3ra-205/24 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-205/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Sergiu Musteață,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Sergiu Musteață împotriva Uniunii Avocaților din
Republica Moldova, Comisiei pentru Etică și Disciplină a Uniunii
Avocaților, persoană terță Mihail Dogotar, privind anularea actelor
administrative individuale defavorabile
împotriva decizie din 29 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-205/24
NR. PIGD 2-21100281-01-3ra-29022024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: V. Ciumac,
Instanța de apel: V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc,
5 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Sergiu Musteață
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 5 iulie 2021, Sergiu Musteață a depus acțiunea în contencios
administrativ împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova,
Comisiei pentru Etică și Disciplină a Uniunii Avocaților cu privire la
anularea deciziei Comisiei pentru Etică și Disciplină a Uniunii Avocaților
din 5 aprilie 2021 pe plângerea nr. D611/2021 în privința avocatului Sergiu
Mustață, anularea deciziei Comisiei pentru Etică și Disciplină a Uniunii
Avocaților din 7 iunie 2021 asupra cererii prealabile.
În motivarea acțiunii a invocat că, pe la 24-25 iunie 2021 a recepționat
decizia pârâtului asupra cererii prealabile, datată cu 7 iunie 2021, prin care a
fost respinsă cererea sa prealabilă.
Indică reclamantul că prin actul administrativ contestat, pârâtul a
constatat în acțiunile sale abatere disciplinară în procesul acordării asistenței
juridice petiționarului Mihail Dogotar și i-a aplicat amendă în sumă de 1500
lei.
Menționează reclamantul că, în procesul acordării asistenței juridice
petiționarului Mihail Dogotar, pârâtul a ignorat total faptul că petiționarul
așa și nu a venit la o întrevedere cu avocatul pentru coordonarea asistenței
juridice și pregătirea temeinică a cauzei, deși avocatul i-a solicitat aceasta,
neînțelegând în totalitate opinia petiționarului în acest proces, inițiat de sine
stătător de către petiționar și consideră decizia contestată ca fiind ilegală și
neîntemeiată, cererea prealabilă fiind examinată superficial, fără a se ține
cont de toate faptele relevante și în decizia asupra cererii prealabile nu se
conțin examinate toate motivele cererii prealabile.
Relatează reclamantul că continuă să acorde asistenta juridică
petiționarului Dogotar Mihail conform specificului cauzei și
comportamentului acestuia, iar pârâtul, la examinarea cererii prealabile, nu
a dorit să facă o investigație obiectivă, dorind sancționarea cu orice preț a
avocatului, neținând cont de specificul cauzei și comportamentul
1
beneficiarului asistenței juridice, esența cauzei constând în aceea că
reclamantul a fost sancționat pe plângerea unui petiționar care a neglijat
solicitările avocatului de a se prezenta la întrevederea cu avocatul pentru
coordonarea asistenței juridice solicitate de la avocat, întrevedere fără de
care avocatul nu putea să se pregătească pentru acordarea asistenței juridice
calificate în ședința de judecată a primei instanțe, ținând cont de cererea de
chemare în judecată înaintată personal de beneficiar și etapa procesului.
Petiționarul Mihail Dogotar nu s-a deplasat de la domiciliul său din or.
Glodeni în or. Chișinău pentru a avea o întrevedere cu avocatul, anticipat
zilei ședinței de judecată.
Invocă reclamantul că, chiar dacă în decizia contestată se conțin multe
neadevăruri menționate de pârât fără investigații corespunzătoare, ce
contravin evident chiar cu dosarul cauzei civile, care îl are ca reclamant pe
petiționarul Mihail Dogotar, pârâtul indică în decizia privind examinarea
cererii prealabile că alegațiile avocatului din cererea prealabilă nu și-au găsit
confirmarea și sunt neîntemeiate.
Relevă reclamantul că din decizia contestată reiese că avocatul nu a
redactat cererea de chemare în judecată a petiționarului, ce a fost restituită
fără examinare, pe când adevărul este că cererea de chemare în judecată nu
a fost restituită, dar a fost examinată în fond, însă pârâtul nu a examinat în
decizia sa asupra cererii prealabile toate motivele invocate de avocat, deși
ulterior, în conținutul deciziei asupra cererii prealabile, parțial, totuși, a
constatat că avocatul Sergiu Musteață nu a avut dreptul special de a semna
cererea de chemare în judecată sau cererea de apel și, în aceste condiții, nu
era reprezentant al petiționarului Mihail Dogotar, nedispunând de
împuterniciri speciale menționate expres în mandat conform art.81, alin.(1)
Cod de procedură civilă, fapt ce nu schimbă, în opinia reclamantului, starea
lucrurilor și nu poate duce la admiterea cererii prealabile, deoarece avocatul
Sergiu Musteață dispunea de împuterniciri generale de care dispune orice
participant la proces și, astfel, poate acorda asistență juridică pentru care a
fost desemnat și să exercite în numele reprezentantului toate actele
procedurale cu excepția celor de la art. 81 alin.(1) Cod de procedură civilă.
Mai invocă reclamantul că în decizia asupra cererii prealabile comisia
nu a examinat acțiunile sale după pronunțarea dispozitivului hotărârii
judecătorești a primei instanțe pe cauza lui Mihail Dogotar, ceea ce poate fi
apreciat că comisia este de acord cu poziția avocatului și a faptului că
avocatul a acordat, totuși, asistență juridică petiționarului.
Consideră reclamantul că nu este corectă interpretarea că în lipsa
semnăturii clientului în mandatul avocatului acest mandat este valabil și
2
avocatul ar avea în lipsa semnăturii clientului în mandatul avocatului
drepturile prevăzute la art. 56 Cod de procedură civilă, deoarece s-au omis
prevederile art.80 alin.(7) Cod de procedură civilă, conform cărora,
împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un
mandat, eliberat de reprezentat și certificat de avocat.
Apreciază reclamantul ca fiind esențială participarea avocatului pe o
altă cauză în ziua dezbaterilor judiciare pe cauza Dogotar, subsidiar, lipsa
unei întrevederi între beneficiarul asistentei juridice și avocat din vina
primului, inclusiv hotărârea personală a petiționarului de a nu solicita
amânarea ședinței de judecată cu dezbaterile judiciare, chiar dacă nu a avut
nici o întrevedere cu avocatul din vina personală a beneficiarului și
acordarea, totuși, a asistentei juridice beneficiarului prin controlul hotărârii
pronunțate de prima instanță, consultații, contestarea hotărârii primei
instanțe (chiar dacă și beneficiarul a continuat să neglijeze prezentarea la
întrevedere și a fost nevoie de cheltuieli suplimentare pentru avocat pentru
expedierea cererii de apel motivate beneficiarului și multe discuții
telefonice), iar argumentele comisiei din decizia contestată și din decizia
asupra cererii prealabile nu sunt raportate deloc la comportamentul
petiționarului Mihail Dogotar și specificul cauzei date.
Menționează că beneficiarul nu este invalid și este destul de sănătos,
are și un fiu în Chișinău, cu toate acestea a ignorat necesitatea unei
întrevederi cu avocatul. Nimeni nu neagă dreptul persoanei de a avea avocat,
dar pe o cauză civilă este esențial ca acest avocat să aibă o întrevedere
suficientă în timp anticipat ședinței de judecată pentru coordonarea asistenței
juridice, de altfel, avocatul nu se poate pregăti de proces, mai ales că cererea
de chemare în judecată a fost depusă de sine stătător de petiționar și nu era
clară poziția petiționarului, astfel încât era esențial pentru Mihail Dogotar de
a solicita amânarea ședinței de judecată și a contacta avocatul în aceeași zi
pentru a avea o întrevedere cu acesta, despre ce i-a solicitat acestuia avocatul,
cu specificarea că nu înțelege poziția beneficiarului și este nevoie de a se
prezenta la sediul biroului avocatului pentru analiza împreună a tuturor
circumstanțelor cauzei.
Susține reclamantul că dacă beneficiarul s-ar fi prezentat la întrevedere
și ar fi avut timp suficient pentru pregătirea de proces, putea fi solicitată
amânarea ședinței pe altă cauză. Telefonic, chiar și înainte de ședința de
judecată din 27 ianuarie 2021, l-a asigurat pe Dogotar despre disponibilitatea
sa de a-l ajuta în contestarea oricărei hotărâri judecătorești pe cauza sa, după
prezentarea și acordarea împuternicirilor corespunzătoare, iar după ce a aflat
că petiționarul Mihail Dogotar nu a dorit amânarea ședinței de judecată
3
pentru a avea o întrevedere cu avocatul și și-a susținut acțiunea cum a fost
formulată, i-a solicitat repetat să se prezinte la întrevedere cu avocatul și să
semneze mandatul avocatului și a coordonat cu el procedura de contestare a
hotărârii instanței de fond, astfel ca procedural să poată obțină examinarea
cauzei sale de către instanțele superioare, cu obținerea unei hotărâri
irevocabile, deoarece, după cum a înțeles, beneficiarul dorea să se adreseze
la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Afirma că nu a refuzat acordarea asistenței juridice petiționarului
Mihail Dogotar și îi acordă asistență juridică și în continuare și după multe
discuții telefonice (este dificil de comunicat telefonic cu acest beneficiar și
pe cheltuiala avocatului, chiar dacă nu este obligat să suporte aceste
cheltuieli în cazul refuzului de a se prezenta la întrevedere), cu înțelegerea
poziției, gândirii acestuia, avocatul îi acordă asistență juridică
corespunzătoare comportamentului ultimului (la prima ședință de judecată
în instanța de apel nu s-a prezentat, chiar dacă știa că nu a semnat mandatul
avocatului și avocatul nu va fi admis în proces), dar nu a putut fi prezent la
ședința din 27 ianuarie 2021 în primă instanță, deoarece, în primul rând,
participa pe altă cauză în acea zi și, în același timp, petiționarul nu s-a
deplasat la avocat anticipat zilei ședinței de judecată, nu l-a contactat
anticipat pentru a veni la o întrevedere obligatoriu necesară pentru el și
reclamant în acordarea asistenței juridice, consilierea minuțioasă a
beneficiarului, precizarea asistenței juridice solicitate de la reclamant și doar
după aceasta acordarea împuternicirilor în procesul civil aflat pe rol prin
semnarea mandatului avocatului, iar din cauza beneficiarului nici nu era
pregătit să pledeze în dezbateri judiciare.
Totodată, această întrevedere urmează să aibă loc, astfel încât să existe
un termen suficient pentru avocat, după întrevederea cu beneficiarului
asistenței juridice pentru a se pregăti de proces. Deci, chiar și dacă ar fi putut
participa avocatul în ședința din 27 ianuarie 2021 (în caz că nu participa pe
alte cauze în acea zi), nu putea acorda asistență juridică calificată din cauza
petiționarului Mihail Dogotar care nu a venit anticipat la o întrevedere.
Astfel, apreciază reclamantul argumentul comisiei din decizia asupra
cererii prealabile precum că Mihail Dogotar s-a deplasat în aceeași zi când
urma a avea loc ședința de judecată și a existat posibilitatea ca avocatul să se
întâlnească cu petiționarul nu poate fi admis în constatarea vinovăției
avocatului, neștiind agenda avocatului, alte ședințe pe care participa avocatul
și pentru care trebuia să se pregătească și necesitatea existenței timpului
suficient pentru coordonarea asistenței juridice, mai ales că petiționarul nici
4
nu a telefonat preventiv avocatul în acea zi pentru a verifica posibilitatea
organizării unei întrevederi cu avocatul.
Invocă reclamantul că în speță nu a fost analizat comportamentul
petiționarului Mihail Dogotar, care nici nu a semnat mandatul avocatului
prezent la dosarul pricinii civile nici la 27 ianuarie 2021, deși anterior
avocatul i-a explicat că este necesară semnătura sa în mandatul avocatului,
motiv pentru care apreciază constatările comisiei din decizie ca fiind eronate,
neobiective, fără examinarea tuturor faptelor relevante, iar, în totalitatea ei,
decizia este ilegală.
Indică că la moment s-a prezentat în prima ședință de judecată în
instanța de apel, dar beneficiarul nu s-a prezentat, iar judecătorii au atras
atenția că nu are împuterniciri și nu a putut fi admis în proces din vina
petiționarului Mihail Dogotar, invocând că nu este suficient să faci trimitere
formală la prevederi din legislația cu privire la activitatea avocaților, așa cum
se face în decizia contestată, fără raportarea lor la circumstanțele cauzei.
Menționează că chiar dacă avocatul nu a putut fi prezent în acea
ședință datorită faptului că a participat în altă ședință de judecată, iar
reclamantul nu a solicitat amânarea ședinței de judecată, oricum avocatul
este obligat să acorde asistență juridică calificată, dar nu cu simpla prezență
formală în dezbaterile judiciare cu fraza că susține pretențiile reclamantului,
chiar dacă nu a avut întrevedere cu beneficiarul asistenței juridice pe o cauză
civilă și nu era clar ce ajutor juridic cere anume de la avocat în cadrul
dezbaterilor judiciare, unde au loc cuvântările verbale ale participanților la
proces.
Susține că pentru a respinge cu orice preț cererea sa prealabilă, după
ce inițial a indicat fals în decizia contestată că cererea de chemare în judecată
a lui Dogotar ar fi fost restituită pe motiv că nu a fost redactată corespunzător
de către avocat, comisia în decizia asupra cererii prealabile, accentuează deja
că avocatul urma să-i redacteze cererea de chemare în judecată și asta în
situația în care beneficiarul a refuzat întrevederea cu avocatul și nici nu a
existat o solicitare din partea beneficiarului de a redacta într-un anumit fel
cererea sa de chemare în judecată; și pune întrebarea care ar fi fost conținutul
redactat al cererii de chemare în judecată altfel decât a redactat beneficiarul
și cum putea să redacteze fără a se consulta cu beneficiarul ce să scrie și asta
după studierea împreună cu beneficiarul a legii materiale aplicabile speței.
Consideră reclamantul că acțiunile/inacțiunile sale ca avocat în
acordarea asistentei juridice lui Mihail Dogotar, în ansamblu, nu pot fi
apreciate ca o abatere disciplinară, mai ales că asistenta juridică pentru
5
beneficiarul Dogotar Mihail nu s-a finalizat și hotărârea primei instanțe de
judecată nu este definitivă.
Menționează că ședința comisiei pentru etică și disciplină din 5 aprilie
2021 a fost deschisă cu mult peste ora adusă la cunoștința avocatului și cu
încălcarea prevederilor legale privind organizarea acestei ședințe, aceasta nu
a fost organizată la sediul Uniunii Avocaților, nu a fost posibilă prezența
petiționarului pentru ca avocatul să-i pună întrebări în apărarea sa, iar
prevederile legale în domeniul activității Comisiei pentru etică și disciplină
a Uniunii Avocaților nu prevăd organizarea ședinței prin internet,
circumstanțe ce au afectat drepturile sale.
Relatează reclamantul că în decizie se menționează că avocatul a fost
invitat pentru ora 10.30, dar se omite să se menționeze ora la care a fost
deschisă această ședință, fiind menționat doar că avocatul a fost audiat prin
interfața ZOOM, chiar dacă avocatul era în stradă. Conform art.48 al
Statutului profesiei de avocat, la ședințele comisiei avocatul urma a fi prezent
personal, dar nu prin aplicații de internet și mai ales cu deschiderea ședinței
cu întârziere, când avocatul era în stradă.
Susține că aceste încălcări de procedură impun anularea deciziei
contestate și reexaminarea petiției într-o altă ședință a comisiei la sediul
Uniunii Avocaților cu convocarea atât a avocatului, cât și a petiționarului,
deoarece petrecerea ședinței pârâtului în condițiile menționate reprezintă un
viciu deosebit de grav și consideră că duc la nulitatea actului administrativ
individual, inclusiv deoarece a participat pe o altă cauză în acea zi, în ședința
de examinare a cererii prealabile, fiind prezentată confirmarea eliberată de
judecător și grefier și copia mandatului avocatului nesemnată de către
beneficiar, autentificată de președintele Curții de Apel Chișinău, precum și
confirmarea expedierii beneficiarului a cererii de apel motivate în situația în
care nu venea la avocat, probe ce au fost ignorate de pârât, care nu a examinat
nici argumentul cererii prealabile referitor la lipsa unei „repetări a abaterii
disciplinare”.
Invocă reclamantul că decizia asupra cererii prealabile nu conține
examinarea acestui. Comisia face referire inclusiv la prevederile art.57
alin.(3) din Statutul profesiei de avocat, conform căruia avocatul este obligat
să acționeze cu promptitudine în reprezentarea clientului, potrivit cu natura
cauzei. Strategiile și tacticile stabilite de avocat trebuie să conducă
activitatea acestuia pe principiul folosirii profesiei în favoarea clientului.
Aceste prevederi nu pot constata, în opinia reclamantului, vinovăția sa, fiind
evident că asistența juridică diferă de la caz la caz, ținând cont de specificul
cauzei.
6
Lăsând la o parte lipsa întrevederii cu Mihail Dogotar din vina
acestuia, după multe discuții telefonice cu acesta după 27 ianuarie 2021, a
înțeles că opinia beneficiarului nu ar fi conformă legii materiale aplicabile
speței și, probabil, să nu-i expediat beneficiarului cererea de apel motivată
prin poștă, instanța de apel avea să-i restituie cererea de apel a beneficiarului
nemotivată, iar cauza a fost pusă pe rol în instanța de apel anume cu aportul
avocatului și cu cheltuieli suplimentare pentru avocat din cauza
comportamentului beneficiarului.
Constatarea din decizia contestată precum că avocatul nu a comunicat
beneficiarului/clientului despre evoluția dosarului este eronată și sunt
valabile pe deplin argumentele din cererea prealabilă depusă, în care a
descris detaliat comunicarea cu beneficiarul și există părerea juriștilor că în
situațiile în care avocatul în urma examinării tuturor aspectelor cauzei
constată că speța nu se va solda cu câștig pentru client, avocatul urmează nu
doar să-l informeze și să-i explice situația în mod verbal, dar și în scris, iar
clientul să semneze că a luat cunoștință cu cele expuse de către avocat și în
pofida acestui fapt dorește să urmeze calea judiciară, fapt ce nu ar putut fi
realizată pe această cauză, deoarece beneficiarul a refuzat să vină la o
întrevedere cu avocatul, iar discuțiile scurte telefonice nu erau suficiente,
deoarece urma să-l consilieze detaliat la biroul avocatului, iar el să-i explice
detaliat pe ce se bazează poziția sa. Avocatul nu era obligat să-l telefoneze
pe beneficiar și să suporte cheltuieli suplimentare pentru servicii de
telecomunicații. I s-a solicitat amânarea ședinței pentru a-l consilia detaliat
la o întrevedere față în față și a preciza ce asistență juridică solicită de la
avocat. Avocatul nu trebuie să renunțe la independentă și crezul său
profesional, dar are rolul de a explica situația de fapt a problemei și care pot
fi eventualele soluții legale pentru rezolvarea sau atenuarea acesteia, însă
beneficiarul nu s-a prezentat la avocat pentru a exprima solicitările clientului
către avocat, deoarece avocatului nu îi era clară suficient poziția
beneficiarului până la ședința din 27 ianuarie 2021, ce urma a fi concretizată
la întrevedere.
Indică reclamantul că un alt argument al deciziei contestate, referitor
la contestarea cu apel a hotărârii primei instanțe este neîntemeiat și, la
momentul examinării cererii prealabile s-a constatat că avocatul a expediat
apel motivat beneficiarului și a fost numită ședință de judecată în instanța de
apel. Informația este și pe adresa de internet a Curții de Apel Chișinău.
Comisia, în genere, a ignorat lipsa unei întrevederi din cauza beneficiarului
asistenței juridice, necesitatea unui timp suficient după întrevedere pentru ca
avocatul să se pregătească de proces, petrecerii doar a unei ședințe de
judecată, amânarea căreia nu a fost solicitată de beneficiar, deși știa că
7
avocatul i-a solicitat întrevedere pentru coordonarea asistentei juridice,
deoarece cauza nu este una simplă.
Menționează reclamantul că Codul administrativ conține prevederi că
cererile de reclamare a probelor în ședința dezbaterilor judiciare se resping.
Dezbaterile judiciare se desfășoară verbal. Dacă și ar fi fost prezent în ședința
din 27 ianuarie 2021 (temeiul de bază al deciziei contestate), nu ar fi putut
pleda corespunzător din cauza lipsei consilierii detaliate iar simpla susținere
a acțiunii civile depuse este insuficientă fără aducerea de argumente, care
puteau fi găsite doar în cadrul întrevederii cu clientul sau după studierea
hotărârii primei instanțe. Circumstanța că beneficiarul nu a venit la
întrevedere cu avocatul este ignorată în mod neîntemeiat de pârât, deoarece
doar după o întrevede cu clientul, avocatul poate acționa cu promptitudine în
reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei, așa cum este instituită
această obligație. Respectiv, după ce a aflat că instanța de judecată a numit
pronunțarea hotărârii, a acționat prompt, iar cu suportarea unor cheltuieli
pentru servicii de telecomunicații pe care nu era obligat să le suporte, mai
întâi pentru contestarea hotărârii primei instanțe, explicarea detaliată a
hotărârii integrale beneficiarului, cu care este foarte dificil de discutat
telefonic, ulterior, după multe discuții, întocmirea unei cereri de apel
motivate pentru ca instanța de apel să nu restituie cererea de apel, cu toate că
nu vedea câștig de cauză pentru beneficiar. Asistenta juridică continuă.
Reiterează reclamantul că decizia este ilegală și în partea constatării
circumstanței agravante - repetarea unei abateri disciplinare, deoarece
prevederile legale din Statutul profesiei de avocat nu indică care sunt
criteriile după care poate fi constatată că există o repetare a unei abateri
disciplinare.
Considera, în primul rând, că abaterea disciplinară poate fi considerată
repetată, atunci când a avut loc după o decizie definitivă și executorie privind
constatarea primei abateri disciplinare și, cu toate că prima decizie a comisiei
din 1 martie 2021 a fost comunicată avocatului la 9 aprilie 2021 și nu au
expirat termenele de contestare cu cerere prealabilă, oricum ea este datată cu
1 martie 2021, o dată ulterioară celor invocate de petiționar în sesizarea sa și
din acest considerent, juridic, repetarea unei abateri disciplinare nu se
constată, deoarece presupusa abaterea nouă trebuie să fi fost admisă după
decizia definitivă de constatare a primei presupuse abateri disciplinare,
pentru care nici nu a expirat termenul de contestare cu cerere prealabilă și,
totodată, menționează că decizia din 1 martie 2021 se referă la cu totul alte
prevederi ce ar fi fost încălcate de către avocat, ce nu se referă la acordarea
asistenței juridice, dar la presupuse acțiuni nedemne față de o terță persoană,
8
altul decât beneficiarul asistenței juridice, deci de abateri de categorii
diferite.
Prin încheierea din 12 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, a fost atras în proces în calitate de terț Mihail Dogotar.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 21 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a respins cererea de chemare în judecată în contenciosul
administrativ depusă de avocatul Sergiu Musteață împotriva Uniunii
Avocaților din Republica Moldova, Comisiei pentru Etică și Disciplină a
Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu participarea terțului Mihail
Dogotar privind contestarea actelor administrative, ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 7 aprilie 2022 Sergiu Musteață a depus cerere de apel împotriva
hotărârii din 21 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani din 21 februarie 2022 și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a
pretențiilor reclamantului.
La 26 august 2022 Sergiu Musteață a depus cerere de apel motivată,
solicitând repunerea în termenul prezentării motivării cererii de apel, casarea
hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a
pretențiilor și anularea actului administrativ, ilegal.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin încheierea din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins cerere lui Sergiu Musteață, privind repunerea în termen a apelului
motivat, ca neîntemeiată, s-a declarat inadmisibil apelul depus de către
Sergiu Musteață împotriva hotărârii din 21 februarie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani.
La 14 noiembrie 2022, Sergiu Musteață a depus recurs împotriva
încheierii din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
casarea încheierii contestate, cu dispunerea examinării cererii de apel în
instanța de apel.
Prin decizia din 22 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a
admis recursul depus de Sergiu Musteață, s-a anulat încheierea din 26
octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău în cauza de contencios
administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Musteață
9
împotriva Uniunii Avocaților, Comisiei pentru etică și Disciplină a Uniunii
Avocaților, persoană terță Mihail Dogotar cu privire la anularea actelor
administrative defavorabile și s-a remis la rejudecare, la Curtea de Apel
Chișinău
Prin decizia din 29 noiembrie 2023, s-a respins apelul declarat de către
Sergiu Musteață împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
din 21 februarie 2022.
În motivarea soluției, instanța de apel a stabilit că prima instanța just
a respins ca neîntemeiată acțiunea apelantului.
Instanța de apel a reiterata prevederile art. 1, alin. (1), art. 9, art. 54
alin. (1) lit. b) și lit. c), art. 56 alin. (1) al Legii cu privire la avocatură nr,
1260 din 19 iulie 2002, art. 10 alin. (1), art. 57 alin. (1), (3), (4)-(7), art. 8
alin. (1)-(4), art. 57 alin. (5) și (28) al Statutului profesiei de avocat, art. 2,
art. 27 alin. (3) al Legii cu privire la asistența juridică garantată de stat nr.
198 din 26 iulie 2007.
Curtea de Apel Chișinău a notat că, instanța de fond corect a reținut
constatările în cadrul procedurii disciplinare în privința faptului că, apelantul
nu a participat la nici una din ședințele judiciare stabilite în cauza de
contencios administrativ în care a fost delegat în calitate de avocat al
petiționarului Mihail Dogotar, care avea calitatea de reclamant, nu a notificat
instanța de judecată despre imposibilitatea prezentării în ședința de judecată,
nu a asigurat substituirea sa în iminența cunoașterii despre imposibilitatea
prezentării în ședința de judecată, nu a notificat clientul despre evoluția
dosarului și nu a redactat cererea de apel împotriva hotărârii din 15 februarie
2021.
A subliniat că, apelantul acționând în calitate de avocat al
petiționarului, a ignorat obligațiunile legale și statutare și nu și-a îndeplinit
în mod corespunzător și profesionist obligațiile de reprezentare a
beneficiarului în fata instanței de contencios administrativ în condițiile în
care, fiind desemnat prin decizia Oficiului Teritorial al CNAJ a în calitate de
avocat al petiționarului, era obligat să acorde asistență juridică calificată
acestuia și să întreprindă toate măsurile legale de apărare a intereselor
petiționarului, astfel încât adoptarea unei poziții pasive, contrare atribuțiilor
funcționale, se încadrează în elementele constitutive ale abaterii disciplinare
imputate. Or, cadrul normativ pertinent impune avocatului realizarea unui
comportament profesionist, corect, onest în cadrul conduitei proprii care să
nu prejudicieze imaginea, onoarea și prestigiul profesiei de avocat în
societate, în timp ce comportamentul manifestat de apelant nu corespunde
criteriilor și cerințelor impuse.
10
A apreciat instanța de apel ca neîntemeiate argumentele apelantului
referitoare la faptul că absența sa din ședința judiciară stabilită în cauza
intentată la acțiunea lui Mihail Dogotar este justificată prin participarea sa în
altă cauză penală, deoarece în sarcina sa este pusă nu doar justificarea
absenței, ci și notificarea instanței despre acest fapt, obligație neglijată de
apelant, ce nu poate fi curmată prin lipsa semnăturii petiționarului Mihail
Dogotar pe mandatul avocațial eliberat de apelant, ce reglementează doar
drepturile speciale prevăzute de art. 81 Cod de procedură civilă, însă nu
scutește apelantul de obligația de a notifica instanța despre imposibilitatea
prezentării sale în ședința de judecată, scutire ce nu survine nici ca urmare a
pretinsei notificări a beneficiarului asistenței juridice despre neprezentarea
sa în ședința respectivă, fapt ce nu este, de altfel, confirmat.
A mai notat că, aceeași situație se referă și la ședințele ulterioare în
contextul în care întreruperea ședinței judiciare pentru pronunțarea hotărârii
judecătorești nu scutește avocatul de obligația prezentării în ședința de
judecată.
La fel, fiind apreciate ca nejustificate și argumentele apelantului
referitoare la faptul că beneficiarul asistenței juridice a decis examinarea
cauzei sale în absența apelantului la data de 27 ianuarie 2021, deoarece acest
fapt nu justifică inacțiunile realizate de apelant, inclusiv în contextul ne-
întreprinderii de către apelant a măsurilor de substituire a sa pentru ședința
respectivă în contextul imposibilității prezentării.
De asemenea Curtea de Apel a reținut că sunt neîntemeiate
argumentele apelantului precum că inacțiunile sale au fost determinate de
comportamentul petiționarului Mihail Dogotar, care nu a realizat o întâlnire
cu apelantul, deoarece acest fapt nu justifică nicidecum inacțiunile
apelantului, care și în lipsa acestei întrevederea dispunea de posibilitatea de
a notifica instanța despre situația creată, despre imposibilitatea de a se
prezenta, de a redacta acțiunea reprezentatului, de a comunica acestuia
evoluția dosarului și de a asigura realizarea efectivă a drepturilor
reprezentatului.
Completul instanței de apel a respins și argumentele apelantului
referitoare la faptul că a redactat pentru Mihail Dogotar apelul motivat în
cauza acestuia și i l-a remis prin poștă, deoarece acest fapt s-a realizat, la 19
aprilie 2021, după adoptarea de către Comisia pentru etică și disciplină a
Uniunii Avocaților a deciziei în cauza sa disciplinară, pe când cerea de apel
inițială a fost întocmită olograf exclusiv de către reprezentat, aparent fără
implicarea avocatului.
11
Totodată a reținut că, argumentele apelantului referitoare la faptul că
acesta continuă realizarea atribuțiilor sale în beneficiul terțului în cauza
acestuia în ordine de apel nu justifică și nu înlătură încălcările admise de
avocat până la data emiterii deciziei contestate de 5 aprilie 2021 și, astfel, nu
constituie un temei pentru casarea hotărârii contestate a instanței de fond.
Colegiu a respins și argumentele apelantului referitoare la încălcarea
procedurii de examinare a petiției ca urmare a audierii sale prin intermediul
interfeței ZOOM în contextul în care procedura respectivă s-a realizat în
acord cu dispoziția Comisiei nr. 2 din 01 aprilie 2021, adoptată în acord cu
hotărârea Parlamentului RM nr. 49 din 31 martie 2021 și a asigurat realizarea
efectivă a dreptului la apărare și nemijlocire a apelantului, ținând cont și de
solicitarea petiționarului de examinare a procedurii disciplinare în absența
sa.
Concomitent, instanța de apel a reținut că actele administrative
contestate au asigurat și respectarea principiului proporționalității conform
art.29 Cod administrativ.
Completul Curții de Apel Chișinău a respins ca neîntemeiat și
argumentul apelantului, precum că hotărârea primei instanțe este una ilegală.
reținând că hotărârea primei instanțe este una legală, motivată și bine
argumentată, făcând referire la normele de drept material și procedural, dând
o apreciere probelor prezentate de către părți, determinând circumstanțele
care au importanță pentru soluționarea cauzei, care au fost și care n-au fost
stabilite, apreciind corect caracterul raportului juridic dintre părți, aplicând
legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii, având o
motivație și o analiză clară.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 2 ianuarie 2024, Sergiu Musteață a depus cerere de recurs
împotriva deciziei din 29 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
solicitând casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi hotărâri
de admitere a solicitărilor din cererea de apel.
La 4 martie 2025, Sergiu Musteață a depus cerere de recurs
suplimentar.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului a indicat că, aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor de către instanțele inferioare. Instanțele inferioare au ignorat
probele invocate și nu au luat în considerare toate faptele relevante pentru
12
rezultatul procedurii în acest proces civil. De fapt, nefiind dată o apreciere a
probelor invocate.
Notează că, nici pârâtul nu a examinat probele invocate la depunerea
cererii prealabile, care sunt relevante acuzației aduse, ceea ce ar impune
anularea actului administrativ și obligarea reexaminării cererii prealabile.
Subliniază că, în actul administrativ contestat se invocă lipsa de la o
ședință de judecată din 27 ianuarie 2021, însă probele și argumentele aduse
în apărarea sa nu sunt examinate, în special numirea acelui termen de
judecată în lipsa sa când încă nu luase cunoștință cu dosarul pricinii civile,
participarea sa ca avocat pe o altă cauză penală în Judecătoria Chișinău,
sediul Buiucani la termenul de judecată pe cauza Dogotar unde se invocă că
nu sa prezentat, precum și hotărârea proprie a beneficiarului asistenței
juridice Mihail Dogotar de a nu solicita amânarea ședinței de judecată, în
condițiile în care nu s-a prezentat la nici o întâlnire cu avocatul, solicitată de
avocat, pentru a coordona poziția în dezbaterile judiciare.
Indică că, a prezentat probele necesare care confirmă că la momentul
desemnării sale ca avocat, în decizia privind desemnarea avocatului nu era
indicat un anumit termen al ședinței de judecată. Deci, la momentul preluării
cauzei, avocatul nu știa când a fost numit de judecător termenul ședinței de
judecată în dezbateri judiciare, termen la care avocatul nu putea fi prezent,
fapt comunicat beneficiarului.
Toate aceste circumstanțe esențiale ale cauzei, suplimentar la faptul că
cererea de chemare în judecată formulată personal de beneficiarul Dogotar a
trecut procedura admisibilității și urma a fi examinată în fond așa cum a fost
formulată de beneficiarul Dogotar, duc la concluzia că lipsa motivată a
avocatului de la un singur termen de judecată, la care beneficiarul nu a dorit
să amâne procesul (până atunci nu a venit la nici o întâlnire cu avocatul), nu
putea prejudicia deloc interesele beneficiarului Mihail Dogotar.
Aceste date esențiale ale cauzei nefiind examinate în modul
corespunzător nici de pârât la examinarea cererii prealabile.
Menționează că, totuși avocatul a acordat asistență juridică
beneficiarului Dogotar, care nu s-a prezentat la nici o întâlnire cu avocatul,
nu i-a semnat mandatul avocatului iar, în final, avocatul îi expedia acestuia
actele procesuale poștal, comportament ce nu poate fi imputat în nici un caz
avocatului.
Mai mult, instanțele de judecată inferioare au ignorat total
comportamentul beneficiarului asistentei juridice Mihail Dogotar în acel
proces civil, chiar dacă comportamentul beneficiarului este esențial în acel
13
proces. Într-un așa proces ca al lui Mihail Dogotar, când el singur a redactat
și formulat pretențiile din cererea de chemare în judecată, neînțelese de
avocatul desemnat, nici nu ar fi putut pleda corespunzător în ședință de
judecată fără a avea o întâlnire cu beneficiarul și fără a coordona poziția, care
nu a avut loc din vina beneficiarului asistenței juridice.
În situațiile descrise mai sus, sancționarea avocatului nu pot însemna
decât o aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
Notează că, nu a fost examinat nici argumentul că nu a existat mai
multe ședințe de judecată la care avocatul ar fi lipsit.
Esențialul cauzei fiind că, pe de o parte, beneficiarul asistenței juridice
nu s-a prezentat la nici o întâlnire cu avocatul desemnat recent pentru a
coordona poziția în dezbaterile judiciare în instanța de fond (etapa la care a
ajuns procesul inițiat de Dogotar și la care, conform prevederilor Codului
Administrativ, instanța de judecată era obligată să examineze fondul
pretențiilor chiar și în lipsa reclamantului) iar pe de altă parte, nici nu a dorit
să amâne procesul pentru fi prezent avocatul care nu putea fi prezent la acel
termen de judecată și cu care nu a coordonat deloc asistența juridică
solicitată.
Ținând cont de cele două aspecte de mai sus, este evidentă concluzia
că avocatul nu a prejudiciat deloc clientul său și, dacă și ar fi putut fi prezent
în ședința din ianuarie 2021, (imposibilitate ignorată inexplicabil de
instanțele inferioare) ar fi susținut formal în dezbaterile judiciare explicațiile
și temeiurile cererii de chemare în judecată inițiate desinestătător de
beneficiar.
Subliniază că, decizia instanței de apel este una arbitrară și se bazează
în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
În motivarea cererii de recurs suplimentare recurentul Sergiu Musteață
a indicând că, în vederea exercitării atribuției de verificare a legalității actului
administrativ contestat, instanța de judecată, în temeiul principiului
cercetării stării de fapt din oficiu, urma să supună verificării aspectele
legalității formale și materiale ale actului administrativ individual
defavorabil.
Indică că, contrar prevederilor art. 47 alin. (3) - (4) și (15)
Regulamentul de organizare și funcționare a Uniunii Avocaților din
Republica Moldova aprobat prin hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților
din 27 mai 2016, la actele dosarului administrativ nu au fost anexate
procesele verbale ale ședințelor Comisiei pentru etică și disciplină,
desfășurate la examinarea plângerii lui Dogotar și de examinare a cererii
14
prealabile. În condițiile menționate instanța de judecată era în imposibilitate
de a formula concluzii că deciziile contestate au fost adoptate inclusiv cu
respectarea cvorumului și a majorității.
Accentuează că membrul comisiei Mihaela Prepelița, atunci când a
pledat pentru constatarea încălcării disciplinare era în eroare la aprecierea
probelor.
Subliniază că, materiale dosarului administrativ nr. D611/2021, atestă
că la f.d.9, comisia solicita informație de la Oficiul Teritorial Chișinău al
CNAJGS despre o decizie nr. 377 din 23 decembrie 2020, fiind în eroare,
deoarece această decizie se referă la o cu totul altă pricină civilă pe care
Mihail Dogotar a solicitat asistenta juridică garantată de stat. La f.d.11 a
dosarului administrativ este decizia nr. 2323 din 21 decembrie 2020, decizie
care, nu conține nici un număr de dosar civil, dar, mai ales, nu conține data
ședinței de judecată pe cauza civilă pe care Mihail Dogotar a solicitat
acordarea asistenței juridice garantate de stat, spre deosebire de alte decizii
care conțin data ședinței de judecată pe cauza pe care avocatul este desemnat
să acorde asistență juridică. Aceasta denotă că avocatul Sergiu Musteată nu
a cunoscut la momentul desemnării de data concretă a ședinței de judecată la
care este acuzat că nu s-a prezentat și că această dată nu a fost coordonată cu
el.
Respectiv, comisia, dar și instanța de judecată trebuiau să admită că
avocatul să nu poată participa la această ședință, dacă avea numite alte
ședințe pe alte cauze.
Comunică că, această circumstanță determinantă nu este examinată
corespunzător de pârât în nici o decizie a sa, deoarece erau porniți pe
jecmănirea avocatului cu orice preț.
Menționează că, la f.d.109 există confirmarea că avocatul Sergiu
Musteață a participat la ora 12.00 pe o altă cauză penală, iar pârâtul și
instanțele de judecată nu au examinat rezonabil în deciziile sale motivele
lipsei avocatului de la ședință invocate de avocat și faptul că Dogotar nu a
solicitat amânarea dezbaterilor judiciare numite pentru acea ședință din 27
ianuarie 2021, adică însăși Dogotar a hotărât să nu solicite amânarea ședinței
de judecată. Deși știa că avocatul nu poate participa și nu s-a prezentat la nici
o întrevedere cu avocatul pentru a coordona poziția într-o cauză inițiată
personal de Mihail Dogotar și care a ajuns la etapa dezbaterilor judiciare.
Faptul că membrul pârâtului Mihaela Prepelița era în eroare, denotă și
repetarea sa iresponsabilă că, avocatul nu a redactat cererea de chemare în
judecată a lui Dogotar, bazându-se pe un răspuns al Judecătoriei Chișinău,
15
sediul Râșcani lui Dogotar Mihail, în care îi solicită să concretizeze
pretențiile sale care nu sunt clare, dar, acest răspuns al judecătoriei se referă
la o altă cauză inițiată de Dogotar, nu pe cea pe care a fost desemnat să acorde
asistență juridică avocatul Sergiu Musteată. Față de cererea de chemare în
judecată a petiționarului de rea-credință Mihail Dogotar de pe cauza pe care
a fost desemnat avocatul Sergiu Musteață, instanța de judecată nu avea nici
o obiecție, a declarat-o admisibilă și a numit data dezbaterilor judiciare
pentru 27 ianuarie 2021, încă înainte de decizia de desemnare a avocatului
Sergiu Musteață.
Astfel, este evident că membrul raportor al pârâtului Mihaela Prepelița
acționa în eroare în aprecierea circumstanțelor de fapt și-a formulat
concluziile despre ne redactarea de către avocat a cererii de chemare în
judecată a lui Mihail Dogotar pe acte care se referă la o cu totul altă cauză
civilă inițiată de Mihail Dogotar, pe care avocatul Sergiu Musteață nu a fost
desemnat.
Subliniază că, în esență acuzația adusă avocatului Sergiu Musteață se
referă la neparticiparea într-o ședință de judecată care a fost numită încă în
momentul când avocatul nu era desemnat pe cauză.
Examinând motivul lipsei avocatului la această ședință, pârâtul și
instanțele de judecată trebuiau să examineze în deciziile sale circumstanțele
esențiale invocate de avocat, ședința de judecată a fost coordonată cu
avocatul sau nu, ședința de judecată a fost stabilită atunci când avocatul
figura pe cauză sau încă nu, participa avocatul în alte cauze în acea zi, a avut
avocatul vreo întrevedere cu petiționarul Mihail Dogotar în Chișinău înainte
de ziua ședinței de judecată și dacă nu, din vina cui, și au coordonat ei oare
poziția în dezbaterile judiciare, etapă la care a ajuns pricina civilă inițiată
personal de Mihail Dogotar, de ce Mihail Dogotar nu a solicitat amânarea
ședinței de judecată, daca știa ca nu a avut nici o întrevedere cu avocatul și
avocatul participa pe altă cauză în acea zi, a cui a fost hotărârea de a nu
solicita amânarea ședinței a avocatului sau a petiționarului Mihail Dogotar.
Toate aceste circumstanțe de mai sus au fost apreciate vădit
nerezonabil de pârât și instanțele de judecată, sancționând un avocat de bună-
credință în circumstanțele de mai sus, chiar dacă hotărârea de a nu solicita
amânarea ședinței de judecată din 27 ianuarie 2021 a fost personal a lui
Mihail Dogotar, care era prezent în fața instanței de judecată și a susținut
formal cererea sa de chemare în judecată.
Indică că, în decizia asupra cererii prealabile a avocatului, pârâtul nu
a examinat alegațiile avocatului despre motivele lipsei sale la ședința de
judecată din 27 ianuarie 2021.
16
Reține că, pârâtul și instanțele de judecată nu au examinat efectiv
probele anexate de avocat la referința depusă, în deciziile sale indicând doar
o simplă afirmație că s-au anexat unele acte. Contrar afirmațiilor pârâtului,
alegațiile avocatului, de fapt, nu sunt examinate în decizia asupra cererii
prealabile.
Deși face referire la art.87, alin.(1), Cod administrativ, autoritatea
publică, de fapt, s-a condus doar de declarațiile petiționarului iar probele
avocatului nu le-a examinat detaliat, așa cum a acționat și instanța.
Astfel, a avut loc o examinare superficială a cauzei. Instanțele
inferioare nu au oferit o motivare suficientă a hotărârilor lor, omițând să
răspundă tuturor argumentelor invocate de reclamantul Sergiu Musteață.
Reiterează că, esența cauzei este că a fost sancționat un avocat pentru
neprezenta la o ședință de judecată care nu a fost coordonată eu el, care a
fost stabilită când avocatul încă nu era desemnat să acorde asistentă juridică
pe cauza dată, în situația în care avocatul participa pe alte cauze în acea zi,
nu a avut nici o întrevedere cu beneficiarul asistenței juridice din vina
ultimului iar hotărârea de a nu solicita amânarea ședinței de judecată date a
fost personal a beneficiarului asistenței juridice, care a inițiat personal
acțiunea civilă, personal a redactat cererea de chemare în judecată și nu dorea
să vină în fața instanței de judecată la un alt termen de judecată. În
continuare, avocatul i-a acordat asistență juridică corespunzătoare
comportamentului beneficiarului asistenței juridice.
Notează că, se invocă eronat absența nejustificată în mod repetat de la
ședințele de judecată, deoarece nu este nejustificată și nu este în mod repetat,
iar aprecierea probelor de autoritatea publică și de către instanțele de
judecată este vădit nerezonabilă.
Consideră că instanțele de judecată ierarhie inferioare nu s-au expus
asupra tuturor pretențiilor invocate, asupra tuturor argumentelor înaintate și
nu au stabilit toate circumstanțele care au importantă pentru justa soluționare
a litigiului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
17
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară
inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că la 11 decembrie 2023 recurentului a
fost notificat dispozitivul deciziei din 29 noiembrie 2023, iar decizia
motivată a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 18
februarie 2024, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin
extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d.158).
Cererea de recurs a fost depusă la data de 2 ianuarie 2024. Astfel,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat
18
pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne
devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către
Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza
în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Sergiu Musteață, conține obiecții de fapt și de drept
similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate
de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
19
de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla
trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau
aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea
pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar
substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2)
lit.h) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Sergiu Musteață.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
20