2ra-1275/23 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-1275/23 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Balan

Leonid împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura

Generală a Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului material și

moral,

împotriva deciziei din 25 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 2ra-1275/23

NR. PIGD 2-21086946-01-2ra-26062023)

Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în

prevederile art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, în vigoare din 01

septembrie 2023).

Judecătoria Orhei, sediul Rezina, jud. V. Cuculescu

Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Budăi, A. Bostan, Gr. Dașchevici

19 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Ministerul Justiției,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Ministerului Justiției, cu privire la repararea prejudiciului material și

moral.

Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, a fost achitat de învinuirea în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. **** alin. **** din Codul penal, din motiv că

fapta nu întrunește elementele infracțiunii devenită definitivă și irevocabilă

de urmărire penală și procurorilor multiple documente-probe ce demonstrau

nevinovăția sa, ilegala persecutare și urmărire penală ca pensionar pe limită de

vârstă, însă aceștia și-au bătut joc și l-au înjosit timp de circa 5 ani de zile,

încălcându-i grav și abuziv drepturile și libertățile fundamentale garantate de

art. 47 din Constituție, lezându-i dreptul la o viață decentă, liniștită și asigurată,

la o viață cu stimă și apreciere în societate, cauzându-i mari suferințe fizice,

psihice și morale cauzate de nedreptate, provocându-i pierderea speranței în

viață și adevăr, încrederii în fidelitatea conjugală, pierderea onoarei prin

defăimare.

majoră în societate, deoarece a activat cinstit în multiple funcții publice și

gospodărești de conducere locale, orășenești, raionale și zonale/teritoriale din

țară, a fost ales și a activat în diferite organe obștești de conducere de diferite

niveluri, din anul 2003 până în anul 2010, a deținut funcția de demnitate

publică - primar al s. Păpăuți, raionul Rezina, iar din 2015 până în prezent

deține funcții publice de ales local - consilier sătesc Păpăuți, consilier raional

Rezina și președinte al comisiilor de drept, disciplină și juridico-socială, fapte

ce denotă că este o persoană publică bine cunoscută de foarte mulți cetățeni din

țară, stimată și apreciată după meritul cuvenit.

penal și persecutat de către organele de urmărire penală și procuratura din

Rezina și 2 ani și 6 luni s-a deplasat la Orhei, la 60 km distanță cu automobile

comandate/arendate, pentru a fi prezent la 39 ședințe de judecată din 50

preconizate.

calitate de bănuit. La **** ****, a fost pus sub învinuire, iar la **** ****, a

1

fost întocmit rechizitoriul și cauza a fost transmisă în instanța de judecată.

Examinarea cauzei în instanța de judecată a început la **** **** și s-a

finalizat **** **** ****.

din 09 noiembrie 2016, nr. 54 din 17 ianuarie 2018, nr. 21 din 18 ianuarie

2019, nr. 678 din 27 decembrie 2019, nr. 923 din 22 decembrie 2020,

cuantumul salariului mediu lunar pe economie în țară a fost aprobat respectiv

pentru anii: (7 luni) 2016-5050 de lei, 2017- 5600 de lei, 2018-6150 de lei,

2019-6975 de lei, 2020-7953 de lei, (2 luni) 2021- 8716 de lei.

contul pârâtului a prejudiciului material în sumă de 300 000 lei, a prejudiciului

moral în sumă de 50 000 lei și a cheltuielilor legate de deplasările la 39 ședințe

de judecată, în sumă de 5 000 lei.

Rezina, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Procuratura

Generală.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rezina, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Leonid

Balan. S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul lui Leonid Balan, prejudiciul moral în sumă de 30000 de lei. În rest,

pretențiile s-au respins.

cererea de chemare în judecată depusă de Leonid Balan este temeinică în

sensul art. 6 lit. a) din Legea nr. 1545/1998, deoarece reclamantul a fost

urmărit și tras ilegal la răspundere penală, de aceea are dreptul de a pretinde la

despăgubiri conform Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998. Or, prin

sentința din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, devenită

irevocabilă a fost achitat, pe motiv că fapta nu întrunește elementele

componenței de infracțiune prevăzută la art. **** alin. **** din Codul penal.

constituie o confirmare a încălcării drepturilor persoanei, comise de autorități

față de cel tras la răspunderea penală, indiferent de faptul dacă în final s-a ajuns

sau nu la condamnarea publică, achitarea persoanei sau scoaterea persoanei de

sub urmărire penală.

moral, instanța de fond a constatat că, în rezultatul acțiunilor organului de

urmărire penală reclamantului, i s-au cauzat frustrări și temeri că va fi

condamnat ilegal, pledarea în fața instanțelor de judecată au creat un disconfort

vădit Leonid Balan, au consumat timp și emoții și au condiționat stările

specificate de ultimul în cererea de chemare în judecată, însă într-un final a fost

2

achitat de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(1)

din Codul penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, natura

dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate de reclamant,

statutul social al acestuia, durata urmăririi penale și examinării cauzei în urma

tragerii ilegale la răspundere penală, frecvența participării lui Leonid Balan la

acțiunile de urmărire penală și judecarea cauzei, stresul și efectele psihologice

provocate, disconfortul suportat, faptul că totuși în final ultimul a fost achitat,

prima instanță a constatat existența motivelor întemeiate de a acorda cuantumul

prejudiciului moral în mărime de 30 000 de lei, care, poate fi considerată ca o

compensare ce ar aduce satisfacție echitabilă reclamantului.

lei, instanța de fond a ajuns la concluzia de a respinge această pretenție, fiindcă

reclamantul n-a prezentat probe justificative în sensul art. 122 alin.(1) din

Codul de procedură civilă, care ar confirma prejudiciul material solicitat.

de lei în legătură cu deplasările la ședințele de judecată, deoarece nu au fost

prezentate probe în susținerea sumei date.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

din 28 decembrie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii în partea admiterii parțiale a cererii de

chemare în judecată și emiterea unei noi hotărâri de respingere în această parte

a cererii de chemare în judecată.

28 decembrie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, solicitând admiterea

apelului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri prin care să fie reparat prejudiciul material în sumă de până la 311350

de lei și compensate/restituite cheltuielile pentru 27 deplasări în sumă de 5000

de lei.

hotărârii din 28 decembrie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri de

respingere integrală a cererii de chemare în judecată depuse de Leonid Balan.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelurile declarate de Ministerul Justiției și de Procuratura Generală. S-a admis

apelul declarat de Leonid Balan. S-a casat hotărârea din 28 decembrie 2022 a

Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, în partea respingerii pretenției privind

încasarea cheltuielilor de deplasare, și în această partea s-a adoptat o nouă

3

hotărâre, prin care: S-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției, în beneficiul lui Leonid Balan a cheltuielilor de deplasare

în mărime de 5000 de lei. În rest, hotărârea din 28 decembrie 2022 a

Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, s-a menținut fără modificări.

instanța de fond corect a constatat că Leonid Balan a fost urmărit și tras ilegal

la răspundere penală, de aceea are dreptul de a pretinde la despăgubiri conform

Legii nr. 1545/1998. Or, în situația în care prin sentința din 25 februarie 2021 a

Judecătoriei Orhei, devenită irevocabilă a fost achitat, pe motiv că fapta nu

întrunește elementele componenței de infracțiune prevăzută la art. **** alin.

**** din Codul penal, cererea de chemare în judecată depusă de către Leonid

Balan este temeinică în sensul art. 6 lit. a) din Legea nr. 1545/1998.

Curtea de Apel Chișinău a reținut drept justă aprecierea instanței de fond cu

privire la faptul că în speță reclamantul dispune de dreptul subiectiv la

repararea prejudiciului moral cauzat prin tragere ilegală la răspundere penală,

în condițiile în care, în privința acestuia, a fost emisă o sentință de achitare

definitivă și irevocabilă, iar în condițiile date apare obligația de compensare a

prejudiciului cauzat acestuia prin erorile organului de urmărire penală,

obligație care este pusă în seama bugetului de stat, conform art. 13 alin. (1) din

Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

incontestabil faptul că lui Leonid Balan i-au fost cauzate suferințe psihice, prin

faptul că în privința sa a fost intentată cauza penală pe semnele infracțiunii

prevăzute la art. **** alin. **** al Codului penal.

just că, nu este necesară demonstrarea existenței sau inexistenței vinovăției

organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată pentru ca prevederile

Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, să fie incidente speței, fiind

suficientă constatarea că prin tragerea la răspundere penală a lui Leonid Balan,

acestuia i-a fost cauzat un prejudiciu, în condițiile în care învinuirea adusă nu a

fost confirmată în instanța de judecată și nu s-a constatat că fapta întrunește

elementele infracțiunii.

vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral,

natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate, statutul

social al persoanei, durata urmăririi penale și examinării cauzei, Curtea de Apel

Chișinău a constatat că instanța de fond just a apreciat cuantumul prejudiciului

moral la suma de 30000 de lei, ca fiind o compensație ce ar aduce satisfacție

echitabilă lui Leonid Balan.

a stabilit că persoana are dreptul la compensarea salariului dacă a fost privată

4

de acesta în urma acțiunilor ilicite enumerate la articolul 3 alin. (1) din Legea

1545, însă, în cazul din speță s-a constatat că Leonid Balan nu a fost supus

arestului preventiv, suspendării ilegale din funcție pe parcursul desfășurării

urmăririi penale or altor măsuri procesuale enumerate la art. 3 din Legea

nr.1545-XIII din 25 februarie 1998. Mai mult, în ședința de judecată,

apelantul/intimatul a confirmat instanței de apel că nu a activat, ceea ce se

confirmă prin carnetul de muncă și legitimația de pensionare a sa începând cu

01 aprilie 2014, însă, la caz, lipsește legătura cauzală dintre învinuirea adusă și

faptul că nu a activat, or, anume lipsirea de salariu a acestuia urma să fie

provocată de învinuirea adusă.

privire la respingerea pretenției privind încasarea prejudiciului material în

sumă de 5000 de lei în legătură cu deplasările la ședințele de judecată. Or,

potrivit art. 7 lit. g) al Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, în cazurile

menționate la art. 3 alin. (1), persoanei fizice sau juridice i se compensează sau

i se restituie: cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în organul de

urmărire penală, organul procuraturii sau în instanța judecătorească.

s. Păpăuți, r-nul Rezina, iar conform proceselor-verbale anexate (f.d. 89-175),

reclamantul/apelantul s-a deplasat la Judecătoria Orhei, sediul Rezina de 27 ori,

ceea ce cu siguranță implică costuri și cheltuieli. Mai mult, din cauza că

ședințele de judecată s-au desfășurat după amiază, reclamantul nu putea să se

deplaseze la domiciliu cu transportul public, având în vedere amplasarea

localității în care locuiește și orarul rutelor.

reclamantului cu privire la încasarea cheltuielilor de deplasare și a încasat din

contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui

Leonid Balan cheltuielile de deplasare în mărime de 5000 de lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

din 25 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii

instanței de fond, cu emiterea unei decizii prin care cererea de chemare în

judecată depusă de Leonid Balan să fie respinsă integral.

SOLICITAREA RECURENTULUI

interpretat în mod eronat legea, iar probele au fost apreciate arbitrar.

l545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și

5

ale instanțelor judecătorești, a prevăzut expres care sunt cazurile în care survine

dreptul persoanei la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

a sentinței de achitare (lit. a), art.6).

februarie 1998, necesită a fi întrunite cumulativ, atât circumstanțele prevăzute

de art. 6 - dreptul la repararea prejudiciului, cât și de art. 3 - cazurile de

reparare a prejudiciului material și moral. Prin urmare, normele legale în cauză

simt indisolubile și nu pot fi aplicate separat.

privința intimatului/reclamantului a fost emisă sentință de achitare,

circumstanță ce nu a fost negat sau contestat de către Ministerul Justiției.

drept să solicite compensarea prejudiciului cauzat în conformitate cu

prevederile Legii nr.1545, dat fiind faptul că în speță se întrunesc temeiurile

stabilite de art. 3 și art. 6 al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul

de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești este nefondată și eronată,

în condițiile în care conform prevederilor art.3 alin. (l) din Legea nr. 1545, este

reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în

urma reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de

arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la

răspundere penală [...]. În condițiile normei enunțate, recurentul deduce că nu

orice acțiune a organelor de drept și judecătorești atrage răspunderea Statului.

irevocabil că acțiunile întreprinse de către organul de urmărire penală sunt/au

fost ilegale, atunci dreptul la despăgubire apare indiferent de faptul dacă este

vinovată sau nu persoana. Or, instanța de fond, cât și instanța de apel urmau să

indice expres care anume act normativ justifică răspunderea statului.

avut obligația de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub

toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor invocate în actul de

sesizare, de a constata atât circumstanțele care dovedesc vinovăția, cât și cele

care dezvinovățesc, precum și circumstanțele care atenuează sau agravează

răspunderea penală. Totodată, o eventuală clasare a unei cauzei penale nu

trebuie percepută ca un rebut în activitatea organului de urmărire penală, dar ca

o activitate normală de examinare a unei cauze penale.

definitiv și irevocabil a judecătorului de instrucție, sau a unui eventual organ

ierarhic superior, prin care s-a stabilit ca fiind ilegale acțiunile organului de

urmărire penală.

6

deplasare, recurentul a menționat că instanța de apel neîntemeiat le-a încasat,

deoarece reclamantul nu a prezentat careva probe în susținerea acestei cerințe.

declarat, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște

modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului (vol. II,

f.d. 11).

respingerea recursului și menținerea decizia din 25 mai 2023 a Curții de Apel

Chișinău, din motiv că acesta nu se încadrează în dispozițiile art. 437 alin. (1)

lit. f) din Codul de procedură civilă (vol. II, 12).

Procuratura Generală nu a făcut uz de dreptul procedural de a depune referință.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat

în vigoare la 1 septembrie 2023.

iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării

în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului.

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în

vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursului.

„ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

7

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

la data depunerii recursului):

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în

ședință publică la 25 mai 2023. Decizia motivată din 25 mai 2023 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată Ministerului Justiției, prin intermediul poștei

electronice, la data de 23 iunie 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică atașată la materialele cauzei ( vol. I, f.d. 227).

consideră depus în termenul stabilit de lege.

8

procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate

în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din

Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii cererii

de recurs).

conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute

în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare

la data depunerii recursului (26 iunie 2023).

Justiției, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea

nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de

procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

recursul declarat de Ministerul Justiției conține obiecții de fapt și de drept,

similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate

de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este

garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere

a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea

lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de

actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru

care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre

neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

9

reține că argumentele invocate de recurenți nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Ministerul

Justiției, ca fiind inadmisibil.

lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.

440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Ministerul Justiției, împotriva

deciziei din 25 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

10