3r-26/26 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- Consecintele neindeplinirii cerintelor instantei de recurs. Achitarea taxei de timbru conditie obligatorie pentru punerea pe rol a recursului
3r-26/26 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Dudnic Sergiu,
în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Dudnic Sergiu
către Comisia Electorală Centrală, cu privire la contestarea actului administrativ
individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil,
împotriva încheierii din 03 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru,
Dosarul nr. 3r-26/26
NR. PIGD 2-25152168-01-3r-21012026
Neprezentarea dovezii de plată a taxei de timbru condiție obligatorie la depunerea
cererii de recurs și a fost depus fără respectarea cerințelor legale stabilite pentru un
document electronic.
Curtea de Apel Centru (jud. Sîrbu Victoria,Bagrin Lucia,Cașcaval Andrei)
03 februarie 2026
Textul corespunde cu originalul
Examinând în lipsa părților chestiunea privind punerea pe rol a recursului
declarat de Dudnic Sergiu
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 octombrie 2025 reclamantul Dudnic Sergiu s-a adresat cu o acțiune în
contencios administrativ către Comisia Electorală Centrală, cu următoarele
solicitări:
- anularea actului administrativ nr. CEC-8/9287 din 03.10.2025 ca fiind nelegal și
netemeinic;
- anularea actului administrativ nr. CEC-8/9251 din 01.10.2025.
- obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze în fond contestația nr.
CEC7/23181 18.09.2025, cu respectarea termenelor și a procedurii legale.
- constatarea încălcării grave a termenelor și procedurilor legale de examinare a
contestației nr CEC-7/23181 din 18.09.2025.
- constatarea încălcării art. 70 alin. (4) din Codul electoral de către Partidul
Politic„Partidul Acțiune și Solidaritate” (PAS) prin folosirea mențiunii „UE
2028” în simbolul său electoral.
- obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită o decizie de constatare a
încălcării art. 70 alin. (4) din Codul electoral nr. 325/2022 de către PAS și să
aplice sancțiunea de avertisment prevăzută de art. 102 alin. (2) lit. a) și alin. (3)
din Codul electoral.
- obligarea Comisiei Electorale Centrale să publice hotărârea instanței pe pagina
sa oficială (www.cec.md).
- obligarea Comisiei Electorale Centrale să asigure, în viitoarele scrutine
electorale,respectarea strictă a interdicției prevăzute de art. 70 alin. (4) din Codul
electoral.
Prin încheierea Curții de Apel Centru din 29 octombrie 2025, s-a stabilit
reclamantului Dudnic Sergiu un termen până la 31 octombrie 2025 ora 12:00, din
momentul recepționării încheierii pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite și
anume: prezentarea cererii de chemare în judecată semnate olograf sau electronic;
prezentarea dovezii achitării taxei de timbru în sumă de 200 lei în conformitate cu
prevederile art. 2 al Legii taxei de stat
nr. 213 din 31.07.2023.
La data de 03 noiembrie 2025 a fost declară inadmisibilă cererea de
chemare în judecată înaintată în ordine de contencios administrativ de Dudnic
Sergiu către Comisia Electorală Centrală, cu privire la contestarea actului
administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ
individual favorabil, pe motiv că la reclamantul nu a înlăturat neajunsurile
stabilite prin încheierea din 29 octombrie 2025, în modul corespunzător.
La 15 ianuarie 2026, Dudnic Sergiu prin intermediul poștei electronice, a
depus recurs împotriva încheierii Curții de Apel Centru din 03 noiembrie 2025.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241, alin. (3) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător
prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă
altceva.”
Art. 233, alin. (2) din Codul administrativ reglementează că:
„Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit.
Art. 72, alin. (2), lit. b), alin. (3) din Codul administrativ prevede că:
„Petiția poate fi transmisă în formă electronică. Dacă se transmite în formă electronică,
petiția trebuie să corespundă cerințelor legale stabilite pentru un document electronic.”
Art. 235 din Codul administrativ relevă că:
„Dacă cererea de apel nu corespunde cerințelor prevăzute la art.233 alin.(1) și (2) și art.234
alin.(1), judecătorul stabilește apelantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă
apelantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de apel se consideră
depusă la data inițială.”
Art. 234, alin. (1) din Codul administrativ reglementează că:
„La cererea de apel se anexează o copie a hotărârii contestate și documentele prevăzute la
art.212 alin.(1) lit. c)–e).”
Art. 212, alin. (1), lit. e) din Codul administrativ prevede că:
„La cererea de chemare în judecată se anexează dovada achitării taxei de stat și/sau a taxei de
timbru, în cazurile prevăzute în Legea taxei de stat nr.213/2023.”
Art. 246, alin. (2), lit. f) din Codul administrativ stabilește că:
„Recursul se declară inadmisibil în special când cererea de recurs nu corespunde cerințelor
stabilite la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1) și recurentul nu a înlăturat
neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”
Art. 2, alin. (1) și (4) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023
prevede că:
„Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele juridice
pentru intentarea unui proces de contencios administrativ, precum și pentru fiecare contestație
în căile de atac. Taxa de timbru constituie 200 de lei.”
Art. 40, alin. (1), (2) și (8) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind
identificarea electronică și serviciile de încredere stabilește că:
„Documentul electronic semnat cu semnătură electronică calificată este asimilat, după efectele
acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă. Documentul
electronic semnat cu alt tip de semnătură electronică decât cea calificată este asimilat, după
efectele sale, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă, doar în
cazurile stabilite expres de actele normative sau de acordul părților privind aplicarea
semnăturilor sau sigiliilor electronice, cu respectarea condițiilor stipulate la art.43, alin.(1).
Documentul electronic este echivalat, după valoarea probantă a acestuia, cu probele scrise sau
mijloacele materiale de probă și nu poate fi respins în calitate de probă doar pentru motivul că
are formă electronică.”
Art. 42 din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică
și serviciile de încredere prevede că:
„Documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe principale: a) să fie creat,
prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau nimicit cu ajutorul mijloacelor
software și/sau hardware; b) să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai
multe semnături electronice sau sigilii electronice care corespund condițiilor și cerințelor
stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat prin metode și într-o formă ce ar permite
identificarea semnatarului sau creatorului sigiliului electronic; d) să fie afișat într-o formă
perceptibilă; e) să permită utilizarea repetată a acestuia.”
Art. 43, alin. (1) și (2) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind
identificarea electronică și serviciile de încredere statuează că:
„Documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții:
a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de persoana abilitată, în modul
stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) pe
documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau sigiliul electronic
autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în document. Verificarea
autenticității documentului electronic se efectuează prin verificarea, cu ajutorul dispozitivelor
de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al produsului, a
autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic. ”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Prin încheierea din 22 ianuarie 2026 a Curții Supreme de Justiție s-a
acordat recurentului termen până la 29 ianuarie 2026, pentru prezentarea, la
Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș,18), cererii de
recurs semnată olograf sau electronic și a documentului în original, care confirmă
achitarea taxei de timbru în sumă de 200 de lei. S-a explicat recurentului că, în
cazul în care acesta va înlătura neajunsurile în termenul stabilit, cererea se va
considera depusă la data inițială. S-a explicat recurentului Dudnic Sergiu că, în
cazul în care acesta nu va înlătura neajunsurile în termenul stabilit, cererea de
recurs va fi declarată inadmisibilă.
Încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 ianuarie 2026 a fost expediată
recurentului Dudnic Sergiu la adresa de e-mail sdudnic@gmail.com la aceeași
dată.
La 25 ianuarie 2026, în interiorul termenului acordat, recurentul Dudnic
Sergiu a expediat Curții Supreme de Justiție un e-mail în care a indicat că, a
achitat taxa de timbru la data de 30 octombrie 2025 la depunerea contestației la
Curtea de Apel Centru, considerând astfel că cererea de recurs ar urma să fie
acceptată cu taxa achitată în prima instanță.
Cu referire la faptul că taxa de timbru a fost achitată de recurent la data de
30 octombrie 2025 la depunerea contestației la Curtea de Apel Centru, Completul
menționează că, conform prevederilor legale supra indicate taxa de timbru se
percepe pentru intentarea procesului juridic în prima instanță cât și în căile de
atac. Prin urmare, taxa de timbru achitată la depunerea contestației la Curtea de
Apel Centru, nu se consideră plătită și la depunerea cererii de recurs la Curtea
Supremă de Justiție.
Astfel, Completul de judecată constată că, recurentul Dudnic Sergiu nu a
depus, până la data și ora stabilită prin încheierea Curții Supreme de Justiție,
documentul în original care să confirme achitarea taxei de timbru în sumă de 200
(două sute) de lei și nici nu a prezentat cererea de recurs semnată corespunzător,
conform încheierii din 22 ianuarie 2026.
În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
inadmisibilitatea cererii de recurs formulată de Dudnic Sergiu împotriva
încheierii din 03 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru, întrucât acesta nu a
înlăturat neajunsurile stabilite de Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din
22 ianuarie 2026.
Neîndeplinirea actului de procedură în termenul stabilit de instanță
revine în exclusivitate recurentului Dudnic Sergiu, care nu a întreprins nici o
acțiune procesuală în vederea valorificării dreptului său de acces la justiție și
remedierea neajunsurilor în termenul procedural, astfel cum impune jurisprudența
Curții Europene a Drepturilor Omului. Prin această omisiune, recurentul a
manifestat un comportament de rea-credință în exercitarea drepturilor sale
procesuale.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 243 alin. (1) lit. a) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Dudnic Sergiu împotriva încheierii din
03 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător /semnătură/ Stela Procopciuc
Judecători /semnătură/ Oxana Parfeni
/semnătură/ Diana Stănilă