3ra-693/22 — contestarea actului administrativ

3ra-693/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3ra-693/22

2-19195555-01-3ra-13072022

Î N C H E I E R E

30 aprilie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Mariana Ursachi

Judecători Anatolie Țurcan

Lilia Roic-Botezatu

Sergiu Daguța

Igor Mânăscurtă

examinând cererea de recuzare înaintată de către Oleg Sternioală, reprezentat de

avocatul Ion Sârbu, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Oxana

Parfeni, Diana Stănilă și Ion Malanciuc,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de către Oleg Sternioală împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la contestarea actelor administrative,

c o n s t a t ă:

La 10 decembrie 2019, Oleg Sternioală a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii,

prin care a solicitat anularea Hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

sesizarea Procuraturii Generale, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor

acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Curții Supreme de Justiție, Oleg

Sternioală nr. 396/31 din 10 decembrie 2019 și a Hotărîrii Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la examinarea în ședință închisă a sesizării Procuraturii

Generale, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire

penală în privința judecătorului Curții Supreme de Justiție, Oleg Sternioală nr. 396/31

din 10 decembrie 2019.

Prin hotărârea din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată acțiunea depusă de către Oleg Sternioală.

La data de 02 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Oleg Sternioală,

reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, a depus recurs nemotivat, iar la 13 iunie 2022 a prezentat

motivarea recursului împotriva hotărârii din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii, cu emiterea unei noi decizii de

admitere integrală a acțiunii.

1

Prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cauza civilă

nominalizată a fost repartizată în mod repetat completului de judecată: Stela

Procopciuc, președinte, Oxana Parfeni, Ion Malanciuc, Diana Stănilă și Mariana

Ursachi, judecători.

Ședința de judecată pentru examinarea recursului depus de Oleg Sternioală,

reprezentat de avocatul Ion Sîrbu a fost fixată pentru data de 24 aprilie 2024.

La 22 aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice, Oleg Sternioală, reprezentat

de avocatul Ion Sîrbu a înaintat cerere de recuzare judecătorilor Curții Supreme de

Justiție, Stela Procopciuc, Oxana Parfeni, Ion Malanciuc și Diana Stănilă de la

examinarea recursului depus de Oleg Sternioală, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu

împotriva hotărîrii din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recuzare Oleg Sternioală, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu a

indicat că transferarea unor judecători, cu titlu temporar, la Curtea Supremă de Justiție,

în conformitate cu prevederile Legii nr. 65 din 30 martie 2023, precum și examinarea

de către judecătorii transferați temporar a cererii de recurs sau a altor cereri înaintate în

cadrul examinării prezentei cauze, pune în discuție chestiunea legalității desemnării lor,

dar și a caracterului de „tribunal stabilit de lege”.

A menționat că pct. 46 a Hotărârii Curții Constituționale nr. 12 din 12 mai 2016,

având în vedere statutul Curții Supreme de Justiție de instanță supremă de drept comun,

unica instanță judecătorească de acest grad, instituția transferului nu are incidență în

situația judecătorilor Curții Supreme de Justiție. Hotărîrea menționată nu este anulată,

respectiv este în vigoare, produce efecte juridice și este obligatorie în aplicare. Astfel,

judecători din alte instanțe inferioare nu pot fi transferați la Curtea Supremă de Justiție,

deoarece instituția transferului nu poate fi aplicată având în vedere statutul Curții

Supreme de Justiție de unica instanță supremă.

Având în vedere statutul CSJ de instanță supremă de drept comun, unica instanță

judecătorească de acest grad, instituția transferului nu are incidență în situația

judecătorilor Curții Supreme de Justiție. În cazul în care intervine vacanta funcției

pentru un judecător al Curții Supreme de Justiție, locul acestuia nu poate fi ocupat prin

transfer de un judecător de la o altă instanță. Cauzele lui ar putea fi preluate doar de

către un alt judecător de la Curtea Supremă de Justiție sau de un nou judecător numit de

Parlament pentru această funcție.

În situațiile în care ar interveni vacanța funcției pentru judecătorii din cadrul

judecătoriilor și curților de apel, soluționarea cauzelor ce le-au fost repartizate nu va fi

prejudiciată decât atunci când există un număr insuficient de judecători la celelalte

instanțe, de unde ar putea fi transferați alți judecători.

În privința judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Curtea trebuie să țină cont de

circumstanțele de fapt ale imposibilității transferului altor judecători la Curtea

Supremă de Justiție și de acțiunea întârziată a Parlamentului privind numirea în funcție

a judecătorilor, în anumite cazuri, realitate relevata și de autorul sesizării. În acest

sens, Curtea constată situația net diferită în care se află judecătorii instanței supreme,

în comparație cu ceilalți judecători de drept comun.

În ceea ce privește detașarea judecătorilor recuzați a reținut că prevederile art. 202

Legea nr. 544 din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului prevede că: (1)

Judecătorii care solicită promovarea într-o instanță judecătorească ierarhic superioară,

2

numirea în funcția de președinte sau de vicepreședinte al instanței judecătorești sau

transferul în altă instanță judecătorească de același nivel sau într-o instanță

judecătorească inferioară se includ în listele specificate la art. 62 alin. (2) lit. b)-d), care

sânt parte integrantă a Registrului. (2) Informațiile privind persoanele incluse în Registru

se prezintă de către secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii colegiului pentru

selecția și cariera judecătorilor și Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, în ceea ce privește detașarea, Legea prevede expres că: „judecătorul poate

fi detașat din funcție, cu consimțământul său, prin hotărâre a Consiliului Superior al

Magistraturii, în scopul îndeplinirii unei funcții în cadrul secretariatului Consiliului

Superior al Magistraturii, în cadrul Institutului Național al Justiției sau al subdiviziunii

Ministerului Justiției care asistă Agentul Guvernamental”.

Examinând cererea de recuzare depusă de Oleg Sternioală, reprezentat de avocatul

Ion Sîrbu, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta

urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.

Conform art.202 alin.(1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează

acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza

temeiurilor prevăzute la art.49 și 50.

Potrivit art.50 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința

cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției.

Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un

participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al

acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate

fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în

public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea

procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

Prin expresia „în special” din conținutul art.50 alin.(2) din Codul administrativ se

înțelege că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției

de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv,

respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.

Din prevederile art.202 alin.(3) și (4) din Codul administrativ rezultă că, declarația

de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea

probelor pertinente. Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea

prevăzută în Codul de procedură civilă.

Totodată, potrivit art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art.169–171.

În conformitate cu art.52 alin.(2) și (4) din Codul de procedură civilă, propunerea

de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte,

trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea

de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă

autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început

3

judecarea cauzei în fond. Procedura soluționării cererii de abținere de la judecată și

efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art.53 și 54.

Conform art.53 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța decide asupra

recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune nici unei

căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că alegațiile invocate

de Oleg Sternioală, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, precum că examinarea cauzei de

către judecătorii transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție ar pune la dubiu

caracterul tribunalului învestit de lege, nu pot constitui temei de admitere a cererii de

recuzare, întrucât acestea nu indică la inadmisibilitatea participării judecătorilor Stela

Procopciuc, Oxana Parfeni, Diana Stănilă și Ion Malanciuc la judecarea cauzei în ordine

de recurs.

Mai mult, motivele care au servit drept temei de recuzare a judecătorilor Stela

Procopciuc, Oxana Parfeni, Diana Stănilă și Ion Malanciuc nu se referă la circumstanțe

care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea magistraților nominalizați la

judecarea cauzei, după cum prevăd dispozițiile art. 50 din Codul administrativ.

De altfel, criticile înaintate de Oleg Sternioală, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, în

cererea de recuzare, se referă, în esență, la dezacordul acestuia cu privire la modul de

numire a magistraților Stela Procopciuc, Oxana Parfeni, Diana Stănilă și Ion Malanciuc

în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, circumstanță care nu cade sub

incidența art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă și care constituie o

suspiciune declarativă de imparțialitate, nefiind probată în acest sens.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că,

cadrul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, începând cu 10 mai

2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, al unor judecători, inclusiv

al judecătorilor Stela Procopciuc, Oxana Parfeni, Diana Stănilă și Ion Malanciuc, este

Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a

candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, care este în vigoare și

poartă un caracter obligatoriu, fiind executorie și opozabilă tuturor subiecților de drept.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că

potrivit prevederilor art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind

evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții

Supreme de Justiție, în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este

grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii

poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr. 544/1995 cu

privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund

criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător

al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile

deținute înaintea transferului.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023, s-a

dispus transferarea temporară, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecători ai

Curții Supreme de Justiție, a mai multor judecători din instanțele ierarhic inferioare,

inclusiv a judecătorilor Oxana Parfeni și Ion Malanciuc.

Iar, prin Hotărârea nr.507/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior

al Magistraturii a transferat temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de

4

Justiție, începând cu 12 noiembrie 2023, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi de

judecători, judecătorii Diana Stănilă de la Curtea de Apel Bălți.

Prin hotărârea nr. 65/6 din 13 februarie 2024, Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii a transferat temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție,

începând cu data de 19 februarie 2024, pînă la ocuparea a cel puțin 11 posturi de

judecător, judecătorii Stela Procopciuc de la Curtea de Apel Bălți.

Pe cale de consecință, Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție prin

dispoziția nr. 234 din 29 decembrie 2023 „Cu privire la constituirea completelor de

judecată pentru anul 2024”, modificată prin dispozițiile Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție nr. 3 din 04 ianuarie 2024, nr. 19 din 16 februarie 2024, nr. 51 din

07 martie 2024 și nr. 52 din 11 martie 2024 în cadrul Curții Supreme de Justiție a

constituit complete de judecată pentru anul 2024.

Mai mult ca atât, prin decizia Curții Constituționale nr.100 din 10 august 2023

(dosarul nr.123a/2023) de inadmisibilitate a sesizărilor nr.123a/2023, nr.159g/2023 și

nr.169g/2023 pentru controlul constituționalității art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30

martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de

judecător al Curții Supreme de Justiție (transferul temporar al unor judecători la Curtea

Supremă de Justiție), s-au declarat inadmisibile sesizările pentru controlul

constituționalității art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea

externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de

Justiție, depuse de Vlad Bătrîncea și Adrian Albu, deputați în Paramentul Republicii

Moldova, de avocații Nicolae Posturusu, Pentru Balan și Ion Vîzdoga, în interesele lui

Igor Dodon, parte în dosarul nr.1r-arest-3/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiție,

precum și de Neonila Casian, reclamantă în dosarul nr.2ra-1654/2022, pendinte la

Curtea Supremă de Justiție.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție rezumă că, la caz,

nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și

obiectivitatea judecătorilor Stela Procopciuc, Oxana Parfeni, Diana Stănilă și Ion

Malanciuc la examinarea recursului depus de Oleg Sternioală, reprezentat de avocatul

Ion Sîrbu, împotriva deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Or, potrivit art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul

judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu

excepțiile expres stabilite de lege. La caz, astfel de excepții nu se atestă.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare înaintată de Oleg Sternioală,

reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela

Procopciuc, Oxana Parfeni, Diana Stănilă și Ion Malanciuc.

În conformitate cu art. 202 alin. (4), 230 din Codul administrativ, art. 53, 54 din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

5

d i s p u n e :

Se respinge cererea de recuzare înaintată de Oleg Sternioală, reprezentat de

avocatul Ion Sîrbu, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Oxana

Parfeni, Diana Stănilă și Ion Malanciuc, în cauza de contencios administrativ, intentată

la cererea de chemare în judecată depusă de către Oleg Sternioală împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actelor administrative.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Mariana Ursachi

Judecători Anatolie Țurcan

Lilia Roic-Botezatu

Sergiu Daguța

Igor Mânăscurtă

6