3ra-693/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-693/22 2-19195555-01-3ra-13072022 Î N C H E I E R E 30 aprilie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Mariana Ursachi Judecători Anatolie Țurcan Lilia Roic-Botezatu Sergiu Daguța Igor Mânăscurtă examinând cererea de recuzare înaintată de către Oleg Sternioală, reprezentat de avocatul Ion Sârbu, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Oxana Parfeni, Diana Stănilă și Ion Malanciuc, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Oleg Sternioală împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actelor administrative, c o n s t a t ă: La 10 decembrie 2019, Oleg Sternioală a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a solicitat anularea Hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la sesizarea Procuraturii Generale, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Curții Supreme de Justiție, Oleg Sternioală nr. 396/31 din 10 decembrie 2019 și a Hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la examinarea în ședință închisă a sesizării Procuraturii Generale, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Curții Supreme de Justiție,

Oleg Sternioală nr. 396/31 din 10 decembrie 2019. Prin hotărârea din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Oleg Sternioală. La data de 02 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Oleg Sternioală, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, a depus recurs nemotivat, iar la 13 iunie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva hotărârii din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii. 1 Prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cauza civilă nominalizată a fost repartizată în mod repetat completului de judecată: Stela Procopciuc, președinte, Oxana Parfeni, Ion Malanciuc, Diana Stănilă și Mariana Ursachi, judecători.

Ședința de judecată pentru examinarea recursului depus de Oleg Sternioală, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu a fost fixată pentru data de 24 aprilie 2024. La 22 aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice, Oleg Sternioală, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu a înaintat cerere de recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Oxana Parfeni, Ion Malanciuc și Diana Stănilă de la examinarea recursului depus de Oleg Sternioală, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu împotriva hotărîrii din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recuzare Oleg Sternioală, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu a indicat că transferarea unor judecători, cu titlu temporar, la Curtea Supremă de Justiție, în conformitate cu prevederile Legii nr. 65 din 30 martie 2023, precum și examinarea de către judecătorii transferați temporar a cererii de recurs sau a altor cereri înaintate în cadrul examinării prezentei cauze, pune în discuție chestiunea legalității desemnării lor, dar și a caracterului de „tribunal stabilit de lege”. A menționat că pct. 46 a Hotărârii Curții Constituționale nr. 12 din 12 mai 2016, având în vedere statutul Curții Supreme de Justiție de instanță supremă de drept comun, unica instanță judecătorească de acest grad, instituția transferului nu are incidență în situația judecătorilor Curții Supreme de Justiție.

Hotărîrea menționată nu este anulată, respectiv este în vigoare, produce efecte juridice și este obligatorie în aplicare. Astfel, judecători din alte instanțe inferioare nu pot fi transferați la Curtea Supremă de Justiție, deoarece instituția transferului nu poate fi aplicată având în vedere statutul Curții Supreme de Justiție de unica instanță supremă. Având în vedere statutul CSJ de instanță supremă de drept comun, unica instanță judecătorească de acest grad, instituția transferului nu are incidență în situația judecătorilor Curții Supreme de Justiție. În cazul în care intervine vacanta funcției pentru un judecător al Curții Supreme de Justiție, locul acestuia nu poate fi ocupat prin transfer de un judecător de la o altă instanță.

Cauzele lui ar putea fi preluate doar de către un alt judecător de la Curtea Supremă de Justiție sau de un nou judecător numit de Parlament pentru această funcție. În situațiile în care ar interveni vacanța funcției pentru judecătorii din cadrul judecătoriilor și curților de apel, soluționarea cauzelor ce le-au fost repartizate nu va fi prejudiciată decât atunci când există un număr insuficient de judecători la celelalte instanțe, de unde ar putea fi transferați alți judecători. În privința judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Curtea trebuie să țină cont de circumstanțele de fapt ale imposibilității transferului altor judecători la Curtea Supremă de Justiție și de acțiunea întârziată a Parlamentului privind numirea în funcție a judecătorilor, în anumite cazuri, realitate relevata și de autorul sesizării.

În acest sens, Curtea constată situația net diferită în care se află judecătorii instanței supreme, în comparație cu ceilalți judecători de drept comun. În ceea ce privește detașarea judecătorilor recuzați a reținut că prevederile art. 202 Legea nr. 544 din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului prevede că: (1) Judecătorii care solicită promovarea într-o instanță judecătorească ierarhic superioară, 2 numirea în funcția de președinte sau de vicepreședinte al instanței judecătorești sau transferul în altă instanță judecătorească de același nivel sau într-o instanță judecătorească inferioară se includ în listele specificate la art. 62 alin. (2) lit. b)-d), care sânt parte integrantă a Registrului.

(2) Informațiile privind persoanele incluse în Registru se prezintă de către secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor și Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, în ceea ce privește detașarea, Legea prevede expres că: „judecătorul poate fi detașat din funcție, cu consimțământul său, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în scopul îndeplinirii unei funcții în cadrul secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul Institutului Național al Justiției sau al subdiviziunii Ministerului Justiției care asistă Agentul Guvernamental”. Examinând cererea de recuzare depusă de Oleg Sternioală, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.

Conform art.202 alin.(1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50. Potrivit art.50 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Prin expresia „în special” din conținutul art.50 alin.(2) din Codul administrativ se înțelege că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.

Din prevederile art.202 alin.(3) și (4) din Codul administrativ rezultă că, declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente. Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. Totodată, potrivit art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu art.52 alin.(2) și (4) din Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond.

Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început 3 judecarea cauzei în fond. Procedura soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art.53 și 54. Conform art.53 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune nici unei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că alegațiile invocate de Oleg Sternioală, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, precum că examinarea cauzei de către judecătorii transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție ar pune la dubiu caracterul tribunalului învestit de lege, nu pot constitui temei de admitere a cererii de recuzare, întrucât acestea nu indică la inadmisibilitatea participării judecătorilor Stela Procopciuc, Oxana Parfeni, Diana Stănilă și Ion Malanciuc la judecarea cauzei în ordine de recurs. Mai mult, motivele care au servit drept temei de recuzare a judecătorilor Stela Procopciuc, Oxana Parfeni, Diana Stănilă și Ion Malanciuc nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea magistraților nominalizați la judecarea cauzei, după cum prevăd dispozițiile art. 50 din Codul administrativ.

De altfel, criticile înaintate de Oleg Sternioală, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, în cererea de recuzare, se referă, în esență, la dezacordul acestuia cu privire la modul de numire a magistraților Stela Procopciuc, Oxana Parfeni, Diana Stănilă și Ion Malanciuc în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, circumstanță care nu cade sub incidența art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă și care constituie o suspiciune declarativă de imparțialitate, nefiind probată în acest sens.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, cadrul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, al unor judecători, inclusiv al judecătorilor Stela Procopciuc, Oxana Parfeni, Diana Stănilă și Ion Malanciuc, este Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, care este în vigoare și poartă un caracter obligatoriu, fiind executorie și opozabilă tuturor subiecților de drept.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că potrivit prevederilor art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute înaintea transferului.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023, s-a dispus transferarea temporară, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecători ai Curții Supreme de Justiție, a mai multor judecători din instanțele ierarhic inferioare, inclusiv a judecătorilor Oxana Parfeni și Ion Malanciuc. Iar, prin Hotărârea nr.507/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a transferat temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de 4 Justiție, începând cu 12 noiembrie 2023, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi de judecători, judecătorii Diana Stănilă de la Curtea de Apel Bălți. Prin hotărârea nr. 65/6 din 13 februarie 2024, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a transferat temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, începând cu data de 19 februarie 2024, pînă la ocuparea a cel puțin 11 posturi de judecător, judecătorii Stela Procopciuc de la Curtea de Apel Bălți.

Pe cale de consecință, Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție prin dispoziția nr. 234 din 29 decembrie 2023 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru anul 2024”, modificată prin dispozițiile Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 3 din 04 ianuarie 2024, nr. 19 din 16 februarie 2024, nr. 51 din 07 martie 2024 și nr. 52 din 11 martie 2024 în cadrul Curții Supreme de Justiție a constituit complete de judecată pentru anul 2024. Mai mult ca atât, prin decizia Curții Constituționale nr.100 din 10 august 2023 (dosarul nr.123a/2023) de inadmisibilitate a sesizărilor nr.123a/2023, nr.159g/2023 și nr.169g/2023 pentru controlul constituționalității art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (transferul temporar al unor judecători la Curtea Supremă de Justiție), s-au declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, depuse de Vlad Bătrîncea și Adrian Albu, deputați în Paramentul Republicii Moldova, de avocații Nicolae Posturusu, Pentru Balan și Ion Vîzdoga, în interesele lui Igor Dodon, parte în dosarul nr.1r-arest-3/2023,

pendinte la Curtea Supremă de Justiție, precum și de Neonila Casian, reclamantă în dosarul nr.2ra-1654/2022, pendinte la Curtea Supremă de Justiție. Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție rezumă că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor Stela Procopciuc, Oxana Parfeni, Diana Stănilă și Ion Malanciuc la examinarea recursului depus de Oleg Sternioală, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, împotriva deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Or, potrivit art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

La caz, astfel de excepții nu se atestă. Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare înaintată de Oleg Sternioală, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Oxana Parfeni, Diana Stănilă și Ion Malanciuc. În conformitate cu art. 202 alin. (4), 230 din Codul administrativ, art. 53, 54 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție 5 d i s p u n e : Se respinge cererea de recuzare înaintată de Oleg Sternioală, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Oxana Parfeni, Diana Stănilă și Ion Malanciuc, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Oleg Sternioală împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actelor administrative.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Mariana Ursachi Judecători Anatolie Țurcan Lilia Roic-Botezatu Sergiu Daguța Igor Mânăscurtă 6