3ra-59/23 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- Examinarea superficiala a cauzei. Instanta de apel nu a oferit o motivare suficienta a hotaririi sale, omitind sa raspunda tuturor argumentelor invocate de parti
3ra-59/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Uniunea
Avocaților din Republica Moldova, reprezentată de avocatul
Anatolie Barbacar,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Musteață Sergiu împotriva Uniunii
Avocaților din Republica Moldova, terți Cerneavscaia Adriana
privind anularea actului administrativ individual defavorabil,
împotriva deciziei din 30 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-59/23
NR. PIGD 2-21125121-01-3ra-23012023)
Examinarea superficială a cauzei. Instanța de apel nu a oferit o motivare
suficientă a hotărârii sale, omițând să răspundă tuturor argumentelor
invocate de părți.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Chisilița
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc
11 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Uniunea Avocaților
din Republica Moldova, reprezentată de avocatul Anatolie Barbacar
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 21 august 2021 Sergiu Musteață a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, persoană
terță, Adriana Cerneavscaia, cu privire la anularea deciziei Comisiei pentru
etică și disciplină a Uniunii Avocaților din 01 martie 2021.
În motivarea acțiunii, reclamantul Sergiu Musteață a indicat că, la
09 aprilie 2021 a recepționat copia deciziei Comisiei pentru etică și
disciplină a Uniunii Avocaților din 01 martie 2021, emisă în baza plângerii
nr. C2170/2020 din 17 noiembrie 2020, depusă de președintele cârmuirii
C.C.L. nr. 39, Cerneavscaia Adriana, prin care i-a fost aplicată sancțiunea
disciplinară – avertisment.
A susținut că constatările din decizia Comisiei pentru etică și
disciplină sunt eronate, fiind ignorat că avocatul nu a admis un
comportament nedemn față de Cerneavscaia Adriana, decizia contestată
fiind bazată pe prejudecăți și presupuneri, pe interpretări eronate a
circumstanțelor de fapt.
A menționat, că în conținutul deciziei contestate s-a indicat că,
avocatul Musteață Sergiu, la data de 28 septembrie 2020, cât și ulterior a
admis un comportament nedemn profesiei de avocat, în afara orelor de
serviciu, manifestat prin amenințarea petiționarei, adoptarea unui limbaj
necuvenit, prezența în domiciliul petiționarei pe timp de pandemie fără
mască de protecție, iar drept consecință ultima a fost internată în spital.
Reclamantul a susținut, că această frază din decizia Comisiei pentru etică și
disciplină a fost copiată din afirmațiile petiționarei și conține circumstanțe
care nu corespund adevărului și nu au fost verificate de către membrii
comisiei, care nu s-au deplasat la fața locului și nu au audiat membrii
cooperativei.
A remarcat că Comisia pentru etică și disciplină nu a examinat faptul
că avocatul Musteață Sergiu acționa în calitate de reprezentant al unui
membru al cooperativei, procura fiind remisă Comisiei anterior. Respectiv,
1
în calitatea sa de reprezentant, avocatul Musteață Sergiu avea dreptul și
obligația de a discuta cu președintele consiliului de administrație.
Reclamantul a arătat, că în decizia contestată s-a făcut trimitere la un
anumit grafic de serviciu al petiționarei, pe care dânsul l-ar fi încălcat, dar
fără să concretizeze care este acesta. Astfel, în opinia reclamantului, Comisia
a indicat formal această circumstanță, fără să întreprindă anumite acțiuni de
verificare a graficului de serviciu al petiționarei, iar în ședința de examinare
a cererii prealabile, petiționara nici nu a putut explica despre ce fel de grafic
este vorba.
Petiționara Cerneavscaia Adriana nici nu stă la biroul administrației
cooperativei, probabil doar atunci când organizează ședințe ale consiliului
de administrației. Graficul de primire în audiență a membrilor cooperativei
lipsește, petiționara refuză să discute cu unii membri ai cooperativei, refuză
recepționarea petițiilor nu doar personal, dar și prin poștă, de la membrii
cooperativei.
În decizia contestată a Comisiei nu se specifică ce fel de ore de serviciu
ar fi fost luate în considerare la constatarea vinovăției avocatului Musteață
Sergiu, care sunt orele de serviciu la care s-ar referi comisia și cum comisia
a constatat care sunt orele de serviciu ale președintelui consiliului de
administrație și că avocatul ar fi încălcat anumite ore de serviciu.
A insistat, că constatările comisiei încalcă prezumția nevinovăției și
sunt arbitrare, Comisia folosind expresii incorecte, în situația în care
petiționara însăși nu a dorit să discute în biroul administrației.
A solicitat anularea deciziei Comisiei pentru etică și disciplină a
Uniunii Avocaților din 01 martie 2021, emisă la plângerea Adrianei
Cerneavscaia nr. C-2170/2021 din 17 noiembrie 2020.
Prin hotărârea din 17 mai 2022 Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
s-a admis acțiunea depusă de Musteață Sergiu. S-a anulat decizia Comisiei
pentru etică și disciplină din 01 martie 2021 emisă la plângerea Adrianei
Cerneavscaia nr. C-2170/2021 din 17 noiembrie 2020 în privința avocatului
Sergiu Musteață și decizia Comisiei pentru etică și disciplină din 07 iunie
2021 asupra cererii prealabile nr. 1162/2021 din 20 aprilie 2021.
La 07 iunie 2022, în termenul prevăzut de lege, Uniunea Avocaților a
declarat apel împotriva hotărârii din 17 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei
noi hotărâri de respingere a acțiunii.
2
Prin decizia din 30 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins apelul declarat de Uniunea Avocaților din Republica Moldova și s-a
menținut hotărârea din 17 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
La 29 decembrie 2022 Uniunea Avocaților din Republica Moldova,
reprezentată de avocatul Anatolie Barbacar a declarat recurs împotriva
deciziei din 30 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea
acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de
respingere a acțiunii.
În motivarea recursului a indicat că concluziile instanțelor ierarhic
inferioare expuse în hotărâri vin în contradicție cu circumstanțele cauzei. De
fapt, recurenta a reiterat argumentele expuse în cererea de apel.
La 20 ianuarie 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat părților
copia recursului cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 195 din Codul administrativ coroborat cu prevederile art. 3 alin.
(3) din Codul de procedură civilă:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art.169–171. Legea procedurală civilă care impune obligații
noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează
exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are
putere retroactivă.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie
2023):
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea
recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel.”
3
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii
judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5
judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat
de un complet din 9 judecători.”
Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451
alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în
ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023):
„Examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele
decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă,
în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală
în acest caz.”
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art. 169–171.”
Art. 390 alin. (1) lit. e) și f) din Codul de procedură civilă:
„Decizia instanței de apel trebuie să conțină: motivele concluziilor instanței de apel
și referirea la legea guvernantă, precum și concluziile instanței de apel în urma examinării
apelului.”
Art. 1 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19
iulie 2002:
„Profesia de avocat este exercitată de persoane calificate și abilitate, conform legii,
să pledeze și să acționeze în numele clienților lor, să practice dreptul, să apară în fața unei
instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții lor.”
Art. 56 din Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19 iulie
2002 (în vigoare la data emiterii actului contestat):
„Avocații răspund disciplinar pentru acțiunile prin care se încalcă prevederile
prezentei legi, normele Codului deontologic al avocatului și prevederile altor acte
normative ce reglementează activitatea avocaturii.
Petițiile referitoare la acțiunile avocaților, precum și informația cu privire la
abaterile disciplinare comise de avocat în timpul exercitării atribuțiilor profesionale, se
examinează de către Comisia pentru etică și disciplină. În cazul existenței unor temeiuri
suficiente, comisia dispune efectuarea unui control. Controlul se efectuează de către
membrii comisiei sau se pune în sarcina baroului.
4
Comisia pentru etică și disciplină trebuie să solicite avocatului căruia i-a fost
intentată procedura disciplinară explicații în scris, acte și alte materiale necesare pentru
adoptarea unei decizii obiective.
În cazul în care se adeveresc unele abateri comise de avocat, președintele Comisiei
pentru etică și disciplină prezintă materialele despre avocatul în cauză spre examinare
comisiei.
Examinarea de către Comisia pentru etică și disciplină a materialelor ce țin de
abaterile disciplinare constituie o procedură disciplinară.
Comisia pentru etică și disciplină adoptă una din următoarele decizii:
a) privind aplicarea sancțiunii disciplinare;
b) privind efectuarea unui control suplimentar;
c) privind lipsa încălcărilor în acțiunile avocatului.
Decizia Comisiei pentru etică și disciplină se face publică.
Avocatul căruia i s-a intentat o procedură disciplinară este în drept să asiste la
examinarea chestiunii privind tragerea lui la răspundere disciplinară și să dea explicații
nemijlocit Comisiei pentru etică și disciplină.”
Art. 22 din Codul administrativ:
„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt
din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de
expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.
Faptele deja cunoscute autorităților publice sau instanțelor de judecată competente,
faptele general notorii și faptele prezumate în virtutea prevederilor legale nu necesită a fi
probate, pînă la proba contrarie.”
Art. 219 din Codul administrativ:
„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza
tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile
de solicitare a probelor înaintate de participanți.
Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,
explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor
incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării
de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care
nu au fost discutate de participanții la proces.
Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,
însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.
Instanța de judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la proces sau
poate da în scris indicații cu privire la situația de drept a cauzei examinate.”
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ:
„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material.”
Art. 47 alin. (3), (4) și (15) din Regulamentul de organizare și
funcționare a Uniunii Avocaților din Republica Moldova aprobat prin
hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din 27 mai 2016:
5
„Comisia pentru etică și disciplină își ține ședințele ori de câte ori este necesar, dar
se întrunește cel puțin o dată în lună.
Comisia pentru etică și disciplină examinează abaterile disciplinare săvârșite de
avocații înscriși în Lista avocaților care au dreptul de a exercita profesia de avocat. Fapta
săvârșită de avocat, prin care se încalcă dispozițiile Legii, ale Statutului profesiei, Codului
deontologic, hotărârile obligatorii ale organelor profesiei de natură să prejudicieze
onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocați, constituie abatere disciplinară
și se sancționează potrivit Legii. Constituie abatere disciplinară gravă încălcarea
dispozițiilor din Lege și din Statut care prevăd expres o astfel de calificare.
Ședința Comisiei pentru etică și disciplină nu este publică, iar lucrările ședinței se
consemnează într-un proces-verbal.”
Art. 27 din Codul administrativ:
„În cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu impun un anumit termen,
autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze într-un
termen rezonabil. Termenul respectiv poate fi afectat de comportamentul subiectului care
urmează să prezinte punctul de vedere, precum și de acumulare de probe.”
Art. 60 din Codul administrativ:
„Termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30
de zile, dacă legea nu prevede altfel.
Din motive justificate legate de complexitatea obiectului procedurii administrative,
termenul general poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. Această prelungire are efect doar
dacă este comunicată în scris participanților la procedura administrativă în termen de 30
de zile, împreună cu motivele prelungirii.
În mod excepțional, cînd în procedura administrativă se înregistrează cazuri de
complexitate deosebită care necesită timp pentru prelucrarea documentelor, autoritatea
publică poate stabili un termen mai mare pentru finalizarea procedurii administrative, care
nu va depăși 90 de zile.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
decizia la 30 noiembrie 2022. Prin urmare, recursul declarat la 29 decembrie
2022 este în termen.
Verificând decizia din 30 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs,
pe baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile,
Completul de judecată consideră că acesta este admisibil și urmează a fi
admis, casată integral decizia instanței de apel cu restituirea cauzei spre
rejudecare în instanța de apel, din următoarele considerente.
Înscrisurile dosarului administrativ și explicațiile participanților la
proces s-a constatat că, la 17 noiembrie 2020, în adresa Comisiei pentru etică
6
și disciplină a Uniunii Avocaților a parvenit cererea petiționarei
Cerneavscaia Adriana referitor la acțiunile avocatului Musteață Sergiu.
La 01 februarie 2021 Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii
Avocaților a decis intentarea procedurii disciplinare în privința avocatului
Musteață Sergiu (f.d. 16 dosar administrativ).
La 01 martie 2021 a fost emisă decizia Comisiei pentru etică și
disciplină a Uniunii Avocaților asupra plângerii nr.C2170/2020 din 17
noiembrie 2020, depusă de către Cerneavscaia Adriana în privința acțiunilor
avocatului Musteață Sergiu.
Prin decizia menționată, a fost recunoscută abatere disciplinară
acțiunea avocatului Musteață Sergiu, fiindu-i stabilită sancțiunea
disciplinară în conformitate cu prevederile art. 57 alin.(1) lit. a) și (2) din
Legea nr.1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, sub formă de
avertizare.
Decizia motivată a Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii
Avocaților din Republica Moldova a fost expediată reclamantului Sergiu
Musteață prin intermediul oficiului poștal, fiind recepționată la 09 aprilie
2021 (f.d.35 dosar administrativ).
La 20 aprilie 2021 reclamantul Sergiu Musteață a depus în adresa
Comisiei pentru Etică și disciplină a Uniunii Avocaților o cerere prealabilă
prin care a solicitat anularea deciziei din 01 martie 2021.
Prin scrisoarea nr.C2170/2021 din 25 mai 2021, reclamantul a fost
informat că termenul pentru examinarea și finalizarea procedurii disciplinare
a fost prelungit și nu va depăși 90 zile (f.d.7).
La 07 iunie 2021 Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii
Avocaților a emis decizia de respingere a cererii prealabile depuse de
avocatul Musteață Sergiu (f.d.41-43 dosar administrativ).
Reclamantul Sergiu Musteață s-a adresat cu prezenta acțiune în
instanța de judecată la 21 august 2021, solicitând anularea deciziei Comisiei
pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din 01 martie 2021, emisă la
plângerea Adrianei Cerneavscaia nr. C-2170/2021 din 17 noiembrie 2020.
Fiind învestită cu examinarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea
depusă de Sergiu Musteață și a anulat decizia Comisiei pentru etică și
disciplină din 01 martie 2021 emisă la plângerea Adrianei Cerneavscaia nr.
C-2170/2021 din 17 noiembrie 2020 în privința avocatului Sergiu Musteață
și decizia Comisiei pentru etică și disciplină din 07 iunie 2021 asupra cererii
prealabile nr. 1162/2021 din 20 aprilie 2021.
Instanța de apel, judecând cauza, a respins apelul depus de Uniunea
Avocaților din RM și a menținut hotărârea primei instanțe.
7
În esență, instanța de apel și prima instanță și-au fundamentat soluția
pe aspecte procedurale, constatând că Comisia pentru etică și disciplină a
Uniunii Avocaților nu a respectat termenul procedural, prevăzut de art. 60
din Codul administrativ, pentru finalizarea procedurii administrative, ceea ce
constituie o încălcare semnificativă care justifică anularea actului
administrativ, menționând că Comisia pentru etică și disciplină a depășit
termenul procedurii administrative, procedura administrativă fiind inițiată pe
17 noiembrie 2020 și a fost finalizată la 01 martie 2021, astfel deducând că
procedura administrativă a durat o perioadă ce depășește 100 zile.
În acest context, instanța a respins argumentele apelantei, care a
susținut că termenul procedurii administrative a fost prelungit până la 90 de
zile, menționând că la dosarul administrativ nu au fost prezentate înscrisuri
car să confirme că Comisia pentru disciplină ar fi emis un act de prelungire
a termenului procedurii administrative.
Astfel, instanțele au subliniat importanța respectării procedurilor
legale, reținând admiterea încălcărilor de procedură de către Comisiei pentru
etică și disciplină a Uniunii Avocaților la întocmirea deciziei din 01 martie
2021 emisă la plângerea Adrianei Cerneavscaia nr. C-2170/2021 din 17
noiembrie 2020 în privința avocatului Sergiu Musteață.
Pe lângă încălcarea aspectelor de procedură, la cimentarea deciziei de
anulare a actului administrativ contestat, instanța de apel și prima instanță au
menționat că, contrar art. 47 alin. (3), (4), (15) Regulamentul de organizare
și funcționare a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, aprobat prin
hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din 27 mai 2016, la actele dosarului
administrativ nu au fost anexate procesele-verbale ale ședințelor Comisiei
pentru etică și disciplină, desfășurate la examinarea plângerii Adrianei
Cerneavscaia nr. C-2170/2021 din 17 noiembrie 2020 în privința avocatului
Sergiu Musteață și de examinare a cererii prealabile nr. 1162/2021 din 20
aprilie 2021 înaintată de Sergiu Musteață.
Această omisiune, în opinia instanțelor ierarhic inferioare, a făcut
imposibilă verificarea de către instanțele judecătorești dacă decizia Comisiei
pentru etică și disciplină din 01 martie 2021 emisă la plângerea Adrianei
Cerneavscaia nr. C-2170/2021 din 17 noiembrie 2020 în privința avocatului
Sergiu Musteață și decizia Comisiei pentru etică și disciplină din 07 iunie
2021 asupra cererii prealabile nr. 1162/2021 din 20 aprilie 2021, au fost
adoptate cu respectarea cvorumului și a majorității. Iar, în cererea de apel
Uniunea Avocaților nu a prezentat niciun argument care ar justifica
omisiunea Comisiei pentru etică și disciplină de a întocmi un proces-verbal
al ședințelor Comisiei.
8
Totodată, instanța de apel a statuat că decizia de aplicare a sancțiunii
disciplinare în privința avocatului Musteață Sergiu nu reflectă o motivare
plauzibilă în conformitate cu scopul declarat de Comisia pentru etică și
disciplină, ceea ce contravine art. 31 din Codul administrativ. Din actele
anexate la dosarul administrativ nu se identifică nicio probă care să confirme
comportamentul nedemn profesiei de avocat al avocatului Sergiu Musteață.
Verificând legalitatea deciziei instanței de apel contestate, în raport cu
prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în recurs, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel la
examinarea cauzei nu a aplicat corect normele de drept procedural, nu a
elucidat toate circumstanțele importante ale cauzei, s-a abținut de a răspunde
la toate întrebările (argumentele) ridicate în fața sa și a emis o hotărâre
nemotivată.
Regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în
completarea Codului administrativ. Așadar, pentru a elucida aspectele
abordate, instanța de recurs consideră că trebuie să opereze cu prevederile
art. 390 alin. (1) lit. e) și f) din Codul de procedură civilă.
În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, CEDO a
învederat că unul din principiile legate de administrarea corectă a justiției se
referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să explice în mod
adecvat raționamentele pe care se bazează. Măsura în care se aplică această
obligație de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie
determinată în funcție de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira,
ibidem, parag. 84; Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019,
parag.82).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că
exigența motivării hotărârii judecătorești este o garanție a caracterului
echitabil al procedurii și împotriva arbitrariului instanței de judecată.
La acest capitol, instanța de recurs urmează să verifice dacă instanțele
de judecată ierarhic inferioare s-au expus asupra tuturor pretențiilor invocate,
asupra tuturor argumentelor înaintate și dacă au stabilit toate circumstanțele
care au importanță pentru justa soluționare a litigiului.
Se reține că, întru stabilirea faptului dacă activitatea și persoana
avocatului corespunde exigențelor stabilite de lege, inclusiv deontologice,
legiuitorul prin art. 44 din Legea cu privire la avocatură (în vigoare la data
emiterii actului contestat), a constituit Comisia pentru etică și disciplină, care
are drept scop examinarea cazurilor privind tragerea la răspundere
disciplinară a avocaților și avocaților stagiari; analizarea cazurilor de
încălcare de către avocați și avocații stagiari a disciplinei și a normelor de
9
etică profesională; intentarea procedurilor disciplinare în privința avocaților
și avocaților stagiari; precum și adoptării deciziei corespunzătoare în
procedura disciplinară.
Legea cu privire la avocatură la art. 44 și 56 stabilește competența,
sarcinile, atribuțiile, modul de organizare a activității, atribuțiile Comisiei
pentru etică și disciplină, precum și modul de examinare a cazurilor privind
răspunderea disciplinară a avocaților.
În litigiile de contencios administrativ, instanța specializată urmează
să verifice legalitatea și temeinicia actului administrativ individual, sub
următoarele aspecte: respectarea competenței, respectarea procedurii și
respectarea dispozițiilor legale care se referă la temeinicia actului.
Distinct de cele menționate, Completul de judecată al Curțuii Supreme
de Justiție atrage atenția asupra faptului că instanța de apel la adoptarea
soluției, cu trimitere la prevederile art. 60 alin. (1) din Codul administrativ,
a invocat că Comisia pentru etică și disciplină a depășit termenul procedurii
administrative, menționând că procedura administrativă a fost inițiată pe 17
noiembrie 2020 și a fost finalizată la 01 martie 2021, astfel deducând că
procedura administrativă a durat o perioadă ce depășește 100 zile. Astfel,
instanța de apel, anulând și considerând ilegală decizia Comisiei pentru etică
și disciplină din 01 martie 2021 la plângerea Adrianei Cerneavscaia nr. C-
2170/2021 din 17 noiembrie 2020 în privința avocatului Musteață Sergiu, a
concluzionat că a fost emisă cu încălcarea normelor de drept procedural.
Referitor la soluția instanței de apel, Completul de judecată reține că
prevederile Codului administrativ se aplică în măsura în care, prevederile
legilor speciale nu conțin dispoziții diferite. Art. 60 alin. (1) din Codul
administrativ, stabilește clar acest lucru, stipulând că, termenul general în
care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă
legea nu prevede altfel.
Respectiv, procedura de efectuare a controlului presupune
întreprinderea anumitor măsuri pentru a acumula informațiile și materialele
necesare stabilirii circumstanțelor relevante cauzei. Prin urmare, termenul,
în interiorul căruia se finalizează o procedură administrativă, poartă un
caracter rezonabil așa cum este stipulat în art. 27 din Codul administrativ.
Dar, mai important de cele menționate, instanța de recurs accentuează
că, instanța de apel nu a indicat care ar fi norma legală ce ar stabili că
nerespectarea termenului desfășurării unei proceduri administrative ar duce
în consecință la nulitatea actului administrativ final. Din sistemul
reglementărilor instituite prin Codul administrativ nu se conturează o astfel
de concluzie. Doar în situația unui viciu fundamental de procedură poate fi
10
pusă problema valabilității unui act administrativ. Instanța de apel nu a
motivat în ce măsură eventuala depășire a termenului unei proceduri
administrative prevăzut de Codul administrativ ar fi afectat în esență
drepturile reclamantului și implicit a viciat soluția finală adoptată. Or, Sergiu
Musteață a avut posibilitatea să administreze probe, nu a fost limitat în
careva drepturi pe perioada derulării controlului, etc.
Astfel, instanța de apel nu a motivat care normă procedurală, dacă
aceasta există, permite de a concluziona asupra ilegalității actului
administrativ pe motivul încălcării termenului desfășurării procedurii
administrative, și, dimpotrivă, nu s-a expus asupra fondul chestiunii puse
spre examinare. În acest sens, a apreciat că decizia Comisiei este ilegală,
urmând a fi anulată sub aspectul tardivității procedurii administrative, fără,
însă, a supune examinării faptului dacă activitatea și persoana avocatului
corespunde exigențelor stabilite de lege, inclusiv deontologice. Or, acestea
din urmă sunt principalele întrebări juridice care urmează a fi puse în cauză,
nefiind legată de termenul examinării procedurii administrative. Doar așa
instanța urma să determine legalitate deciziei Comisiei în privința avocatului
Sergiu Musteață.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
ține să remarce că, a identificat mai multe probleme.
Instanța de apel, a stabilit că, la actele dosarului administrativ nu au
fost anexate procesele-verbale ale ședințelor Comisiei pentru etică și
disciplină, desfășurate la examinarea plângerii Adrianei Cerneavscaia nr. C-
2170/2021 din 17 noiembrie 2020 în privința avocatului Sergiu Musteață și
de examinare a cererii prealabile nr. 1162/2021 din 20 aprilie 2021 înaintată
de Sergiu Musteață.
Această omisiune, după cum, indică instanța de apel, a stat la
imposibilitatea de a verifica dacă decizia Comisiei pentru etică și disciplină
din 1 martie 2021 emisă la plângerea Adrianei Cerneavscaia nr. C-2170/2021
din 17 noiembrie 2020 în privința avocatului Sergiu Musteață și decizia
Comisiei pentru etică și disciplină din 07 iunie 2021 asupra cererii prealabile
nr. 1162/2021 din 20 aprilie 2021, au fost adoptate cu respectarea
cvorumului și a majorității.
Distinct de cele menționate, instanța de recurs indică că în virtutea
prevederilor art. 119 din Codul administrativ, instanța de judecată, având
neclarități asupra unor chestiuni privind desfășurarea ședințelor la
examinarea plângerii Adrianei Cerneavscaia, era în drept de a solicita
documentele lipsă pentru a-și contura concluzia asupra legalității ședințelor
11
Comisiei. Or, în lipsa lor, nu este posibil de a forma o convingere bine
conturată asupra faptelor.
Mai mult, având în vedere că decizia contestată indică expres în partea
introductivă membrii prezenți în ședință, concluziile instanței de fond
privind imposibilitatea de a clarifica cvorumul sunt pripite.
Instanța de recurs remarcă că, în condițiile în care, după cum indică
instanța de apel în motivare (pct. 76) că, Uniunea avocaților nu a prezentat
niciun argument care ar justifica omisiunea Comisiei pentru etică și
disciplină de a întocmi un proces-verbal al ședinței Comisiei, instanța avea
dreptul și interesul în soluționarea justă a cauzei, de a solicita prezentarea
acestora (proceselor-verbale al Comisiei), însă conform proceselor-verbale
ale ședinței instanței de apel, această chestiune nici nu a fost pusă în discuție.
În astfel de circumstanțe, în absența unor incidente de procedură
imposibil de clarificat de către instanță, urma să se analizeze în detaliu
probatoriul anexat dosarului. Aceasta ar include evaluarea explicațiilor
terțului Cerneavscaia Adriana, a avocatului Sergiu Musteață și a altor părți
implicate, precum și luarea în considerare a documentației suplimentare care
ar putea influența soluționarea cauzei. De asemenea, ar fi fost util să se
verifice dacă toate probele au fost prezentate corect și dacă sunt suficiente
pentru a fundamenta decizia instanței.
În asemenea împrejurări, instanța de recurs consideră că este pripită
concluzia instanțelor ierarhic inferioare privind ilegalitatea deciziei Comisiei
pentru etică și disciplină din 01 martie 2021 emisă la plângerea Adrianei
Cerneavscaia nr. C-2170/2021 din 17 noiembrie 2020 în privința avocatului
Sergiu Musteață și a deciziei Comisiei pentru etică și disciplină din 07 iunie
2021 asupra cererii prealabile nr. 1162/2021 din 20 aprilie 2021.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că aceste
circumstanțe au rămas fără o apreciere juridică, deși urmau a fi verificate și
analizate minuțios întru soluționarea corectă a litigiului, motiv ce impune
instanța de recurs să admită recursul și să remită cauza la rejudecare.
Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu
conține o argumentare convingătoare din care să rezulte procesul deliberării
și adoptării soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în
imposibilitate să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și
să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare
dintre motivele prevăzute de lege.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să depună eforturi
pentru a determina toate circumstanțele de fapt și probele în acest sens,
pentru a adopta o hotărâre legală și bine motivată.
12
În concluzie, instanța de recurs consideră întemeiate criticile
recursului referitoare la nemotivarea deciziei instanței de apel. Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că motivarea este un element
esențial al hotărârii judecătorești, o puternică garanție a imparțialității
judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a exercitării
corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control judiciar
de legalitate și temeinicie.
Obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o condiție
a procesului echitabil, exigență a art. 239 din Codul de procedură civilă și
art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din Convenție
este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o
examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a
prejudicia evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru
decizia sa. Corelând prevederile legale procedurale naționale cu
jurisprudența CtEDO referitor la obligația instanțelor naționale de a-și
motiva soluțiile, instanța de recurs conchide că circumstanțele expuse
anterior denotă că instanța de apel nu și-a îndeplinit obligațiile. Iar aceasta
nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la un proces echitabil al
recurentului, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport cu obligația
instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 §
1 din Convenție.
În concluzie, Completul de judecată consideră că singura soluție legală
și rezonabilă este casarea integrală a deciziei instanței de apel și restituirea
spre rejudecare a cauzei.
La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele
menționate, să verifice circumstanțele importante și, reexaminând cauza, să
emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al
participanților la proces la un proces echitabil.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de Uniunea Avocaților din Republica Moldova,
reprezentată de avocatul Anatolie Barbacar.
Casează integral decizia din 30 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Musteață Sergiu împotriva Uniunii Avocaților din
13
Republica Moldova, persoană terță Cerneavscaia Adriana privind anularea
actului administrativ individual defavorabil.
Restituie cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet
de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
14