3r-97/25 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- persoanele atrase in proces de instanta de judecata
3r-97/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către avocatul Posturusu
Nicolae în interesele lui Dodon Igor,
în cauza de contencios administrativ, la acțiunea înaintată de Dodon Igor
împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil,
împotriva încheierii din 17 februarie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 3r-97/25
NR. PIGD 2-23000070-01-3r-01042025
Persoanele atrase în proces de instanța de judecată. Cererea atragerii în proces a
terțului nu se încadrează în prevederile art. 205 Cod administrativ
Curtea de Apel Centru (jud. V. Sîrbu, A. Braga, A. Cașcaval)
23 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Posturusu Nicolae în
interesele lui Dodon Igor,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 30 decembrie 2022 Dodon Igor s-a adresat cu o cerere de
chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ către Autoritatea
Națională de Integritate, solicitând anularea actului de constatare nr. 340/16 din
02.12.2022 ca fiind act administrativ ilegal.
În ședința de judecată, reprezentantul reclamantului Dodon Igor, avocatul
Posturusu Nicolae a depus o cerere cu privire la atragerea în proces, în calitate de
terț, a Aparatului Președintelui Republicii Moldova, considerând că această
măsură este necesară pentru asigurarea protecției efective al părților în proces, or,
prin acțiunea înaintată sunt afectate drepturile autorității respective, care a
furnizat Autorității Naționale de Integritate acte/informații care au stat la baza
constatării faptelor indicate în actul nr. 340/16 din 2.12.2022.
Prin încheierea din 17 februarie 2025 a Curții de Apel Centru s-a respins ca
neîntemeiată cererea avocatului Posturusu Nicolae, în interesele lui Dodon Igor,
cu privire la atragerea în proces în calitate de terț a Aparatului Președintelui
Republicii Moldova.
La 11 martie 2025 Igor Dodon, reprezentat de avocatul Posturusu Nicolae,
a depus recurs prin intermediul instanței de apel împotriva încheierii din 17
februarie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat admiterea recursului,
anularea încheierii Curții de Apel Centru, cu adoptarea unei încheieri prin care să
fie dispusă atragerea în proces în calitate de terț, Aparatul Președintelui
Republicii Moldova.
În motivarea recursului a invocat că în corespundere cu conținutul actului
contestat, inspectorul de integritate a efectuat controlul averii și intereselor
personale în privința lui Dodon Igor împreună cu membrii de familie pentru
perioada 23.12.2016 până la data de 19.02.2020, perioada în care reclamantul
deținea calitatea de Președinte al Republicii Moldova. În conținutul actului
nr.340/16 din 02.12.2022, inspectorul de integritate a reținut următoarea
constatare „(...) în perioada 23.12.2016-19.02.2020, dl. Dodon Igor
exercitînd/deținînd mandatul de Președinte al Republicii Moldova, a efectuat mai
1
multe vizite oficiale desfășurate peste hotarele țării, acestea nu au fost luate în
calcul ca cheltuieli suportate de subiectul supus controlului, ori acestea au fost
achitate de către Aparatul Președintelui Republicii Moldova. Prin urmare, pentru
dna Galina Dodon (...) achitările au fost luate în calcul ca cheltuieli suportate de
familia Dodon (...)”.
Sub acest aspect, recurentul invocă că potrivit Regulamentului cu privire
la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova (Anexa nr. 1 la
Hotărârii Guvernului nr. 10 din 05.01.2012 redacția în vigoare în perioada de
referință) în pct. 9 reglementa următoarea prevedere „În cazul în care, conform
regulilor de protocol stabilite, Președintele Republicii Moldova, Președintele
Parlamentului, Prim-ministrul și șefii misiunilor diplomatice ale Republicii
Moldova în străinătate trebuie să fie însoțiți, în timpul vizitelor oficiale peste
hotarele țării, de soție (soț), persoanelor însoțitoare li se achită diurne conform
categoriei I a normelor din anexa nr. 2 la prezentul Regulament. Cheltuielile
pentru diurnă, locațiune și transport se restituie persoanelor însoțitoare în modul
stabilit pentru persoanele însoțite”.
Astfel, în lumina prevederilor stipulate supra în situația în care inspectorul
de integritate a emis un act de constatare în conținutul căruia a reflectat situația
expusă supra, se atestă situația de neonorare de către Aparatului Președintelui
Republicii Moldova a obligaților legale, prin neachitarea sumelor cuvenite soției
Președintelui Republicii Moldova pentru cheltuielile privind însoțirea acestuia în
vizitele oficiale în străinătate, conform prevederilor legale.
În opinia recurentului, cele expuse supra demonstrează necesitatea
includerii persoanei terțe, Aparatului Președintelui Republicii Moldova în
prezenta cauză, având în vedere faptul că emiterea hotărârii de către instanța de
judecată pe marginea cauzei poate afecta interesele autorității respective.
Astfel, având în vedere natura juridică a acțiunii de contencios
administrativ, în contextul în care în conținutul actului emis de autoritate pârâtă,
au fost constatate careva drepturi ale reclamantului și soției sale, Dodon Galina
vis-a-vis de ale Aparatului Președintelui Republicii Moldova, se remarcă că se
întrunesc temeiurile de fapt și de drept pentru atragerea persoanei în calitate de
terț în procesul judiciar, pe principii de legalitate și întru asigurarea protecției
efective a drepturilor părților în proces.
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea de Apel
Chișinău a adoptat încheierea contestată la 17 februarie 2025, fiind notificată
recurentului la data de 25 februarie 2025, fapt ce se confirmă prin extrasul din
poșta electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 180 ). Astfel, recursul depus la 11
martie 2025 este în termen.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ:
„încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de
hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
2
Art. 242 din Codul administrativ :
„recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a
emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă
legea nu stabilește un termen mai mic”
Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor
și a încheierilor curților de apel”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ:
„examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul”
Art. 205 alin. (1) - (3) Codul administrativ:
„(1) La examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage
în proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sînt afectate de litigiul în cauză.
(2) Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încît hotărîrea instanței de
judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță trebuie atrasă în
proces. Această prevedere se aplică, în special, cînd:
a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere
constatarea nulității acestuia;
b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la cererea unui terț sau
cere constatarea nulității acestuia;
c) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități
publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un terț;
d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități
publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și favorizarea poate fi
acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat de persoane.
(3) Dacă o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei
autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia necesită
încuviințarea unei alte autorități publice, atunci ultima este atrasă în proces”.
Art. 17 din Codul administartiv:
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se
aduce atingere prin activitate administrativă”.
Art. 28 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate nr. 132/17.06.2016 :
„Autoritatea inițiază controlul averii și al intereselor personale din oficiu ori la sesizarea
unor persoane fizice sau persoane juridice, în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale
metodologiei de efectuare a verificării și a controlului averii și al intereselor personale și
privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor”.
Art. 34 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate nr. 132/17.06.2016 :
„Dacă inspectorul de integritate constată că averea și interesele personale nu au fost
declarate în mod corespunzător sau că între averea dobândită în timpul deținerii mandatelor, a
funcției publice sau de demnitate publică și veniturile obținute și cheltuielile realizate în aceeași
3
perioadă există o diferență substanțială, acesta emite un act prin care constată încălcarea
regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, aplică sancțiunea contravențională
și alte măsuri prevăzute de lege.
Art. 36 alin. (1) din aceeași lege:
„Actele de constatare menționate la art.34 alin.(1) și (2) pot fi contestate la Curtea de
Apel Chișinău, în termen de 30 de zile de la emitere, de către persoana supusă controlului, de
către autorul sesizării sau de către alte persoane ale căror drepturi au fost afectate nemijlocit
prin actul de constatare.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din prevederile art. 205 Cod administrativ rezultă că pot fi atrase în
proces doar persoanele ale căror drepturi sunt afectate de litigiul dedus judecății.
După cum denotă actele cauzei, obiectul acțiunii în speță constituie
anularea Actului de constatare nr. 340/16 din 02.12.2022, emis de ANI, prin care
s-a constatat încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor
personale de către Dodon Igor, ex-Președinte al Republicii Moldova, exprimată
prin existența unei diferențe substanțiale și deținerea averii cu caracter nejustificat
pe anii fiscali 2017, 2018, 2019 între averea dobândită și veniturile obținute în
perioada 23.12.2016 – 19.02.2020 de către Dodon Igor și membrii familiei sale.
Reclamantul Dodon Igor a argumentat necesitatea atragerii în proces al
Aparatului Președintelui Republicii Moldova în calitate de terț.
Instanța de recurs menționează că intervenția directă în drepturile unui
terț se consideră a fi produsă atunci cînd, situația juridică a terțului, poate suporta
beneficii sau prejudicii, atunci când reclamantul sau pârâtul vor obține o pierdere
de cauză în contencios administrativ.
Respectiv, atragerea terțului în cadrul procesului de contencios
administrativ este admisibilă și necesară doar în cazul în care hotărîrea adoptată
de instanța de judecată în cadrul soluționării litigiului – va interveni direct în
drepturile acestui terț.
Ținând cont de prevederile citate supra și conținutul actului
administrativ contestat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
relevă că din obiectul litigiului nu se denotă că, drepturile Aparatului
Președintelui Republicii Moldova ar putea fi afectate printr-o eventuală hotărâre
judecătorească, precum și faptul că în speță nu se atestă situația obligării unei
autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia
necesită încuviințarea Aparatului Președintelui Republicii Moldova.
În acest context, este întemeiată concluzia Curții de Apel Centru, expusă
în încheierea contestată, că prin eventuala hotărâre judecătorească nu urmează a
fi afectate anumite drepturi ale Aparatului Președintelui Republicii Moldova,
nefiind demonstrată interferența dintre pretinsele drepturi afectate ale acesteia
raportat la obiectul prezentei acțiuni în contencios administrativ.
4
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că la caz Curtea de Apel Chișinău întemeiat a respins cererea înaintată de Dodon
Igor privind antrenarea în proces în calitate de terț a Aparatului Președintelui,
întrucât argumentele invocate de către solicitant nu se încadrează în dispozițiile
art. 205 din Codul administrativ și nu se atestă la caz, nici calitatea sa de terț
obligatoriu, nici calitatea de terț facultativ.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea
instanței de apel este întemeiată și legală, completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție concluzionează asupra respingerii recursului și menținerii încheierii
contestate.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul cu art.243 alin.(1) lit. b) și
alin.(2) din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Respinge recursul depus de către Posturusu Nicolae în interesele lui
Dodon Igor, împotriva încheierii din 17 februarie 2025 a Curții de Apel Chișinău
Decizie este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Diana Stănilă
5