2ra-491/25 — repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constitie temei de casare a acesteia
2ra-491/25 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Leonid Globu împotriva lui Vasile Tăut
(repararea prejudiciului moral)
împotriva deciziei din 25 martie 2025 a Curții de Apel Nord
Dosarul nr: 2ra-491/25
Nr. PIGD 2-23166183-01-2ra-13082025
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a acesteia.
Judecătoria Orhei, sediul Central – jud. S. Lazari
Curtea de Apel Nord - jud. E. Grumeza, N. Costaș, I. Parii
6 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Leonid Globu, reprezentat
de avocata Ana Buzu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 22 noiembrie 2023, Leonid Globu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Vasile Tăut, solicitând repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 15 septembrie 2023, în
jurul orei 12:30, pârâtul, aflându-se în apropierea gospodăriei lui Mihail Zamfir,
din s. Crihana, r-nul Orhei, ar fi sustras pe ascuns un sac de tărâțe aparținând
reclamantului, împreună cu alte persoane, fără a reacționa la somațiile acestuia. A
susținut că fapta i-a cauzat suferințe psihice.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul Leonid Globu solicită
încasarea de la pârâtul Vasile Tăut a prejudiciului moral în cuantum de 20 000,00
lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 14 februarie 2024, a
fost respinsă cererea de chemare în judecată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 14 februarie 2024, Leonid Globu a declarat apel nemotivat împotriva
hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Central, din aceeași dată, iar la 21 iunie 2024 a
depus apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii
atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Nord din 25 martie 2025, a fost respinsă cererea
de apel și menținută hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 14 februarie
2024.
Instanța de apel a reținut că, potrivit procesului-verbal contravențional,
Vasile Tăut a sustras pe ascuns, la 15 septembrie 2023, în jurul orei 12:30, un sac
de tărâțe în valoare de 150 lei, fapt pentru care a fost sancționat în temeiul art. 105
1
Cod contravențional, prin decizia Inspectorului Principal al IP Orhei din 21
septembrie 2023, cu amendă în mărime de 30 unități convenționale, decizie care
nu a fost contestată. În cadrul procedurii contravenționale, Leonid Globu a fost
recunoscut în calitate de victimă, invocând cauzarea unui prejudiciu moral.
Totodată, instanța de apel a constatat că, deși fapta ilicită a fost dovedită,
apelantul nu a demonstrat existența unui prejudiciu nepatrimonial și a raportului
de cauzalitate dintre contravenția săvârșită și pretinsele suferințe psihice, din
probele administrate rezultând că prejudiciul material a fost restituit, iar
documentele medicale prezentate atestă afecțiuni cronice cu caracter neurologic,
fără legătură directă cu fapta contravențională.
Instanța de apel a reținut că simpla invocare a unor suferințe psihice, în lipsa
unor probe concludente, nu justifică acordarea despăgubirilor morale, prejudiciul
nepatrimonial urmând a fi dovedit în mod concret, în conformitate cu criteriile
prevăzute de art. 2037 Cod civil. Astfel, Leonid Globu nu a demonstrat lezarea
unor drepturi personale nepatrimoniale, cererea privind încasarea sumei de 20 000
lei cu titlu de prejudiciu moral fiind lipsită de temei juridic.
De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind legală și temeinică soluția
primei instanțe privind respingerea cererii de compensare a cheltuielilor de
judecată, întrucât, potrivit art. 82, art. 94 și art. 98 din Codul de procedură civilă,
acestea pot fi acordate exclusiv părții care a avut câștig de cauză, condiție
neîndeplinită în speță.
Argumentele apelantului referitoare la necesitatea sancționării pecuniare
suplimentare a pârâtului au fost apreciate ca nerelevante, întrucât Vasile Tăut a
fost deja sancționat contravențional, sancțiunea aplicată având rol preventiv și
educativ, conform scopului legii contravenționale.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 21 iulie 2025, Leonid Globu, reprezentat de avocata Ana Buzu, a
declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Nord din 25 martie 2025,
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri de
admitere a acțiunii.
În motivarea recursului, recurentul a invocat caracterul arbitrar al deciziilor
instanțelor inferioare, aprecierea vădit nerezonabilă a probelor și lipsa unei
motivări suficiente, susținând că vârsta înaintată, starea de sănătate și impactul
psihologic al faptei contravenționale justifică acordarea prejudiciului moral.
Acesta a făcut trimitere la art. 45 Cod contravențional și art. 19, 1998, 2036, 2037
Cod civil, precum și la jurisprudența CSJ și CEDO privind repararea prejudiciului
moral. Recurentul a susținut că respingerea recursului ar contraveni practicii
uniforme a CSJ și garanțiilor prevăzute de art. 6 CEDO.
2
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători”.
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța
verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin
prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu,
neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin
hotărâre”.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul
este vădit neîntemeiat”.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în
lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială
a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
reține că dispozitivul deciziei Curții de Apel Nord a fost pronunțat în ședință
publică la 25 martie 2025, iar copia integrală a deciziei motivate a fost expediată
participanților la proces la 2 iunie 2025 (f.d. 117). Prin urmare, recursul declarat
de Leonid Globu, reprezentat de avocata Ana Buzu la 21 iulie 2025, se consideră
depus în termen (a se vedea pct. 15).
În aprecierea recursului declarat de Leonid Globu, reprezentat de avocata
Ana Buzu, Completul de judecată îl califică ca fiind vădit neîntemeiat în sensul
art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Deși recurentul a invocat
temeiul de casare prevăzut de art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,
susținând că instanța de apel ar fi apreciat în mod vădit nerezonabil probele
administrate, acesta nu a indicat în mod concret probele pretins denaturate,
ignorate sau analizate eronat.
3
Analiza recursului relevă că acesta nu conține critici de drept propriu-zise,
ci reiterează aspecte de fapt deja examinate de instanța de apel. Recurentul își
exprimă dezacordul față de soluția pronunțată, fără a indica erori de interpretare
sau aplicare a normelor de drept material ori procesual, limitându-se la contestarea
aprecierii probelor. În esență, susținerile formulate tind la modificarea situației de
fapt reținute de instanța de apel și la obținerea unei reevaluări a probatoriului, ceea
ce excede competenței instanței de recurs.
Instanța de apel a motivat decizia în mod detaliat, reținând că, deși fapta
contravențională a fost dovedită, recurentul nu a demonstrat existența prejudiciului
moral și nici legătura cauzală dintre faptă și pretinsele suferințe psihice. Totodată,
s-a constatat că prejudiciul material a fost restituit, iar actele cauzei nu confirmă o
conexiune directă cu fapta comisă, motiv pentru care nu au fost întrunite condițiile
legale pentru acordarea despăgubirilor morale.
Curtea de Apel a apreciat corect că simpla invocare a unor suferințe psihice,
în lipsa unor probe concludente, nu poate fundamenta acordarea despăgubirilor
morale, iar cerințele art. 2037 din Codul civil privind stabilirea prejudiciului moral
nu au fost întrunite.
Recurentul a formulat doar nemulțumiri generale și subiective față de
soluția pronunțată, fără a prezenta argumente juridice pertinente care să încadreze
recursul în limitele prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă, ceea ce
justifică aprecierea recursului ca vădit neîntemeiat.
În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că cererea de recurs
nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se respinge ca fiind
vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Leonid Globu, reprezentat de avocata
Ana Buzu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
4