3r-251/19 — contestarea actului administrativ individual
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ individual
- Temei legal
- solutionarea cererilor de recuzare, suspiciuni de partinire
3r-251/19 — contestarea actului administrativ individual (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.3r-251/19 Î N C H E I E R E 27 noiembrie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, Sveatoslav Moldovan și Nicolae Craiu, depusă de către Consiliul Superior al Magistraturii, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Oleg Sternioală împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privirea la contestarea actului administrativ individual, c o n s t a t ă: La 5 noiembrie 2019, reclamantul Oleg Sternioală, reprezentat de către avocatul Ion Sîrbu a depus în ordinea contenciosului administrativ cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii nr. 391/27 din 4 noiembrie 2019 a Consiliului Superior al Magistraturii ,,Cu privire la sesizarea Procuraturii Generale referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Curții Supreme de Justiție, Oleg Sternioală”, concomitent solicitând și suspendarea executării actului administrativ individual enunțat.
Prin încheierea din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost suspendată până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești pe cauza respectivă, executarea hotărârii nr. 391/27 din 4 noiembrie 2019 a Consiliului Superior al Magistraturii ,,Cu privire la sesizarea Procuraturii Generale referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătorului Curții Supreme de Justiție, Oleg Sternioală”, prin care s-a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – de percheziție, de aducere silită, de reținere și de arestare în privința judecătorului Curții Supreme de Justiție, Oleg Sternioală și prin care Oleg Sternioală s-a suspendat din funcția de judecător și din funcția de vicepreședinte al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.
Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la 15 noiembrie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate cu pronunțarea unei noi decizii sub formă de încheiere, prin care cererea privind suspendarea executării actului administrativ 1 individual contestat depusă de Oleg Sternioală să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin Fișa de repartizare a dosarului, cauza de contencios administrativ enunțată a fost repartizată în mod automat judecătorului raportor Tamara Chișca-Doneva, care potrivit dispoziției Președintelui Curții Supreme de Justiție nr. 128 din 28 decembrie 2018, modificată prin dispozițiile Președintelui Curții Supreme de Justiție nr. 130 din 29 decembrie 2018, nr. 51 din 1 aprilie 2019, nr. 79 din 16 iulie 2019, nr. 104 din 3 octombrie 2019 „Cu privire la constituirea completelor de judecată specializate în examinarea cauzelor de contencios administrativ pentru anul 2019” face parte din completul de judecată nr. 1, compus din magistrații: Tamara Chișca-Doneva (președinte), Sveatoslav Moldovan și Mariana Pitic, pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, în cauzele de contencios administrativ.
Examinarea recursului depus de Consiliul Superior al Magistraturii a fost numită pentru 27 noiembrie 2019. Prin încheierea Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție f/n din 20 noiembrie 2019, au fost schimbați membrii completelor de judecată permanente pentru ședințele Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție din 25 noiembrie – 29 noiembrie 2019, fiind format completul nr. 1, compus din magistrații: Tamara Chișca- Doneva (președinte), Sveatoslav Moldovan, Nicolae Craiu și Iurie Bejenaru (judecători), pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, în cauzele de contencios administrativ.
La 26 noiembrie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a depus cerere de recuzare în privința judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca- Doneva, Sveatoslav Moldovan și Nicolae Craiu invocând că, acești judecători sunt personal cointeresați în cauza vizată, fapt ce constituie o încălcare gravă a uneia din valorile statuate în Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară potrivit cărora Judecătorul își va exercita îndatoririle judiciare fără favoruri, subiectivism și prejudecăți.
S-a mai invocat că judecătorii Sveatoslav Moldovan și Nicolae Craiu au participat anterior la examinarea cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de grupul de judecători împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și și-au expus opinia asupra legalității hotărârii din 20 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată și dispusă convocarea la 27 septembrie 2019, începând cu ora 10.00, a ședinței extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor, locație – Casa Sindicatelor, str. 31 august 1989, nr. 129, mun. Chișinău, ceea ce se confirmă prin decizia din 26 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție.
Respectiv, actul judecătoresc menționat supra și la care judecătorii au participat în ordine de recurs, a servit drept temei pentru organizarea/desfășurarea ședinței extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor la care judecătorii menționați au participat nemijlocit și în urma căreia au fost revocați membrii Consiliului Superior al Magistraturii. 2 Referitor la judecătorul Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca- Doneva, acesta împreună cu Sveatoslav Moldovan s-au expus prin decizia din 16 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție asupra legalității încheierii din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost adoptat actul administrativ individual favorabil – convocarea ședinței extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor, locație – Casa Sindicatelor, str. 31 august 1989, nr. 129, mun.
Chișinău. Drept rezultat, judecătorii vizați au participat la Adunarea Generală a Judecătorilor din 27 septembrie 2019 și au adoptat actul administrativ favorabil în vederea convocării Adunării Generale a Judecătorilor în locația vizată, hotărârea din 20 septembrie 2019 și încheierea din 24 septembrie 2019. Prin urmare, în opinia sa aceste circumstanțe indică expres asupra imposibilității examinării acțiunii în contencios administrativ, deoarece reclamantul face referire la aceste acte judecătorești și a indicat expres că Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost în drept de a examina sesizarea. Astfel, în scopul evitării suspiciunilor de părtinire a judecătorilor vizați consideră că, judecătorii menționați nu sunt în drept de a examina recursul depus de către Consiliul Superior al Magistraturii în prezenta cauză.
Examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, Sveatoslav Moldovan și Nicolae Craiu, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de recuzare este neîntemeiată și urmează a fi respinsă. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. În conformitate cu art. 50 alin. (1) și (2) lit. b) și c) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.
Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii. În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. Art. 52 alin. (2) și (4) din Codul de procedură civilă prevede că, propunerea de abținere de la judecată trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond.
Procedura soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art. 53 și 54. 3 În conformitate cu art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei. Din materialele cauzei rezultă că, la 26 noiembrie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a depus cerere de recuzare în privința judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, Sveatoslav Moldovan și Nicolae Craiu invocând că, acești judecători sunt personal cointeresați în cauza vizată, fapt ce constituie o încălcare gravă a uneia din valorile statuate în Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară potrivit cărora Judecătorul își va exercita îndatoririle judiciare fără favoruri, subiectivism și prejudecăți.
S-a mai invocat că judecătorii Sveatoslav Moldovan și Nicolae Craiu au participat anterior la examinarea cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de grupul de judecători împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și și-au expus opinia asupra legalității hotărârii din 20 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată și dispusă convocarea la 27 septembrie 2019, începând cu ora 10.00, a ședinței extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor, locație – Casa Sindicatelor, str. 31 august 1989, nr. 129, mun. Chișinău, ceea ce se confirmă prin decizia din 26 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție.
Respectiv, actul judecătoresc menționat supra și la care judecătorii au participat în ordine de recurs, a servit drept temei pentru organizarea/desfășurarea ședinței extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor la care judecătorii menționați au participat nemijlocit și în urma căreia au fost revocați membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Referitor la judecătorul Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca- Doneva, acesta împreună cu Sveatoslav Moldovan s-au expus prin decizia din 16 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție asupra legalității încheierii din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost adoptat actul administrativ individual favorabil – convocarea ședinței extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor, locație – Casa Sindicatelor, str. 31 august 1989, nr. 129, mun.
Chișinău Raportând circumstanțele constatate la prevederile legale ce guvernează speța, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, motivele invocate în cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, Sveatoslav Moldovan și Nicolae Craiu, nu cad sub incidența art. 50 alin. (2) din Codul administrativ în coroborare cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă. Or, participarea judecătorilor vizați la examinarea unor litigii în care Consiliul Superior al Magistraturii a avut calitatea procesuală de pârât și pronunțarea unor hotărâri pe cauzele enunțate, nu exclude posibilitatea judecătorilor de a participa la judecarea cauzei în ordine de recurs în prezentul litigiu, care are alt obiect și alte cerințe care nu se întemeiază pe aceleași norme de drept material.
4 Cât privește argumentul precum că judecătorii Sveatoslav Moldovan și Nicolae Craiu la 27 septembrie 2019, începând cu orele 10:00 au participat la ședința extraordinară a Adunării Generale a Judecătorilor, locație – Casa Sindicatelor, str. 31 august 1989, nr. 129, mun. Chișinău în urma căreia membrii Consiliului Superior al Magistraturii au fost revocați, acesta nu denotă faptul existenței unei împrejurări ce ar punela îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor. Mai mult că Consiliul Superior al Magistraturii nu a demonstrat nici faptul că judecătorii vizați au dat dovadă de motive serioase din care să rezulte interesul lor în cauza supusă judecății. De altfel, dacă pentru orice bănuială de imparțialitate magistratul ar putea fi recuzat, s-ar ajunge la o situație la fel de nelegală, în special, orice parte ar avea posibilitatea de a-și alege după bunul ei plac judecători.
În subsidiar, judecătorul are obligația profesională ca în cauzele ce le judecă, să afle adevărul și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, asigurând prin tot ce face, supremația legii. Prin urmare, în speță nu există temeiuri pentru ca imparțialitatea judecătorilor să fie pusă la îndoială rezonabilă. Respectiv, circumstanțele invocate de către Consiliul Superior al Magistraturii, în susținerea cererii de recuzare nu indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistraților recuzați susceptibile de a afecta imparțialitatea subiectivă. Or, faptul că acesta nu are încredere în judecătorii recuzați, nu constituie temei de admitere a cererilor de recuzare.
De menționat că, pe aceleași temeiuri, prin încheierea din 7 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea Președintelui interimar al Consiliul Superior al Magistraturii – Dorel Musteață, privind recuzarea judecătorilor Curții de Apel Chișinău – Vladislav Clima, Ala Malîi și Ecaterina Palanciuc, de la examinarea acțiunii în contencios administrativ depusă de Oleg Sternioală către Consiliul Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 391/27 din 4 noiembrie 2019 (f.d.79-83).
Plus la aceasta, la 26 noiembrie 2019, judecătorii Curții Supreme de Justiție, Sveatoslav Moldovan și Nicolae Craiu au declarat în temeiul art. 50 alin. (2) din Codul administrativ, abținere de la judecarea recursului depus de Consiliul Superior al Magistraturii, în cauza de contencios administrativ enunțată, invocând argumente similare celor invocate în prezenta cerere de recuzare, iar prin încheierea din 27 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, declarația de abținere a judecătorilor a fost respinsă. Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, Sveatoslav Moldovan și Nicolae Craiu, depusă de către Consiliul Superior al Magistraturii și de a transmite cauza de contencios administrativ completului desemnat pentru examinarea cererii de recurs.
5 În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ și art. 53 și 270 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, Sveatoslav Moldovan și Nicolae Craiu, depusă de către Consiliul Superior al Magistraturii. Cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Oleg Sternioală împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privirea la contestarea actului administrativ individual, se transmite completului desemnat pentru examinarea cererii de recurs. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 6
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.