3ra-89/24 — anularea actului administrativ, reparearea prejudiciului

3ra-89/24 — anularea actului administrativ, reparearea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Nicolae Daniliuc,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Nicolae Daniliuc împotriva Comisiei pentru etică și

disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la anularea

deciziei, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 6 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-89/24

NR. PIGD 2-21044639-01-3ra-23012024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. T. Avasiloaie,

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca,

29 ianuarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Nicolae

Daniliuc

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii

Avocaților din Republica Moldova cu privire la anularea deciziei Comisiei

pentru etică și disciplină din 02 martie 2020, repararea prejudiciului moral

în sumă de 500000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 2

martie 2020, în privința sa, avocatul Nicolae Daniliuc, a fost aplicată

sancțiunea disciplinară sub formă de amendă în mărime de 3 000 lei, ca

urmare a constatării în acțiunile sale a comiterii abaterilor disciplinare, fără

a se indica care anume abateri disciplinare și de care norma de drept sunt

prevăzute.

Avocaților, în care a solicitat anularea deciziei din 2 martie 2020 și repararea

prejudiciului moral.

că termenul de examinare a cererii prealabile a fost prelungit până la 90 zile.

A expirat și termenul de 90 zile, însă așa și nu a primit răspuns la cererea

prealabilă din 24 decembrie 2020.

Uniunii Avocaților și consideră că asocierea într-o astfel de organizație este

un drept, nu o obligație. De asemenea, susține că nu a încălcat Constituția,

Legea cu privire la avocatură, Statutul profesiei sau Codul deontologic.

depuse de Ciobanu Andrian, judecător la Curtea de Apel Bălți, care a susținut

că ar fi fost insultat. Reclamantul neagă acuzațiile și afirmă că nu îl cunoaște

pe Ciobanu Andrian.

termenul de două luni prevăzut de art. 61 din Statutul avocatului. El

1

subliniază că toate demersurile oficiale au fost făcute în numele clienților săi,

în baza contractelor de asistență juridică, și consideră că doar clienții pot

evalua calitatea serviciilor oferite.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea lui Nicolae Daniliuc împotriva

Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica

Moldova cu privire la anularea deciziei Comisiei pentru etică și disciplină

din 02 martie 2020, repararea prejudiciului moral în sumă de 500000 lei și

încasarea cheltuielilor de judecată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

solicitând casarea ei, cu emiterea unei decizii noi prin care acțiunea înaintată

să fie admisă integral ca fiind întemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins cererea de apel înaintată de Nicolae Daniliuc și s-a menținut

hotărârea din 24 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

temeinică, fiind pronunțată cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil,

așa cum sunt prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului. Aceasta a fost motivată atât în fapt, cât și în drept, iar toate

argumentele apelantului au fost analizate minuțios și respinse ca lipsite de

substanță obiectivă, reprezentând doar o reiterare a celor formulate în prima

instanță.

martie 2020 a fost emisă în conformitate cu Legea privind avocatura nr.

1260-XV din 19 iulie 2002 și cu respectarea prevederilor Codului

administrativ, inclusiv a principiilor proporționalității (art. 29) și motivării

actului administrativ (art. 31 și art. 118).

Avocaților, instanța a concluzionat că această afirmație nu are relevanță

juridică. Conform art. 1 alin. (1) și art. 35 alin. (1) din Legea nr. 1260-XV,

profesia de avocat presupune respectarea normelor Uniunii Avocaților,

indiferent dacă o cerere formală de aderare a fost depusă sau nu.

2

Obligativitatea respectării normelor decurge din exercitarea profesiei de

avocat.

în valoare de 3 000 lei, a fost justificată prin gravitatea abaterilor disciplinare.

Instanța a reținut că apelantul, în timpul exercitării profesiei, a utilizat un

limbaj vulgar și injurios la adresa sistemului judecătoresc și a unui petiționar,

încălcând prevederile Codului deontologic al avocatului și normele statutare

ale profesiei.

incluzând toate temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza aplicării

sancțiunii. Procedura administrativă a fost desfășurată cu respectarea

principiilor comprehensibilității, transparenței și dreptului la apărare.

CtEDO, conform căreia avocații, în virtutea statutului lor profesional, sunt

supuși unor limite stricte în ceea ce privește conduita și exprimarea. Critica

adusă sistemului judecătoresc de către apelant a depășit limitele acceptabile,

punând în pericol reputația profesiei și afectând încrederea publicului în

justiție.

proporțională cu abaterea comisă, confirmând legalitatea și temeinicia

deciziei Comisiei pentru etică și disciplină, precum și hotărârea instanței de

fond.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

deciziei din 6 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

emiterea undei decizii noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

ARGUMENTELE RECURSULUI

argumentele sale, respingând apelul fără a se pronunța cu privire la fondul

obiecțiilor formulate. Acesta afirmă că decizia instanței de apel este arbitrară

și că interpretarea cadrului legal este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție.

deoarece aceasta a fost emisă de către Uniunea Avocaților, organizație cu

3

care el pretinde că nu are nicio legătură. El invocă faptul că nu este membru

al Uniunii Avocaților și, prin urmare, decizia nu ar trebui să-i fie aplicabilă.

19.07.2002, nici alte norme naționale sau internaționale nu îl obligă să fie

membru al Uniunii Avocaților pentru a-și exercita profesia. Invocă articole

din Declarația Universală a Drepturilor Omului, Pactul internațional privind

drepturile civile și politice și Convenția Europeană a Drepturilor Omului

pentru a susține dreptul său de a nu face parte din această organizație.

Avocaților contravine dreptului său la libertatea de asociere garantat de art.

11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de art. 20 din Declarația

Universală a Drepturilor Omului. Acesta consideră că libertatea sa de a alege

apartenența la organizații profesionale este încălcată.

lezat reputația profesională, onoarea și demnitatea, motiv pentru care solicită

repararea prejudiciului moral.

POZIȚIA INTIMATULUI

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin

admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus

tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

4

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.

d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

a fost comunicată lui Nicolae Daniliuc, prin notificare electronică la 15

ianuarie 2024 (f.d.175), iar cererea de recurs a fost depusă în termen legal,

la 17 ianuarie 2024.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

5

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

6

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

h) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Nicolae Daniliuc.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7