2ra-424/25 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin infractiune

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului

în cauza civilă

Daniliuc Nicolae împotriva Președintelui Republicii Moldova, Procuraturii

Republicii Moldova, Curții de Apel Chișinău și Judecătoriei Chișinău

(repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune)

împotriva deciziei din 17 aprilie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat,

(Dosarul nr. 2ra-424/25

NR. PIGD 2-23054089-01-2ra-09092025)

Reluarea automată a conținutului cererii de apel în cererea de recurs duce la concluzia

că recurentul nu a oferit Curții Supreme de Justiție argumente corespunzătoare pentru

analiza legalității deciziei instanței de apel, motiv pentru care recursul este vădit

neîntemeiat.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. S. Clima)

Curtea de Apel Sud, sediul Comrat (jud. A. Mironov, D. Fujenco, G. Colev)

6 februarie 2026

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de Nicolae

Daniliuc,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Președintelui Republicii Moldova, Procuraturii Republicii Moldova,

Curții de Apel Chișinău și Judecătoriei Chișinău prin care a solicitat încasarea în

mod solidar de la pârâți a sumei de 65 000 euro cu titlu de prejudiciu material și

50 000 euro cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune.

Procurorul General al Republicii Moldova, solicitând pornirea urmăririi penale

împotriva lui Nicolae Dede și a notarului Olga Bondarciuc pentru infracțiunile

prevăzute de art. 191 alin. (5) și art. 333 alin. (3) Cod penal, invocând că în anii

2013–2014 a fost victima unui grup criminal organizat, fiind deposedat de bunuri

în valoare de 65.000 euro și constrâns să ofere mită de 10.000 euro. Reclamantul

susține că, în pofida obligației legale de a efectua o investigație completă și

efectivă, organele de urmărire penală și instanțele de judecată au refuzat

nejustificat pornirea urmăririi penale, ignorând inclusiv decizia Curții de Apel

Chișinău din 17 februarie 2015 și încheierea Judecătoriei Rîșcani din 5 octombrie

Calestru și Mihail Pascal, precum și prin hotărârile instanțelor judecătorești. Se

afirmă că actele procurorilor au un caracter superficial și contravin practicii

CtEDO privind obligația statului de a desfășura o investigație efectivă, fiind

încălcate normele procedurale penale și dreptul reclamantului la aflarea

adevărului. Totodată, se invocă răspunderea autorităților statului pentru numirea și

promovarea persoanelor implicate. Reclamantul consideră că în cauză există

elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (5), art. 333

alin. (3) și art. 284 Cod penal, iar refuzul urmăririi penale i-a cauzat un prejudiciu

moral considerabil.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, acțiunea a fost respinsă.

1

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

din 10 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea

acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

prezenta cauză civilă de la examinare în ordine de apel și s-a remis Curții Supreme

de Justiție pentru examinarea chestiuni privind strămutarea cauzei de la Curtea de

Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din

Codul de procedură lă, invocând că în prezentul litigiu Curtea de Apel Chișinău

are calitatea procesuală de pârâtă-intimată, fapt ce ar putea ridica dubii în privința

nepărtinirii judecătorilor Curții de Apel Chișinău.

a fost strămutată de la Curtea de Apel Chișinău la Curtea de Apel Comrat pentru

examinarea apelului.

respins apelul declarat de Nicolae Daniliuc și a menținut hotărârea din 10

octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

și a elucidat pe deplin circumstanțele de fapt importante pentru soluționarea cauzei,

a aplicat corect normele de drept material și a respectat normele de drept

procedural la judecarea speței. La fel, Curtea de apel a apreciat drept justă

concluzia instanței de fond cu privire la faptul că circumstanțele invocate în cererea

de chemare în judecată nu se încadrează în condițiile apariției dreptului la repararea

prejudiciului moral și nu implică răspunderea statului, pentru un eventual

prejudiciu moral suportat, iar pretențiile lui Daniliuc Nicolae nu se încadrează în

baza prevederilor art. 2006 Cod civil.

cumulativă a elementelor răspunderii civile delictuale, în special, în condițiile în

care nu a fost demonstrată fapta ilicită a Statului invocată de către Daniliuc

Nicolae, care să decurgă din încălcarea drepturilor de la art. 19, 254, 274, 313, 437-

451 din Codul de procedură penală.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

aprilie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat, prin care a solicitat casarea

acesteia și a hotărârii din 10 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cu pronunțarea unei decizii prin care acțiunea să fie admisă integral.

2

și de drept expuse în cererea de chemare în judecată și în apel. Suplimentar a

indicat că instanța de fond a făcut trimitere la o circumstanță de drept fără ca

recurentul să facă trimitere la aceasta.

recurs prin care a solicitat declararea recursului depus de Nicolae Daniliuc ca fiind

inadmisibil.

a depus referință la cererea de recurs prin care a solicitat declararea recursului

depus de Nicolae Daniliuc ca fiind inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”

,,(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

f) recursul este vădit neîntemeiat.

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

3

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că, Curtea de Apel Sud, sediul Comrat a pronunțat dispozitivul

deciziei în ședință publică la 17 aprilie 2025 (f.d. 189). Ulterior, la data de 28 mai

2025, în adresa participanților la proces a fost expediată decizia motivată a Curții

de Apel Sud, sediul Comrat din 17 aprilie 2025, prin intermediul oficiului poștal

(f.d. 201).

recursul declarat la 2 iulie 2025 de către Nicolae Daniliuc a fost depus în termenul

stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă. Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 din Codul de procedură civilă.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de

procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. Nu

este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară

motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează,

precum și dezvoltarea lor.

cu cererea de chemare în judecată (f.d. 2-11) și cu cererea de apel (f.d. 163-168).

Argumentelor invocate de către recurent li s-a dat un răspuns detaliat și clar în

actele judecătorești contestate.

procedură civilă) și temeiurile de recurs (art. 432 din Codul de procedură civilă)

sunt diferite, ceea ce presupune, în mod firesc, un conținut distinct al cererilor.

Reluarea automată a cererii de apel în recurs denotă lipsa unor elemente noi și

înseamnă anticiparea unor critici față de o decizie ce nu fusese încă pronunțată.

4

poziției procesuale exprimate anterior, fără o critică reală și punctuală a

raționamentului deciziei instanței de apel, conduce la concluzia că recurentul nu a

oferit Curții Supreme de Justiție argumente corespunzătoare pentru analiza

legalității deciziei instanței de apel. Aceeași interpretare a fost consacrată și în

jurisprudența recentă a Curții Supreme de Justiție (a se vedea încheierea nr. 2ra-

183/25 din 6 august 2025, nr. 2ra-357/24 din 22 octombrie 2025).

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

explicit în actul judecătoresc contestat. În aceste condiții, criticile formulate în

recurs nu exprimă decât un simplu dezacord subiectiv față de soluția adoptată de

instanța ierarhic inferioară, fără a evidenția vreo eroare de drept sau de fapt care să

justifice casarea deciziei.

casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Nicolae Daniliuc este vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil, din motiv că

repetă conținutul cererii de apel, fără a aduce critici substanțiale deciziei instanței

de apel.

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Nicolae Daniliuc.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

5