3ra-205/24 — anularea actulului administrativ

La 5 iulie 2021, Sergiu Musteață a depus acțiunea în contencios administrativ împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisiei pentru Etică și Disciplină a Uniunii Avocaților cu privire la anularea deciziei Comisiei pentru Etică și Disciplină a Uniunii Avocaților din 5 aprilie 2021 pe plângerea nr. D611/2021 în privința avocatului Sergiu Mustață, anularea deciziei Comisiei pentru Etică și Disciplină a Uniunii Avocaților din 7 iunie 2021 asupra cererii prealabile.

În motivarea acțiunii a invocat că, pe la 24-25 iunie 2021 a recepționat decizia pârâtului asupra cererii prealabile, datată cu 7 iunie 2021, prin care a fost respinsă cererea sa prealabilă.

Indică reclamantul că prin actul administrativ contestat, pârâtul a constatat în acțiunile sale abatere disciplinară în procesul acordării asistenței juridice petiționarului Mihail Dogotar și i-a aplicat amendă în sumă de 1500 lei.

Menționează reclamantul că, în procesul acordării asistenței juridice petiționarului Mihail Dogotar, pârâtul a ignorat total faptul că petiționarul așa și nu a venit la o întrevedere cu avocatul pentru coordonarea asistenței juridice și pregătirea temeinică a cauzei, deși avocatul i-a solicitat aceasta, neînțelegând în totalitate opinia petiționarului în acest proces, inițiat de sine stătător de către petiționar și consideră decizia contestată ca fiind ilegală și neîntemeiată, cererea prealabilă fiind examinată superficial, fără a se ține cont de toate faptele relevante și în decizia asupra cererii prealabile nu se conțin examinate toate motivele cererii prealabile.

Relatează reclamantul că continuă să acorde asistenta juridică petiționarului Dogotar Mihail conform specificului cauzei și comportamentului acestuia, iar pârâtul, la examinarea cererii prealabile, nu a dorit să facă o investigație obiectivă, dorind sancționarea cu orice preț a avocatului, neținând cont de specificul cauzei și comportamentul 1 beneficiarului asistenței juridice, esența cauzei constând în aceea că reclamantul a fost sancționat pe plângerea unui petiționar care a neglijat solicitările avocatului de a se prezenta la întrevederea cu avocatul pentru coordonarea asistenței juridice solicitate de la avocat, întrevedere fără de care avocatul nu putea să se pregătească pentru acordarea asistenței juridice calificate în ședința de judecată a primei instanțe, ținând cont de cererea de chemare în judecată înaintată personal de beneficiar și etapa procesului. Petiționarul Mihail Dogotar nu s-a deplasat de la domiciliul său din or. Glodeni în or. Chișinău pentru a avea o întrevedere cu avocatul, anticipat zilei ședinței de judecată.

Invocă reclamantul că, chiar dacă în decizia contestată se conțin multe neadevăruri menționate de pârât fără investigații corespunzătoare, ce contravin evident chiar cu dosarul cauzei civile, care îl are ca reclamant pe petiționarul Mihail Dogotar, pârâtul indică în decizia privind examinarea cererii prealabile că alegațiile avocatului din cererea prealabilă nu și-au găsit confirmarea și sunt neîntemeiate.

Relevă reclamantul că din decizia contestată reiese că avocatul nu a redactat cererea de chemare în judecată a petiționarului, ce a fost restituită fără examinare, pe când adevărul este că cererea de chemare în judecată nu a fost restituită, dar a fost examinată în fond, însă pârâtul nu a examinat în decizia sa asupra cererii prealabile toate motivele invocate de avocat, deși ulterior, în conținutul deciziei asupra cererii prealabile, parțial, totuși, a constatat că avocatul Sergiu Musteață nu a avut dreptul special de a semna cererea de chemare în judecată sau cererea de apel și, în aceste condiții, nu era reprezentant al petiționarului Mihail Dogotar, nedispunând de împuterniciri speciale menționate expres în mandat conform art.81, alin.(1) Cod de procedură civilă, fapt ce nu schimbă, în opinia reclamantului, starea lucrurilor și nu poate duce la admiterea cererii prealabile, deoarece avocatul Sergiu Musteață dispunea de împuterniciri generale de care dispune orice participant la proces și, astfel, poate acorda asistență juridică pentru care a fost desemnat și să exercite în numele reprezentantului toate actele procedurale cu excepția celor de la art. 81 alin.(1) Cod de procedură civilă.

Mai invocă reclamantul că în decizia asupra cererii prealabile comisia nu a examinat acțiunile sale după pronunțarea dispozitivului hotărârii judecătorești a primei instanțe pe cauza lui Mihail Dogotar, ceea ce poate fi apreciat că comisia este de acord cu poziția avocatului și a faptului că avocatul a acordat, totuși, asistență juridică petiționarului.

Consideră reclamantul că nu este corectă interpretarea că în lipsa semnăturii clientului în mandatul avocatului acest mandat este valabil și 2 avocatul ar avea în lipsa semnăturii clientului în mandatul avocatului drepturile prevăzute la art. 56 Cod de procedură civilă, deoarece s-au omis prevederile art.80 alin.(7) Cod de procedură civilă, conform cărora, împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat și certificat de avocat.

Apreciază reclamantul ca fiind esențială participarea avocatului pe o altă cauză în ziua dezbaterilor judiciare pe cauza Dogotar, subsidiar, lipsa unei întrevederi între beneficiarul asistentei juridice și avocat din vina primului, inclusiv hotărârea personală a petiționarului de a nu solicita amânarea ședinței de judecată cu dezbaterile judiciare, chiar dacă nu a avut nici o întrevedere cu avocatul din vina personală a beneficiarului și acordarea, totuși, a asistentei juridice beneficiarului prin controlul hotărârii pronunțate de prima instanță, consultații, contestarea hotărârii primei instanțe (chiar dacă și beneficiarul a continuat să neglijeze prezentarea la întrevedere și a fost nevoie de cheltuieli suplimentare pentru avocat pentru expedierea cererii de apel motivate beneficiarului și multe discuții telefonice), iar argumentele comisiei din decizia contestată și din decizia asupra cererii prealabile nu sunt raportate deloc la comportamentul petiționarului Mihail Dogotar și specificul cauzei date.

Menționează că beneficiarul nu este invalid și este destul de sănătos, are și un fiu în Chișinău, cu toate acestea a ignorat necesitatea unei întrevederi cu avocatul. Nimeni nu neagă dreptul persoanei de a avea avocat, dar pe o cauză civilă este esențial ca acest avocat să aibă o întrevedere suficientă în timp anticipat ședinței de judecată pentru coordonarea asistenței juridice, de altfel, avocatul nu se poate pregăti de proces, mai ales că cererea de chemare în judecată a fost depusă de sine stătător de petiționar și nu era clară poziția petiționarului, astfel încât era esențial pentru Mihail Dogotar de a solicita amânarea ședinței de judecată și a contacta avocatul în aceeași zi pentru a avea o întrevedere cu acesta, despre ce i-a solicitat acestuia avocatul, cu specificarea că nu înțelege poziția beneficiarului și este nevoie de a se prezenta la sediul biroului avocatului pentru analiza împreună a tuturor circumstanțelor cauzei.

Susține reclamantul că dacă beneficiarul s-ar fi prezentat la întrevedere și ar fi avut timp suficient pentru pregătirea de proces, putea fi solicitată amânarea ședinței pe altă cauză. Telefonic, chiar și înainte de ședința de judecată din 27 ianuarie 2021, l-a asigurat pe Dogotar despre disponibilitatea sa de a-l ajuta în contestarea oricărei hotărâri judecătorești pe cauza sa, după prezentarea și acordarea împuternicirilor corespunzătoare, iar după ce a aflat că petiționarul Mihail Dogotar nu a dorit amânarea ședinței de judecată 3 pentru a avea o întrevedere cu avocatul și și-a susținut acțiunea cum a fost formulată, i-a solicitat repetat să se prezinte la întrevedere cu avocatul și să semneze mandatul avocatului și a coordonat cu el procedura de contestare a hotărârii instanței de fond, astfel ca procedural să poată obțină examinarea cauzei sale de către instanțele superioare, cu obținerea unei hotărâri irevocabile, deoarece, după cum a înțeles, beneficiarul dorea să se adreseze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Afirma că nu a refuzat acordarea asistenței juridice petiționarului Mihail Dogotar și îi acordă asistență juridică și în continuare și după multe discuții telefonice (este dificil de comunicat telefonic cu acest beneficiar și pe cheltuiala avocatului, chiar dacă nu este obligat să suporte aceste cheltuieli în cazul refuzului de a se prezenta la întrevedere), cu înțelegerea poziției, gândirii acestuia, avocatul îi acordă asistență juridică corespunzătoare comportamentului ultimului (la prima ședință de judecată în instanța de apel nu s-a prezentat, chiar dacă știa că nu a semnat mandatul avocatului și avocatul nu va fi admis în proces), dar nu a putut fi prezent la ședința din 27 ianuarie 2021 în primă instanță, deoarece, în primul rând, participa pe altă cauză în acea zi și, în același timp, petiționarul nu s-a deplasat la avocat anticipat zilei ședinței de judecată, nu l-a contactat anticipat pentru a veni la o întrevedere obligatoriu necesară pentru el și reclamant în acordarea asistenței juridice, consilierea minuțioasă a beneficiarului, precizarea asistenței juridice solicitate de la reclamant și doar după aceasta acordarea împuternicirilor în procesul civil aflat pe rol prin semnarea mandatului avocatului, iar din cauza beneficiarului nici nu era pregătit să pledeze în dezbateri judiciare.

Totodată, această întrevedere urmează să aibă loc, astfel încât să existe un termen suficient pentru avocat, după întrevederea cu beneficiarului asistenței juridice pentru a se pregăti de proces. Deci, chiar și dacă ar fi putut participa avocatul în ședința din 27 ianuarie 2021 (în caz că nu participa pe alte cauze în acea zi), nu putea acorda asistență juridică calificată din cauza petiționarului Mihail Dogotar care nu a venit anticipat la o întrevedere.

Astfel, apreciază reclamantul argumentul comisiei din decizia asupra cererii prealabile precum că Mihail Dogotar s-a deplasat în aceeași zi când urma a avea loc ședința de judecată și a existat posibilitatea ca avocatul să se întâlnească cu petiționarul nu poate fi admis în constatarea vinovăției avocatului, neștiind agenda avocatului, alte ședințe pe care participa avocatul și pentru care trebuia să se pregătească și necesitatea existenței timpului suficient pentru coordonarea asistenței juridice, mai ales că petiționarul nici 4 nu a telefonat preventiv avocatul în acea zi pentru a verifica posibilitatea organizării unei întrevederi cu avocatul.

Invocă reclamantul că în speță nu a fost analizat comportamentul petiționarului Mihail Dogotar, care nici nu a semnat mandatul avocatului prezent la dosarul pricinii civile nici la 27 ianuarie 2021, deși anterior avocatul i-a explicat că este necesară semnătura sa în mandatul avocatului, motiv pentru care apreciază constatările comisiei din decizie ca fiind eronate, neobiective, fără examinarea tuturor faptelor relevante, iar, în totalitatea ei, decizia este ilegală.

Indică că la moment s-a prezentat în prima ședință de judecată în instanța de apel, dar beneficiarul nu s-a prezentat, iar judecătorii au atras atenția că nu are împuterniciri și nu a putut fi admis în proces din vina petiționarului Mihail Dogotar, invocând că nu este suficient să faci trimitere formală la prevederi din legislația cu privire la activitatea avocaților, așa cum se face în decizia contestată, fără raportarea lor la circumstanțele cauzei.

Menționează că chiar dacă avocatul nu a putut fi prezent în acea ședință datorită faptului că a participat în altă ședință de judecată, iar reclamantul nu a solicitat amânarea ședinței de judecată, oricum avocatul este obligat să acorde asistență juridică calificată, dar nu cu simpla prezență formală în dezbaterile judiciare cu fraza că susține pretențiile reclamantului, chiar dacă nu a avut întrevedere cu beneficiarul asistenței juridice pe o cauză civilă și nu era clar ce ajutor juridic cere anume de la avocat în cadrul dezbaterilor judiciare, unde au loc cuvântările verbale ale participanților la proces.

Susține că pentru a respinge cu orice preț cererea sa prealabilă, după ce inițial a indicat fals în decizia contestată că cererea de chemare în judecată a lui Dogotar ar fi fost restituită pe motiv că nu a fost redactată corespunzător de către avocat, comisia în decizia asupra cererii prealabile, accentuează deja că avocatul urma să-i redacteze cererea de chemare în judecată și asta în situația în care beneficiarul a refuzat întrevederea cu avocatul și nici nu a existat o solicitare din partea beneficiarului de a redacta într-un anumit fel cererea sa de chemare în judecată; și pune întrebarea care ar fi fost conținutul redactat al cererii de chemare în judecată altfel decât a redactat beneficiarul și cum putea să redacteze fără a se consulta cu beneficiarul ce să scrie și asta după studierea împreună cu beneficiarul a legii materiale aplicabile speței.

Consideră reclamantul că acțiunile/inacțiunile sale ca avocat în acordarea asistentei juridice lui Mihail Dogotar, în ansamblu, nu pot fi apreciate ca o abatere disciplinară, mai ales că asistenta juridică pentru 5 beneficiarul Dogotar Mihail nu s-a finalizat și hotărârea primei instanțe de judecată nu este definitivă.

Menționează că ședința comisiei pentru etică și disciplină din 5 aprilie 2021 a fost deschisă cu mult peste ora adusă la cunoștința avocatului și cu încălcarea prevederilor legale privind organizarea acestei ședințe, aceasta nu a fost organizată la sediul Uniunii Avocaților, nu a fost posibilă prezența petiționarului pentru ca avocatul să-i pună întrebări în apărarea sa, iar prevederile legale în domeniul activității Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților nu prevăd organizarea ședinței prin internet, circumstanțe ce au afectat drepturile sale.

Relatează reclamantul că în decizie se menționează că avocatul a fost invitat pentru ora 10.30, dar se omite să se menționeze ora la care a fost deschisă această ședință, fiind menționat doar că avocatul a fost audiat prin interfața ZOOM, chiar dacă avocatul era în stradă. Conform art.48 al Statutului profesiei de avocat, la ședințele comisiei avocatul urma a fi prezent personal, dar nu prin aplicații de internet și mai ales cu deschiderea ședinței cu întârziere, când avocatul era în stradă.

Susține că aceste încălcări de procedură impun anularea deciziei contestate și reexaminarea petiției într-o altă ședință a comisiei la sediul Uniunii Avocaților cu convocarea atât a avocatului, cât și a petiționarului, deoarece petrecerea ședinței pârâtului în condițiile menționate reprezintă un viciu deosebit de grav și consideră că duc la nulitatea actului administrativ individual, inclusiv deoarece a participat pe o altă cauză în acea zi, în ședința de examinare a cererii prealabile, fiind prezentată confirmarea eliberată de judecător și grefier și copia mandatului avocatului nesemnată de către beneficiar, autentificată de președintele Curții de Apel Chișinău, precum și confirmarea expedierii beneficiarului a cererii de apel motivate în situația în care nu venea la avocat, probe ce au fost ignorate de pârât, care nu a examinat nici argumentul cererii prealabile referitor la lipsa unei „repetări a abaterii disciplinare”.

Invocă reclamantul că decizia asupra cererii prealabile nu conține examinarea acestui. Comisia face referire inclusiv la prevederile art.57 alin.(3) din Statutul profesiei de avocat, conform căruia avocatul este obligat să acționeze cu promptitudine în reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei. Strategiile și tacticile stabilite de avocat trebuie să conducă activitatea acestuia pe principiul folosirii profesiei în favoarea clientului. Aceste prevederi nu pot constata, în opinia reclamantului, vinovăția sa, fiind evident că asistența juridică diferă de la caz la caz, ținând cont de specificul cauzei. 6

Lăsând la o parte lipsa întrevederii cu Mihail Dogotar din vina acestuia, după multe discuții telefonice cu acesta după 27 ianuarie 2021, a înțeles că opinia beneficiarului nu ar fi conformă legii materiale aplicabile speței și, probabil, să nu-i expediat beneficiarului cererea de apel motivată prin poștă, instanța de apel avea să-i restituie cererea de apel a beneficiarului nemotivată, iar cauza a fost pusă pe rol în instanța de apel anume cu aportul avocatului și cu cheltuieli suplimentare pentru avocat din cauza comportamentului beneficiarului.

Constatarea din decizia contestată precum că avocatul nu a comunicat beneficiarului/clientului despre evoluția dosarului este eronată și sunt valabile pe deplin argumentele din cererea prealabilă depusă, în care a descris detaliat comunicarea cu beneficiarul și există părerea juriștilor că în situațiile în care avocatul în urma examinării tuturor aspectelor cauzei constată că speța nu se va solda cu câștig pentru client, avocatul urmează nu doar să-l informeze și să-i explice situația în mod verbal, dar și în scris, iar clientul să semneze că a luat cunoștință cu cele expuse de către avocat și în pofida acestui fapt dorește să urmeze calea judiciară, fapt ce nu ar putut fi realizată pe această cauză, deoarece beneficiarul a refuzat să vină la o întrevedere cu avocatul, iar discuțiile scurte telefonice nu erau suficiente, deoarece urma să-l consilieze detaliat la biroul avocatului, iar el să-i explice detaliat pe ce se bazează poziția sa. Avocatul nu era obligat să-l telefoneze pe beneficiar și să suporte cheltuieli suplimentare pentru servicii de telecomunicații. I s-a solicitat amânarea ședinței pentru a-l consilia detaliat la o întrevedere față în față și a preciza ce asistență juridică solicită de la avocat. Avocatul nu trebuie să renunțe la independentă și crezul său profesional, dar are rolul de a explica situația de fapt a problemei și care pot fi eventualele soluții legale pentru rezolvarea sau atenuarea acesteia, însă beneficiarul nu s-a prezentat la avocat pentru a exprima solicitările clientului către avocat, deoarece avocatului nu îi era clară suficient poziția beneficiarului până la ședința din 27 ianuarie 2021, ce urma a fi concretizată la întrevedere.

Indică reclamantul că un alt argument al deciziei contestate, referitor la contestarea cu apel a hotărârii primei instanțe este neîntemeiat și, la momentul examinării cererii prealabile s-a constatat că avocatul a expediat apel motivat beneficiarului și a fost numită ședință de judecată în instanța de apel. Informația este și pe adresa de internet a Curții de Apel Chișinău. Comisia, în genere, a ignorat lipsa unei întrevederi din cauza beneficiarului asistenței juridice, necesitatea unui timp suficient după întrevedere pentru ca avocatul să se pregătească de proces, petrecerii doar a unei ședințe de judecată, amânarea căreia nu a fost solicitată de beneficiar, deși știa că 7 avocatul i-a solicitat întrevedere pentru coordonarea asistentei juridice, deoarece cauza nu este una simplă.

Menționează reclamantul că Codul administrativ conține prevederi că cererile de reclamare a probelor în ședința dezbaterilor judiciare se resping. Dezbaterile judiciare se desfășoară verbal. Dacă și ar fi fost prezent în ședința din 27 ianuarie 2021 (temeiul de bază al deciziei contestate), nu ar fi putut pleda corespunzător din cauza lipsei consilierii detaliate iar simpla susținere a acțiunii civile depuse este insuficientă fără aducerea de argumente, care puteau fi găsite doar în cadrul întrevederii cu clientul sau după studierea hotărârii primei instanțe. Circumstanța că beneficiarul nu a venit la întrevedere cu avocatul este ignorată în mod neîntemeiat de pârât, deoarece doar după o întrevede cu clientul, avocatul poate acționa cu promptitudine în reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei, așa cum este instituită această obligație. Respectiv, după ce a aflat că instanța de judecată a numit pronunțarea hotărârii, a acționat prompt, iar cu suportarea unor cheltuieli pentru servicii de telecomunicații pe care nu era obligat să le suporte, mai întâi pentru contestarea hotărârii primei instanțe, explicarea detaliată a hotărârii integrale beneficiarului, cu care este foarte dificil de discutat telefonic, ulterior, după multe discuții, întocmirea unei cereri de apel motivate pentru ca instanța de apel să nu restituie cererea de apel, cu toate că nu vedea câștig de cauză pentru beneficiar. Asistenta juridică continuă.

Reiterează reclamantul că decizia este ilegală și în partea constatării circumstanței agravante - repetarea unei abateri disciplinare, deoarece prevederile legale din Statutul profesiei de avocat nu indică care sunt criteriile după care poate fi constatată că există o repetare a unei abateri disciplinare.

Considera, în primul rând, că abaterea disciplinară poate fi considerată repetată, atunci când a avut loc după o decizie definitivă și executorie privind constatarea primei abateri disciplinare și, cu toate că prima decizie a comisiei din 1 martie 2021 a fost comunicată avocatului la 9 aprilie 2021 și nu au expirat termenele de contestare cu cerere prealabilă, oricum ea este datată cu 1 martie 2021, o dată ulterioară celor invocate de petiționar în sesizarea sa și din acest considerent, juridic, repetarea unei abateri disciplinare nu se constată, deoarece presupusa abaterea nouă trebuie să fi fost admisă după decizia definitivă de constatare a primei presupuse abateri disciplinare, pentru care nici nu a expirat termenul de contestare cu cerere prealabilă și, totodată, menționează că decizia din 1 martie 2021 se referă la cu totul alte prevederi ce ar fi fost încălcate de către avocat, ce nu se referă la acordarea asistenței juridice, dar la presupuse acțiuni nedemne față de o terță persoană, 8 altul decât beneficiarul asistenței juridice, deci de abateri de categorii diferite.

Prin încheierea din 12 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost atras în proces în calitate de terț Mihail Dogotar.

La 26 august 2022 Sergiu Musteață a depus cerere de apel motivată, solicitând repunerea în termenul prezentării motivării cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a pretențiilor și anularea actului administrativ, ilegal.

La 14 noiembrie 2022, Sergiu Musteață a depus recurs împotriva încheierii din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii contestate, cu dispunerea examinării cererii de apel în instanța de apel.

Prin decizia din 22 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul depus de Sergiu Musteață, s-a anulat încheierea din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Musteață 9 împotriva Uniunii Avocaților, Comisiei pentru etică și Disciplină a Uniunii Avocaților, persoană terță Mihail Dogotar cu privire la anularea actelor administrative defavorabile și s-a remis la rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău

Prin decizia din 29 noiembrie 2023, s-a respins apelul declarat de către Sergiu Musteață împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 21 februarie 2022.

În motivarea soluției, instanța de apel a stabilit că prima instanța just a respins ca neîntemeiată acțiunea apelantului.

Instanța de apel a reiterata prevederile art. 1, alin. (1), art. 9, art. 54 alin. (1) lit. b) și lit. c), art. 56 alin. (1) al Legii cu privire la avocatură nr, 1260 din 19 iulie 2002, art. 10 alin. (1), art. 57 alin. (1), (3), (4)-(7), art. 8 alin. (1)-(4), art. 57 alin. (5) și (28) al Statutului profesiei de avocat, art. 2, art. 27 alin. (3) al Legii cu privire la asistența juridică garantată de stat nr. 198 din 26 iulie 2007.

Curtea de Apel Chișinău a notat că, instanța de fond corect a reținut constatările în cadrul procedurii disciplinare în privința faptului că, apelantul nu a participat la nici una din ședințele judiciare stabilite în cauza de contencios administrativ în care a fost delegat în calitate de avocat al petiționarului Mihail Dogotar, care avea calitatea de reclamant, nu a notificat instanța de judecată despre imposibilitatea prezentării în ședința de judecată, nu a asigurat substituirea sa în iminența cunoașterii despre imposibilitatea prezentării în ședința de judecată, nu a notificat clientul despre evoluția dosarului și nu a redactat cererea de apel împotriva hotărârii din 15 februarie 2021.

A subliniat că, apelantul acționând în calitate de avocat al petiționarului, a ignorat obligațiunile legale și statutare și nu și-a îndeplinit în mod corespunzător și profesionist obligațiile de reprezentare a beneficiarului în fata instanței de contencios administrativ în condițiile în care, fiind desemnat prin decizia Oficiului Teritorial al CNAJ a în calitate de avocat al petiționarului, era obligat să acorde asistență juridică calificată acestuia și să întreprindă toate măsurile legale de apărare a intereselor petiționarului, astfel încât adoptarea unei poziții pasive, contrare atribuțiilor funcționale, se încadrează în elementele constitutive ale abaterii disciplinare imputate. Or, cadrul normativ pertinent impune avocatului realizarea unui comportament profesionist, corect, onest în cadrul conduitei proprii care să nu prejudicieze imaginea, onoarea și prestigiul profesiei de avocat în societate, în timp ce comportamentul manifestat de apelant nu corespunde criteriilor și cerințelor impuse. 10

A apreciat instanța de apel ca neîntemeiate argumentele apelantului referitoare la faptul că absența sa din ședința judiciară stabilită în cauza intentată la acțiunea lui Mihail Dogotar este justificată prin participarea sa în altă cauză penală, deoarece în sarcina sa este pusă nu doar justificarea absenței, ci și notificarea instanței despre acest fapt, obligație neglijată de apelant, ce nu poate fi curmată prin lipsa semnăturii petiționarului Mihail Dogotar pe mandatul avocațial eliberat de apelant, ce reglementează doar drepturile speciale prevăzute de art. 81 Cod de procedură civilă, însă nu scutește apelantul de obligația de a notifica instanța despre imposibilitatea prezentării sale în ședința de judecată, scutire ce nu survine nici ca urmare a pretinsei notificări a beneficiarului asistenței juridice despre neprezentarea sa în ședința respectivă, fapt ce nu este, de altfel, confirmat.

A mai notat că, aceeași situație se referă și la ședințele ulterioare în contextul în care întreruperea ședinței judiciare pentru pronunțarea hotărârii judecătorești nu scutește avocatul de obligația prezentării în ședința de judecată.

La fel, fiind apreciate ca nejustificate și argumentele apelantului referitoare la faptul că beneficiarul asistenței juridice a decis examinarea cauzei sale în absența apelantului la data de 27 ianuarie 2021, deoarece acest fapt nu justifică inacțiunile realizate de apelant, inclusiv în contextul ne- întreprinderii de către apelant a măsurilor de substituire a sa pentru ședința respectivă în contextul imposibilității prezentării.

De asemenea Curtea de Apel a reținut că sunt neîntemeiate argumentele apelantului precum că inacțiunile sale au fost determinate de comportamentul petiționarului Mihail Dogotar, care nu a realizat o întâlnire cu apelantul, deoarece acest fapt nu justifică nicidecum inacțiunile apelantului, care și în lipsa acestei întrevederea dispunea de posibilitatea de a notifica instanța despre situația creată, despre imposibilitatea de a se prezenta, de a redacta acțiunea reprezentatului, de a comunica acestuia evoluția dosarului și de a asigura realizarea efectivă a drepturilor reprezentatului.

Completul instanței de apel a respins și argumentele apelantului referitoare la faptul că a redactat pentru Mihail Dogotar apelul motivat în cauza acestuia și i l-a remis prin poștă, deoarece acest fapt s-a realizat, la 19 aprilie 2021, după adoptarea de către Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților a deciziei în cauza sa disciplinară, pe când cerea de apel inițială a fost întocmită olograf exclusiv de către reprezentat, aparent fără implicarea avocatului. 11

Totodată a reținut că, argumentele apelantului referitoare la faptul că acesta continuă realizarea atribuțiilor sale în beneficiul terțului în cauza acestuia în ordine de apel nu justifică și nu înlătură încălcările admise de avocat până la data emiterii deciziei contestate de 5 aprilie 2021 și, astfel, nu constituie un temei pentru casarea hotărârii contestate a instanței de fond.

Colegiu a respins și argumentele apelantului referitoare la încălcarea procedurii de examinare a petiției ca urmare a audierii sale prin intermediul interfeței ZOOM în contextul în care procedura respectivă s-a realizat în acord cu dispoziția Comisiei nr. 2 din 01 aprilie 2021, adoptată în acord cu hotărârea Parlamentului RM nr. 49 din 31 martie 2021 și a asigurat realizarea efectivă a dreptului la apărare și nemijlocire a apelantului, ținând cont și de solicitarea petiționarului de examinare a procedurii disciplinare în absența sa.

Concomitent, instanța de apel a reținut că actele administrative contestate au asigurat și respectarea principiului proporționalității conform art.29 Cod administrativ.

Completul Curții de Apel Chișinău a respins ca neîntemeiat și argumentul apelantului, precum că hotărârea primei instanțe este una ilegală. reținând că hotărârea primei instanțe este una legală, motivată și bine argumentată, făcând referire la normele de drept material și procedural, dând o apreciere probelor prezentate de către părți, determinând circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, care au fost și care n-au fost stabilite, apreciind corect caracterul raportului juridic dintre părți, aplicând legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii, având o motivație și o analiză clară.

La 4 martie 2025, Sergiu Musteață a depus cerere de recurs suplimentar.

Notează că, nici pârâtul nu a examinat probele invocate la depunerea cererii prealabile, care sunt relevante acuzației aduse, ceea ce ar impune anularea actului administrativ și obligarea reexaminării cererii prealabile.

Subliniază că, în actul administrativ contestat se invocă lipsa de la o ședință de judecată din 27 ianuarie 2021, însă probele și argumentele aduse în apărarea sa nu sunt examinate, în special numirea acelui termen de judecată în lipsa sa când încă nu luase cunoștință cu dosarul pricinii civile, participarea sa ca avocat pe o altă cauză penală în Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani la termenul de judecată pe cauza Dogotar unde se invocă că nu sa prezentat, precum și hotărârea proprie a beneficiarului asistenței juridice Mihail Dogotar de a nu solicita amânarea ședinței de judecată, în condițiile în care nu s-a prezentat la nici o întâlnire cu avocatul, solicitată de avocat, pentru a coordona poziția în dezbaterile judiciare.

Indică că, a prezentat probele necesare care confirmă că la momentul desemnării sale ca avocat, în decizia privind desemnarea avocatului nu era indicat un anumit termen al ședinței de judecată. Deci, la momentul preluării cauzei, avocatul nu știa când a fost numit de judecător termenul ședinței de judecată în dezbateri judiciare, termen la care avocatul nu putea fi prezent, fapt comunicat beneficiarului.

Toate aceste circumstanțe esențiale ale cauzei, suplimentar la faptul că cererea de chemare în judecată formulată personal de beneficiarul Dogotar a trecut procedura admisibilității și urma a fi examinată în fond așa cum a fost formulată de beneficiarul Dogotar, duc la concluzia că lipsa motivată a avocatului de la un singur termen de judecată, la care beneficiarul nu a dorit să amâne procesul (până atunci nu a venit la nici o întâlnire cu avocatul), nu putea prejudicia deloc interesele beneficiarului Mihail Dogotar.

Aceste date esențiale ale cauzei nefiind examinate în modul corespunzător nici de pârât la examinarea cererii prealabile.

Menționează că, totuși avocatul a acordat asistență juridică beneficiarului Dogotar, care nu s-a prezentat la nici o întâlnire cu avocatul, nu i-a semnat mandatul avocatului iar, în final, avocatul îi expedia acestuia actele procesuale poștal, comportament ce nu poate fi imputat în nici un caz avocatului.

Mai mult, instanțele de judecată inferioare au ignorat total comportamentul beneficiarului asistentei juridice Mihail Dogotar în acel proces civil, chiar dacă comportamentul beneficiarului este esențial în acel 13 proces. Într-un așa proces ca al lui Mihail Dogotar, când el singur a redactat și formulat pretențiile din cererea de chemare în judecată, neînțelese de avocatul desemnat, nici nu ar fi putut pleda corespunzător în ședință de judecată fără a avea o întâlnire cu beneficiarul și fără a coordona poziția, care nu a avut loc din vina beneficiarului asistenței juridice.

În situațiile descrise mai sus, sancționarea avocatului nu pot însemna decât o aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Notează că, nu a fost examinat nici argumentul că nu a existat mai multe ședințe de judecată la care avocatul ar fi lipsit.

Esențialul cauzei fiind că, pe de o parte, beneficiarul asistenței juridice nu s-a prezentat la nici o întâlnire cu avocatul desemnat recent pentru a coordona poziția în dezbaterile judiciare în instanța de fond (etapa la care a ajuns procesul inițiat de Dogotar și la care, conform prevederilor Codului Administrativ, instanța de judecată era obligată să examineze fondul pretențiilor chiar și în lipsa reclamantului) iar pe de altă parte, nici nu a dorit să amâne procesul pentru fi prezent avocatul care nu putea fi prezent la acel termen de judecată și cu care nu a coordonat deloc asistența juridică solicitată.

Ținând cont de cele două aspecte de mai sus, este evidentă concluzia că avocatul nu a prejudiciat deloc clientul său și, dacă și ar fi putut fi prezent în ședința din ianuarie 2021, (imposibilitate ignorată inexplicabil de instanțele inferioare) ar fi susținut formal în dezbaterile judiciare explicațiile și temeiurile cererii de chemare în judecată inițiate desinestătător de beneficiar.

Subliniază că, decizia instanței de apel este una arbitrară și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

În motivarea cererii de recurs suplimentare recurentul Sergiu Musteață a indicând că, în vederea exercitării atribuției de verificare a legalității actului administrativ contestat, instanța de judecată, în temeiul principiului cercetării stării de fapt din oficiu, urma să supună verificării aspectele legalității formale și materiale ale actului administrativ individual defavorabil.

Indică că, contrar prevederilor art. 47 alin. (3) - (4) și (15) Regulamentul de organizare și funcționare a Uniunii Avocaților din Republica Moldova aprobat prin hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din 27 mai 2016, la actele dosarului administrativ nu au fost anexate procesele verbale ale ședințelor Comisiei pentru etică și disciplină, desfășurate la examinarea plângerii lui Dogotar și de examinare a cererii 14 prealabile. În condițiile menționate instanța de judecată era în imposibilitate de a formula concluzii că deciziile contestate au fost adoptate inclusiv cu respectarea cvorumului și a majorității.

Accentuează că membrul comisiei Mihaela Prepelița, atunci când a pledat pentru constatarea încălcării disciplinare era în eroare la aprecierea probelor.

Subliniază că, materiale dosarului administrativ nr. D611/2021, atestă că la f.d.9, comisia solicita informație de la Oficiul Teritorial Chișinău al CNAJGS despre o decizie nr. 377 din 23 decembrie 2020, fiind în eroare, deoarece această decizie se referă la o cu totul altă pricină civilă pe care Mihail Dogotar a solicitat asistenta juridică garantată de stat. La f.d.11 a dosarului administrativ este decizia nr. 2323 din 21 decembrie 2020, decizie care, nu conține nici un număr de dosar civil, dar, mai ales, nu conține data ședinței de judecată pe cauza civilă pe care Mihail Dogotar a solicitat acordarea asistenței juridice garantate de stat, spre deosebire de alte decizii care conțin data ședinței de judecată pe cauza pe care avocatul este desemnat să acorde asistență juridică. Aceasta denotă că avocatul Sergiu Musteată nu a cunoscut la momentul desemnării de data concretă a ședinței de judecată la care este acuzat că nu s-a prezentat și că această dată nu a fost coordonată cu el.

Respectiv, comisia, dar și instanța de judecată trebuiau să admită că avocatul să nu poată participa la această ședință, dacă avea numite alte ședințe pe alte cauze.

Comunică că, această circumstanță determinantă nu este examinată corespunzător de pârât în nici o decizie a sa, deoarece erau porniți pe jecmănirea avocatului cu orice preț.

Menționează că, la f.d.109 există confirmarea că avocatul Sergiu Musteață a participat la ora 12.00 pe o altă cauză penală, iar pârâtul și instanțele de judecată nu au examinat rezonabil în deciziile sale motivele lipsei avocatului de la ședință invocate de avocat și faptul că Dogotar nu a solicitat amânarea dezbaterilor judiciare numite pentru acea ședință din 27 ianuarie 2021, adică însăși Dogotar a hotărât să nu solicite amânarea ședinței de judecată. Deși știa că avocatul nu poate participa și nu s-a prezentat la nici o întrevedere cu avocatul pentru a coordona poziția într-o cauză inițiată personal de Mihail Dogotar și care a ajuns la etapa dezbaterilor judiciare.

Faptul că membrul pârâtului Mihaela Prepelița era în eroare, denotă și repetarea sa iresponsabilă că, avocatul nu a redactat cererea de chemare în judecată a lui Dogotar, bazându-se pe un răspuns al Judecătoriei Chișinău, 15 sediul Râșcani lui Dogotar Mihail, în care îi solicită să concretizeze pretențiile sale care nu sunt clare, dar, acest răspuns al judecătoriei se referă la o altă cauză inițiată de Dogotar, nu pe cea pe care a fost desemnat să acorde asistență juridică avocatul Sergiu Musteată. Față de cererea de chemare în judecată a petiționarului de rea-credință Mihail Dogotar de pe cauza pe care a fost desemnat avocatul Sergiu Musteață, instanța de judecată nu avea nici o obiecție, a declarat-o admisibilă și a numit data dezbaterilor judiciare pentru 27 ianuarie 2021, încă înainte de decizia de desemnare a avocatului Sergiu Musteață.

Astfel, este evident că membrul raportor al pârâtului Mihaela Prepelița acționa în eroare în aprecierea circumstanțelor de fapt și-a formulat concluziile despre ne redactarea de către avocat a cererii de chemare în judecată a lui Mihail Dogotar pe acte care se referă la o cu totul altă cauză civilă inițiată de Mihail Dogotar, pe care avocatul Sergiu Musteață nu a fost desemnat.

Subliniază că, în esență acuzația adusă avocatului Sergiu Musteață se referă la neparticiparea într-o ședință de judecată care a fost numită încă în momentul când avocatul nu era desemnat pe cauză.

Examinând motivul lipsei avocatului la această ședință, pârâtul și instanțele de judecată trebuiau să examineze în deciziile sale circumstanțele esențiale invocate de avocat, ședința de judecată a fost coordonată cu avocatul sau nu, ședința de judecată a fost stabilită atunci când avocatul figura pe cauză sau încă nu, participa avocatul în alte cauze în acea zi, a avut avocatul vreo întrevedere cu petiționarul Mihail Dogotar în Chișinău înainte de ziua ședinței de judecată și dacă nu, din vina cui, și au coordonat ei oare poziția în dezbaterile judiciare, etapă la care a ajuns pricina civilă inițiată personal de Mihail Dogotar, de ce Mihail Dogotar nu a solicitat amânarea ședinței de judecată, daca știa ca nu a avut nici o întrevedere cu avocatul și avocatul participa pe altă cauză în acea zi, a cui a fost hotărârea de a nu solicita amânarea ședinței a avocatului sau a petiționarului Mihail Dogotar.

Toate aceste circumstanțe de mai sus au fost apreciate vădit nerezonabil de pârât și instanțele de judecată, sancționând un avocat de bună- credință în circumstanțele de mai sus, chiar dacă hotărârea de a nu solicita amânarea ședinței de judecată din 27 ianuarie 2021 a fost personal a lui Mihail Dogotar, care era prezent în fața instanței de judecată și a susținut formal cererea sa de chemare în judecată.

Indică că, în decizia asupra cererii prealabile a avocatului, pârâtul nu a examinat alegațiile avocatului despre motivele lipsei sale la ședința de judecată din 27 ianuarie 2021. 16

Reține că, pârâtul și instanțele de judecată nu au examinat efectiv probele anexate de avocat la referința depusă, în deciziile sale indicând doar o simplă afirmație că s-au anexat unele acte. Contrar afirmațiilor pârâtului, alegațiile avocatului, de fapt, nu sunt examinate în decizia asupra cererii prealabile.

Deși face referire la art.87, alin.(1), Cod administrativ, autoritatea publică, de fapt, s-a condus doar de declarațiile petiționarului iar probele avocatului nu le-a examinat detaliat, așa cum a acționat și instanța.

Astfel, a avut loc o examinare superficială a cauzei. Instanțele inferioare nu au oferit o motivare suficientă a hotărârilor lor, omițând să răspundă tuturor argumentelor invocate de reclamantul Sergiu Musteață.

Reiterează că, esența cauzei este că a fost sancționat un avocat pentru neprezenta la o ședință de judecată care nu a fost coordonată eu el, care a fost stabilită când avocatul încă nu era desemnat să acorde asistentă juridică pe cauza dată, în situația în care avocatul participa pe alte cauze în acea zi, nu a avut nici o întrevedere cu beneficiarul asistenței juridice din vina ultimului iar hotărârea de a nu solicita amânarea ședinței de judecată date a fost personal a beneficiarului asistenței juridice, care a inițiat personal acțiunea civilă, personal a redactat cererea de chemare în judecată și nu dorea să vină în fața instanței de judecată la un alt termen de judecată. În continuare, avocatul i-a acordat asistență juridică corespunzătoare comportamentului beneficiarului asistenței juridice.

Notează că, se invocă eronat absența nejustificată în mod repetat de la ședințele de judecată, deoarece nu este nejustificată și nu este în mod repetat, iar aprecierea probelor de autoritatea publică și de către instanțele de judecată este vădit nerezonabilă.

Consideră că instanțele de judecată ierarhie inferioare nu s-au expus asupra tuturor pretențiilor invocate, asupra tuturor argumentelor înaintate și nu au stabilit toate circumstanțele care au importantă pentru justa soluționare a litigiului.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.” 17

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Cererea de recurs a fost depusă la data de 2 ianuarie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat 18 pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Sergiu Musteață, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții 19 de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Sergiu Musteață. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 20