3ra-111/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil

3ra-111/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Nicolae Daniliuc,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Nicolae Daniliuc împotriva Uniunii Avocaților din

Republica Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 11 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-111/24

NR. PIGD 2-21075589-01-3ra-30012024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei

de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Chisilița,

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca,

5 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Nicolae

Daniliuc

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova,

solicitând anularea deciziei Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii

Avocaților din Republica Moldova din 27 decembrie 2019, încasarea din

contul Uniunii Avocaților din Republica Moldova a sumei de 500 000 lei cu

titlu de prejudiciu moral cauzat prin aplicarea ilegală a sancțiunii

disciplinare, lezarea reputației profesionale, a onoarei și demnității și suma

de 6 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 27

decembrie 2019 s-a constatat că prin acțiunile sale, avocatul Nicolae

Daniliuc, a comis abatere disciplinară, prevăzută de art. 57 alin. (2) din Statul

profesiei de avocat și în privința acestuia a fost aplicată sancțiunea

disciplinară sub formă de mustrare.

Avocaților, în care a solicitat anularea deciziei din 27 decembrie 2029 și

repararea prejudiciului moral.

că termenul de examinare a cererii prealabile a fost prelungit până la 90 zile.

Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 1 martie 2021, prin care a

fost respinsă cererea prealabilă din 24 decembrie 2020 privind repararea

prejudiciului moral.

Uniunii Avocaților și consideră că asocierea într-o astfel de organizație este

un drept, nu o obligație. De asemenea, susține că nu a încălcat Constituția,

Legea cu privire la avocatură, Statutul profesiei sau Codul deontologic.

1

termenul de două luni prevăzut de art. 61 din Statutul avocatului.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea lui Nicolae Daniliuc împotriva

Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la anularea deciziei

Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica

Moldova din 27 decembrie 2019, repararea prejudiciului moral în mărime de

500 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 6000 lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

solicitând casarea ei, cu emiterea unei decizii noi prin care acțiunea înaintată

să fie admisă integral ca fiind întemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins cererea de apel înaintată de Nicolae Daniliuc și s-a menținut

hotărârea din 19 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

temeinică, fiind pronunțată cu respectarea dreptului părților la un proces

echitabil, astfel cum este garantat de art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului. Hotărârea primei instanțe a fost motivată atât în fapt, cât

și în drept, iar toate argumentele apelantului au fost analizate și respinse ca

lipsite de substanță obiectivă, reprezentând doar o reiterare a celor formulate

în prima instanță.

27 decembrie 2019 a fost emisă cu respectarea prevederilor legale aplicabile,

inclusiv a principiilor proporționalității (art. 29) și motivării actului

administrativ (art. 31 și art. 118 din Codul administrativ).

Avocaților, instanța a reținut că acest argument este lipsit de temei juridic,

având în vedere că, potrivit Legii nr. 1260-XV, calitatea de membru al

Uniunii Avocaților decurge implicit din exercitarea profesiei de avocat, iar

normele acestei Uniuni sunt obligatorii.

sub formă de mustrare a fost justificată prin comportamentul apelantului,

2

care a utilizat un limbaj vulgar și injurios în exercițiul profesiei, încălcând

normele Codului deontologic al avocatului și statutul profesiei de avocat.

motivată, incluzând toate temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza

aplicării sancțiunii. Procedura disciplinară a fost desfășurată cu respectarea

principiilor comprehensibilității, transparenței și dreptului la apărare.

jurisprudența CtEDO, subliniind că avocații au obligația de a respecta limite

stricte privind conduita și exprimarea, având în vedere poziția lor centrală în

administrarea justiției. Criticile apelantului la adresa sistemului judecătoresc

au depășit limitele acceptabile, afectând încrederea publicului în profesia de

avocat.

proporțională cu abaterea comisă, confirmând legalitatea și temeinicia

deciziei Comisiei pentru etică și disciplină, precum și hotărârea instanței de

fond.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

deciziei din 11 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

emiterea undei decizii noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

ARGUMENTELE RECURSULUI

mod corespunzător argumentele invocate de el, ignorând pretențiile sale și

lipsind motivarea hotărârilor lor de o analiză reală și detaliată.

2019 a fost emisă ilegal, fără ca Uniunea Avocaților să aibă competența

legală de a adopta acte care să-l vizeze, întrucât nu este membru al acesteia.

De asemenea, califică decizia ca fiind „nefondată și aberantă”.

din Republica Moldova și nici nu a solicitat vreodată să devină membru.

Consideră că impunerea calității de membru al Uniunii contravine dreptului

său de a alege liber asocierea, garantat de art. 20 din Declarația Universală a

Drepturilor Omului, art. 22 din Pactul internațional privind drepturile civile

și politice și art. 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

3

POZIȚIA INTIMATULUI

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin

admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus

tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.

d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

a fost comunicată lui Nicolae Daniliuc, prin notificare electronică la 23

noiembrie 2023 (f.d.111), iar cererea de recurs a fost depusă în termen legal,

la 27 noiembrie 2023.

4

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

5

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

6

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

h) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Nicolae Daniliuc.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7