3r-97/25 — Contestarea actului administrativ

La data de 30 decembrie 2022 Dodon Igor s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ către Autoritatea Națională de Integritate, solicitând anularea actului de constatare nr. 340/16 din 02.12.2022 ca fiind act administrativ ilegal.

În ședința de judecată, reprezentantul reclamantului Dodon Igor, avocatul Posturusu Nicolae a depus o cerere cu privire la atragerea în proces, în calitate de terț, a Aparatului Președintelui Republicii Moldova, considerând că această măsură este necesară pentru asigurarea protecției efective al părților în proces, or, prin acțiunea înaintată sunt afectate drepturile autorității respective, care a furnizat Autorității Naționale de Integritate acte/informații care au stat la baza constatării faptelor indicate în actul nr. 340/16 din 2.12.2022.

Prin încheierea din 17 februarie 2025 a Curții de Apel Centru s-a respins ca neîntemeiată cererea avocatului Posturusu Nicolae, în interesele lui Dodon Igor, cu privire la atragerea în proces în calitate de terț a Aparatului Președintelui Republicii Moldova.

La 11 martie 2025 Igor Dodon, reprezentat de avocatul Posturusu Nicolae, a depus recurs prin intermediul instanței de apel împotriva încheierii din 17 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii Curții de Apel Centru, cu adoptarea unei încheieri prin care să fie dispusă atragerea în proces în calitate de terț, Aparatul Președintelui Republicii Moldova.

În motivarea recursului a invocat că în corespundere cu conținutul actului contestat, inspectorul de integritate a efectuat controlul averii și intereselor personale în privința lui Dodon Igor împreună cu membrii de familie pentru perioada 23.12.2016 până la data de 19.02.2020, perioada în care reclamantul deținea calitatea de Președinte al Republicii Moldova. În conținutul actului nr.340/16 din 02.12.2022, inspectorul de integritate a reținut următoarea constatare „(...) în perioada 23.12.2016-19.02.2020, dl. Dodon Igor exercitînd/deținînd mandatul de Președinte al Republicii Moldova, a efectuat mai 1 multe vizite oficiale desfășurate peste hotarele țării, acestea nu au fost luate în calcul ca cheltuieli suportate de subiectul supus controlului, ori acestea au fost achitate de către Aparatul Președintelui Republicii Moldova. Prin urmare, pentru dna Galina Dodon (...) achitările au fost luate în calcul ca cheltuieli suportate de familia Dodon (...)”.

Sub acest aspect, recurentul invocă că potrivit Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova (Anexa nr. 1 la Hotărârii Guvernului nr. 10 din 05.01.2012 redacția în vigoare în perioada de referință) în pct. 9 reglementa următoarea prevedere „În cazul în care, conform regulilor de protocol stabilite, Președintele Republicii Moldova, Președintele Parlamentului, Prim-ministrul și șefii misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova în străinătate trebuie să fie însoțiți, în timpul vizitelor oficiale peste hotarele țării, de soție (soț), persoanelor însoțitoare li se achită diurne conform categoriei I a normelor din anexa nr. 2 la prezentul Regulament. Cheltuielile pentru diurnă, locațiune și transport se restituie persoanelor însoțitoare în modul stabilit pentru persoanele însoțite”.

Astfel, în lumina prevederilor stipulate supra în situația în care inspectorul de integritate a emis un act de constatare în conținutul căruia a reflectat situația expusă supra, se atestă situația de neonorare de către Aparatului Președintelui Republicii Moldova a obligaților legale, prin neachitarea sumelor cuvenite soției Președintelui Republicii Moldova pentru cheltuielile privind însoțirea acestuia în vizitele oficiale în străinătate, conform prevederilor legale.

În opinia recurentului, cele expuse supra demonstrează necesitatea includerii persoanei terțe, Aparatului Președintelui Republicii Moldova în prezenta cauză, având în vedere faptul că emiterea hotărârii de către instanța de judecată pe marginea cauzei poate afecta interesele autorității respective.

Astfel, având în vedere natura juridică a acțiunii de contencios administrativ, în contextul în care în conținutul actului emis de autoritate pârâtă, au fost constatate careva drepturi ale reclamantului și soției sale, Dodon Galina vis-a-vis de ale Aparatului Președintelui Republicii Moldova, se remarcă că se întrunesc temeiurile de fapt și de drept pentru atragerea persoanei în calitate de terț în procesul judiciar, pe principii de legalitate și întru asigurarea protecției efective a drepturilor părților în proces.

Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 17 februarie 2025, fiind notificată recurentului la data de 25 februarie 2025, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 180 ). Astfel, recursul depus la 11 martie 2025 este în termen.

Art. 242 din Codul administrativ : „recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ: „examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul”

Art. 205 alin. (1) - (3) Codul administrativ: „(1) La examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sînt afectate de litigiul în cauză. (2) Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încît hotărîrea instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță trebuie atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, cînd: a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; c) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un terț; d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat de persoane. (3) Dacă o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia necesită încuviințarea unei alte autorități publice, atunci ultima este atrasă în proces”.

Art. 17 din Codul administartiv: „Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă”.

Art. 28 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132/17.06.2016 : „Autoritatea inițiază controlul averii și al intereselor personale din oficiu ori la sesizarea unor persoane fizice sau persoane juridice, în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale metodologiei de efectuare a verificării și a controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor”.

Art. 34 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132/17.06.2016 : „Dacă inspectorul de integritate constată că averea și interesele personale nu au fost declarate în mod corespunzător sau că între averea dobândită în timpul deținerii mandatelor, a funcției publice sau de demnitate publică și veniturile obținute și cheltuielile realizate în aceeași 3 perioadă există o diferență substanțială, acesta emite un act prin care constată încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, aplică sancțiunea contravențională și alte măsuri prevăzute de lege.

Art. 36 alin. (1) din aceeași lege: „Actele de constatare menționate la art.34 alin.(1) și (2) pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 30 de zile de la emitere, de către persoana supusă controlului, de către autorul sesizării sau de către alte persoane ale căror drepturi au fost afectate nemijlocit prin actul de constatare.

După cum denotă actele cauzei, obiectul acțiunii în speță constituie anularea Actului de constatare nr. 340/16 din 02.12.2022, emis de ANI, prin care s-a constatat încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către Dodon Igor, ex-Președinte al Republicii Moldova, exprimată prin existența unei diferențe substanțiale și deținerea averii cu caracter nejustificat pe anii fiscali 2017, 2018, 2019 între averea dobândită și veniturile obținute în perioada 23.12.2016 – 19.02.2020 de către Dodon Igor și membrii familiei sale.

Reclamantul Dodon Igor a argumentat necesitatea atragerii în proces al Aparatului Președintelui Republicii Moldova în calitate de terț.

Instanța de recurs menționează că intervenția directă în drepturile unui terț se consideră a fi produsă atunci cînd, situația juridică a terțului, poate suporta beneficii sau prejudicii, atunci când reclamantul sau pârâtul vor obține o pierdere de cauză în contencios administrativ.

Respectiv, atragerea terțului în cadrul procesului de contencios administrativ este admisibilă și necesară doar în cazul în care hotărîrea adoptată de instanța de judecată în cadrul soluționării litigiului – va interveni direct în drepturile acestui terț.

Ținând cont de prevederile citate supra și conținutul actului administrativ contestat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că din obiectul litigiului nu se denotă că, drepturile Aparatului Președintelui Republicii Moldova ar putea fi afectate printr-o eventuală hotărâre judecătorească, precum și faptul că în speță nu se atestă situația obligării unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia necesită încuviințarea Aparatului Președintelui Republicii Moldova.

În acest context, este întemeiată concluzia Curții de Apel Centru, expusă în încheierea contestată, că prin eventuala hotărâre judecătorească nu urmează a fi afectate anumite drepturi ale Aparatului Președintelui Republicii Moldova, nefiind demonstrată interferența dintre pretinsele drepturi afectate ale acesteia raportat la obiectul prezentei acțiuni în contencios administrativ. 4

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la caz Curtea de Apel Chișinău întemeiat a respins cererea înaintată de Dodon Igor privind antrenarea în proces în calitate de terț a Aparatului Președintelui, întrucât argumentele invocate de către solicitant nu se încadrează în dispozițiile art. 205 din Codul administrativ și nu se atestă la caz, nici calitatea sa de terț obligatoriu, nici calitatea de terț facultativ.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra respingerii recursului și menținerii încheierii contestate.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul cu art.243 alin.(1) lit. b) și alin.(2) din Codul administrativ