului declarat de către Secrieru Sergiu, împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, vor fi încălcate prevederile legale. Respectiv, există fapte pertinente și obiective care ar putea genera îndoieli justificate în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor. Examinând cererea de recuzare depusă de Secrieru Sergiu, reprezentat de avocatul Leșan Nicolae, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că aceasta urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

Conform art.202 alin.(1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50. Potrivit art.50 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

2 Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Prin expresia „în special” din conținutul art.50 alin.(2) din Codul administrativ se înțelege că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.

Din prevederile art.202 alin.(3) și (4) din Codul administrativ rezultă că, declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente. Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. Totodată, potrivit art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu art.52 alin.(2) și (4) din Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond.

Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond. Procedura soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art.53 și 54. Conform art.53 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune nici unei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Cu referire la cererea de recuzare înaintată judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, în temeiul art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute înaintea transferului. Astfel, întru respectarea prevederilor art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30.03.2023, prin Hotărârea nr.142/8 din 02 mai 2023 a Consiliului Superior al 3 Magistraturii, s-a hotărât transferul temporar, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a următorilor judecători: Donos Aliona, Judecătoria Bălți; Daguța Sergiu, Curtea de Apel Chișinău; Malanciuc Ion, Judecătoria Criuleni; Puica Viorica, Judecătoria Chișinău, sediul Centru; Parfeni Oxana, Judecătoria Chișinău, sediul Centru; Talpă Boris, Curtea de Apel Chișinău; Eremciuc Ghenadie, Judecătoria Bălți.

Distinct, se reține că, prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr.149 din 27 decembrie 2022, care ulterior a fost modificată prin dispozițiile Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr.32 din 02 martie 2023, nr.37 din 14 martie 2023, nr.40 din 21 martie 2023, nr.52 din 04 aprilie 2023, nr.55 din 10 aprilie 2023, nr.68 din 04 mai 2023, nr.122 din 01 septembrie 2023, nr.200 din 10 noiembrie 2023 și nr.208 din 27 noiembrie 2023, în cadrul Curții Supreme de Justiție au fost constituite complete de judecată permanente pentru anul 2023. Totodată, se remarcă că, prin Hotărârea nr.506/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a prelungit termenul de transfer temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin a 11 posturi de judecător, pentru judecătorii: Aliona Donos de la Judecătoria Bălți, Sergiu Daguța de la Curtea de Apel Chișinău, Ion Malanciuc de la Judecătoria Criuleni, Viorica Puica de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Oxana Parfeni de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Boris Talpă de la Curtea de Apel Chișinău și Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți.

Iar, prin Hotărârea nr.507/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a transferat temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, începând cu 12 noiembrie 2023, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi de judecători, judecătorii Diana Stănilă de la Curtea de Apel Bălți și Igor Mânăscurtă de la Curtea de Apel Chișinău.

Drept urmare, ținând cont de circumstanțele enunțate supra, prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr.208 din 27 noiembrie 2023, în cadrul Curții Supreme de Justiție au fost constituite complete noi de judecată pentru anul 2023. Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate de Secrieru Sergiu, reprezentat de avocatul Leșan Nicolae, cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă, de la judecarea admisibilității recursului, nu sunt justificate, având un conținut declarativ. Or, nu se admite recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitate a lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.

La caz, motivele care au servit drept temeiuri de recuzare a judecătorului Diana Stănilă nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea magistratului respectiv la judecarea cauzei, după cum reglementează dispozițiile art.49 și art.50 din Codul administrativ. Or, criticile înaintate de Secrieru Sergiu, reprezentat de avocatul Leșan Nicolae, în cererea de recuzare se referă de fapt la dezacordul acestuia cu modalitatea de desemnare a magistratului Diana Stănilă în funcție de judecător la Curtea Supremă de Justiție și nu cad sub incidența 4 prevederilor art.50 din Codul administrativ, constituind doar simple suspiciuni de imparțialitate, nefiind motivate și probate în acest sens.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, suportul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi de judecători, începând cu 12 noiembrie 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a unor judecători din cadrul instanțelor judecătorești naționale, inclusiv a judecătorului Diana Stănilă, este Legea nr.65 din 30.03.2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (art.21 alin.(8)), care la moment este în vigoare, poartă un caracter obligatoriu, este executorie și este opozabilă tuturor subiecților de drept. De asemenea, și Hotărârile nr.142/8 din 02 mai 2023, nr.506/31 din 02 noiembrie 2023 și nr.507/31 din 02 noiembrie 2023 ale Consiliului Superior al Magistraturii sunt în vigoare și produc efecte juridice în continuare.

Mai mult ca atât, prin decizia Curții Constituționale nr.100 din 10 august 2023 (dosarul nr.123a/2023) de inadmisibilitate a sesizărilor nr.123a/2023, nr.159g/2023 și nr.169g/2023 pentru controlul constituționalității art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (transferul temporar al unor judecători la Curtea Supremă de Justiție), s-au declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, depuse de Vlad Bătrîncea și Adrian Albu, deputați în Paramentul Republicii Moldova, de avocații Nicolae Posturusu, Pentru Balan și Ion Vîzdoga, în interesele lui Igor Dodon, parte în dosarul nr.1r-arest-3/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiție, precum și de Neonila Casian, reclamantă în dosarul nr.2ra-1654/2022, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție rezumă că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea judecătorului Diana Stănilă la examinarea admisibilității recursului depus de Secrieru Sergiu, reprezentat de avocatul Leșan Nicolae, împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Or, potrivit art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. La caz, astfel de excepții nu se atestă. Cu referire la cererea de recuzare înaintată judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că din sensul art. 50 alin. (1) și art. 52 alin. (5) din Codul de procedură civilă rezultă cert că, poate fi recuzat doar judecătorul care judecă cauza.

În proces nu se admite recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea cauzei. În speță, cauza a fost repartizată în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, la data de 01 februarie 2023, Completului de judecată al Curții Supreme de Justiție, în componența judecătorilor: Tamara Chișca-Doneva (președinte), Aliona Miron și Mariana Pitic.

5 Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 149 din 27 decembrie 2022 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru anul 2023”, modificată prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr.122 din 01 septembrie 2023, în cadrul Curții Supreme au fost constituite complete de judecată pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra inadmisibilității și examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare și pentru examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel în materie civilă, în cauzele de contencios administrativ, precum și în procesele de insolvabilitate.

Conform dispoziției nominalizate, a fost format completul de judecată nr. 1 compus din judecătorii: Aliona Miron (președinte), Ion Malanciuc și Mariana Pitic (judecători), pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, a recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra admisibilității și examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare, în cauzele de contencios administrativ. Examinarea admisibilității recursului declarat de către Secrieru Sergiu, a fost numită pentru data de 20 septembrie 2023, însă ședința de judecată a fost amânată pentru data de 13 decembrie 2023, din motiv că judecătorul Mariana Pitic se afla în concediul de odihnă anual.

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 208 din 27 noiembrie 2023 „Cu privire la modificarea Dispoziției nr. 149 din 27 decembrie 2022” în cadrul Curții Supreme de Justiție au fost constituite complete de judecată pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra inadmisibilității și examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare, în cauzele civile și de insolvabilitate.

Conform dispoziției nominalizate, a fost format completul de judecată nr. 2 compus din judecătorii: Aliona Miron (președinte), Diana Stănilă și Mariana Pitic (judecători), pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, a recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra admisibilității și examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare, în cauzele de contencios administrativ. Iar prin încheierea din 07 decembrie 2023 a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție, au fost schimbați membrii completelor de judecată permanente pentru ședințele de judecată din 11-15 decembrie 2023, având în vedere că începând cu 07 decembrie 2023 judecătorul Mariana Pitic s-a aflat în concediul medical și a fost în imposibilitate de a participa la examinarea cauzelor fixate pentru perioada respectivă.

Potrivit informației plasată pe pagina oficială web a Curții Supreme de Justiție pentru ședința de judecată din 13 decembrie 2023, la compartimentul „complet” a fost indicat „Completul nr. 1 contencios administrativ”. 6 Reieșind din faptul că judecătorul raportor, Mariana Pitic din 07 decembrie 2023 se află în concediu medical, nefiind actualizate datele completului de judecată care urma a examina admisibilitatea recursului depus de Secrieru Sergiu, iar potrivit dispoziției Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 208 din 27 noiembrie 2023 „Cu privire la modificarea Dispoziției nr. 149 din 27 decembrie 2022” în cadrul Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc nu face parte din completul de judecată care examinează cauza, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, propunerea de recuzare înaintată de Secrieru Seriu, reprezentat de avocatul Leșan Nicolae, urmează fi respinsă.

Din motivele menționate, și având în vedere că, cererea de recuzare înaintată judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă și Ion Malanciuc este neîntemeiată și nu se încadrează în prevederile art.50 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a o respinge.

În conformitate cu art.50, art.52, art.202, art.195, art.230 din Codul administrativ, în coroborare cu art.50-53 din Codul de procedură civilă, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea de recuzare înaintată de către Secrieru Sergiu, reprezentat de avocatul Leșan Nicolae, cu privire la recuzarea judecătorilor Completului de judecată al Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă și Ion Malanciuc, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Secrieru Sergiu împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova și Comisiei de licențiere a profesiei de avocat cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Oxana Parfeni Aliona Donos 7