2ra-1718/23 — constatarea incalcarii dreptului la judecare in termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii dreptului la judecare in termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului
- Temei legal
- recursul depus pina la 01 septembrie 2023. Recursul nu se incadreaza in temeiurile prevazute la art. 432 alin. 1 CPC
2ra-1718/23 — constatarea incalcarii dreptului la judecare in termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Sajin Svetlana și Sajin Iurie împotriva Ministerului Justiției al Republicii
Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen
rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului,
împotriva deciziei din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-1718/23
NR. PIGD 2-22023966-01-2ra-11012024)
Recursul declarat după 1 septembrie 2023. Recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. Gr. Manoli,
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, A. braga, V. Mihaila
19 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depuse de
Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 februarie 2022, Sajin Svetlana și Sajin Iurie au depus cerere de
chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova
cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil
a cauzei, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată
În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, prin hotărârea
Judecătoriei Orhei din 10 decembrie 2008, menținută de instanța de apel și
cea de recurs, proprietarii ap. 17 Mîndru Nina, ap. 20 Cojocari Alic, ap. 23
Sidorov Natalia și ap. 26 Harea Mihail amplasate în casa nr. 3 din str. Iachir,
or. Orhei au fost obligați să reinstaleze țevile de apeduct cu apa de
alimentare, care au fost schimbate de ei samavolnic.
Afirmă că, s-au intentat patru proceduri de executare de către
executorul judecătoresc Țărnă Victoria și anume procedura de executare nr.
120/06-05/2011, debitorul Mîndru Nina, procedura de executare nr. 120/07-
05/2011, debitorul Sidorov Natalia, procedura de executare nr. 120/08-
5/2011, debitorul Cojocari Alic, procedura de executare nr. 120/09-05/2011,
debitorul Harea Mihail.
Susțin că, prin încheierea nr. 120-125 R/18 din 29 ianuarie 2019 sau
nr. 120/06-05/2011, executorul judecătoresc Țărnă Victoria a încetat
procedura de executare în privința debitorului Mîndru Nina, pe motiv că
hotărârea judecătorească din 10 decembrie 2008, ar fi fost executată.
Menționează reclamanții că, au primit numai o încheiere de încetare a
procedurii de executare, dar nu patru încheieri de încetare a procedurilor de
executare, respectiv executorul judecătoresc Țărnă Victoria prin încheierea
nr. 120-125 R/18 sau 120/06-05/2011 din 29 ianuarie 2019, a încetat ilegal
toate cele patru proceduri de executare.
Relevă că, încheierea de încetare a procedurii de executare în privința
debitorului Mîndru Nina și a debitorului Cojocari Alic, a fost contestată la
Judecătoria Orhei la data de 08 februarie 2018, iar în privința debitorilor
Sidorov Natalia și Harea Mihail, încheierea nu a fost contestată, deoarece ei
au executat hotărârea instanței de judecată, reinstalând în apartamentele sale
țevi de polipropilenă cu diametrul de 32mm.
1
Indică că, cererea de contestare a fost repartizată aleatoriu pentru
examinarea judecătorului Judecătoriei Orhei, sediul Central, Iurie Movilă,
care a citat părțile în ședință de judecată, deși legea prevedea examinarea
cererii în procedura scrisă, fără chemarea părților.
Precizează că, ulterior, judecătorul Judecătoriei Orhei, sediul Central,
Iurie Movilă a amânat mai multe ședințe din cauza neprezentării debitorului
Cojocari Alic, iar în timpul unei ședințe și-a expus părerea asupra cauzei,
spunând că cererea de contestare este neîntemeiată, a admis și alte încălcări,
ca urmare a fost înaintată o cerere de recuzare a judecătorului Iurie Movilă,
care a fost admisă la data 13 decembrie 2019.
Specifică că, după admiterea cererii de recuzare cauza a fost
repartizată judecătorului Judecătoriei Orhei, sediul Central, Vitalie Pîslariuc.
Pe parcursul judecării cauzei executorul judecătoresc Țărnă Victoria a depus
referință, în conținutul căreia a menționat că a emis încheierile de încetare a
procedurii de executare la data 01 octombrie 2015, în privința tuturor
debitorilor.
Afirmă reclamanții că, în acest sens, au indicat că executorul
judecătoresc nu le-a comunicat despre emiterea încheierilor de încetare a
procedurii de executare în privința altor debitori, cu această informație ei au
făcut cunoștință la judecarea cauzei în instanță.
Accentuează că, nefiind de acord cu poziția executorului judecătoresc
Țărnă Victoria precum că debitorul Cojocari Alic a executat hotărârea
judecătorească din 10 decembrie 2008, au contestat la data de 23 ianuarie
2020, încheierea de încetare a procedurii de executare nr. 120/08/05/2011
din 01 octombrie 2015 și în privința debitorului Cojocari Alic, făcând acest
lucru în cadrul aceleiași cauzei civile, în care se examina cererea din 08
februarie 2018. Judecătorul Vitalie Pîslariuc prin încheierea din 24 martie
2020, a dispus respingerea contestației din 08 februarie 2018, ca fiind
neîntemeiată, însă nu s-a expus asupra cererii de contestare din 23 ianuarie
2020.
Reiterează că, nefiind de acord cu încheierea din 24 martie 2020, au
contesta-o cu recurs la data de 09 aprilie 2020, care a fost admis prin decizia
Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2020, fiind casată încheierea instanței
de fond cu restituirea cauzei la o nouă judecare la judecătoria Orhei, sediul
Central în alt complet de judecată, pe motiv că la examinarea cauzei și
emiterea încheierii judecătorul Vitalie Pîslariuc a admis un șir de încălcări
procedurale.
Subliniază că, după restituirea cauzei la rejudecare a fost distribuită
aleatoriu pentru examinare judecătorului Alina Balan, care prin încheierea
din 29 iulie 2020, a numit ședința de judecată la data 15 octombrie 2020.
Nefiind de acord cu ședința stabilită la data de 08 septembrie 2020, dânșii s-
au adresat cu o cerere prin care au solicitat accelerarea procedurii de judecare
2
a cauzei, dar aceasta a fost respinsă. Totodată, au menționat că citațiile
despre ședințele de judecată se trimiteau la adresa greșită, motiv din care
considerent n-au fost recepționate, iar când se prezentau la ședințele numite
de judecătorul Alina Balan, acestea erau amânate pe motiv că judecătorul se
afla în concediul de odihnă sau în concediul medical.
Comunică că, după mai multe luni de aflare a cauzei la judecătorul
Alina Balan, ei au aflat că în realitate judecătorul nu este în concediu, dar a
fost suspendată, deoarece îi expirase termenul de 5 ani, pentru care a fost
numită în funcție, iar Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să propună
numirea acesteia până la atingerea plafonului de vârstă, motiv din care nu
putea examina careva cauze.
Menționează că, ulterior, ei s-au adresat la Judecătoria Orhei cu o
cerere, solicitând redistribuirea cauzei unui alt judecător, iar drept urmare
contestația a fost redistribuită spre examinare judecătorului Viorica Severin,
care la fel le trimitea citații pe adresă greșită.
Afirmă că, prezentându-se la ședința de judecată Sajin Iurie a aflat că
aceasta nu va avea loc, iar despre următoarea ședința vor fi informați prin
intermediului oficiului poștal, nu a putut lua cunoștință cu dosarul, deoarece
nimeni nu i-a spus la care judecător se află cauză.
Indică că, peste un timp îndelungat ei au primit încheierea prin care au
fost informați despre redistribuirea contestației judecătorului Eugeniu
Ciubotaru, care a examinat-o prin încheierea din 21 august 2021 și a respins
cererea de contestare ca fiind neîntemeiată.
Comunică că, încheierea din 21 august 2021, a fost contestată cu
recurs la data de 06 septembrie 2021, care a fost respins prin decizia Curții
de Apel Chișinău din 07 octombrie 2021.
Reiterează că, astfel, judecarea cauzei a durat 3 (trei) ani 8 (opt) luni
și 5 (cinci) zile, iar un termen atât de lung nu poate fi considerat ca fiind unul
rezonabil, cu atât mai mult că legea prevedea termeni restrânși pentru
judecarea unor astfel de cauze, or judecarea putea avea loc în lipsa
participanților la proces, astfel nefiind vorba despre careva cereri de
amânare.
Concluzionează că, tergiversarea examinării cauzei s-a datorat mai
multor factori imputabili Judecătoriei Orhei, sediul Central cum ar că
judecătorul Iurie Movilă și-a expus părerea în cauză, motiv din care a fost
înaintată recuzare, cât și faptul că a început să judece cauza cu citarea
participanților la proces, unul dintre care nu se prezenta, cu toate că legea
prevedea examinarea în lipsa participanților la proces. La fel, cauza a fost
repartizată judecătorului Alina Balan, împuternicirile căreia erau expirate și
care se afla în litigiu cu Consiliul Superior al Magistraturii, iar cauza mai
mult timp nu a fost redistribuită, precum și faptul că judecătorul Vitalie
3
Pîslariuc a încălcat procedura la examinarea cauzei, ceea ce a servit drept
temei pentru casarea încheierii și rejudecarea cauzei de un alt judecător.
Precizează că, mai mult, tergiversarea examinării cauzei a avut loc
datorită faptului că a fost respinsă cererea din 08 septembrie 2020, cu
privirea accelerarea procedurii de judecare a cauzei, iar judecătorii Alina
Balan și Viorica Severin inițial trimiteau citații la o altă adresă. Totodată,
Judecătoria Orhei pierduse la un moment dat dosarul, nici judecătorul
Viorica Severin și nici specialiștii din cancelaria Judecătoriei Orhei nu au
putut găsi dosarul timp îndelungat.
Indică că, astfel le-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen
rezonabil a cauzei, atât timp cât contestația depusă împotriva încheierilor
executorului judecătoresc Țărnă Victoria a fost examinată timp de 3 ani 8
luni și 5 zile.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 19 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana
Sajin și Iurie Sajin împotriva Ministerului Justiției, privind constatarea
faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și
încasarea prejudiciului moral. S-a constatat încălcat dreptul lui Svetlana
Sajin și Iurie Sajin la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile intentată
la cererea de chemare în judecată semnată de Svetlana Sajin și Iurie Sajin
împotriva lui Mîndru Nina și Cojocari Alic, intervenient accesoriu
executorul judecătoresc Țărnă Victoria, cu privire la anularea actelor
executorului judecătoresc în perioada 08.02.2018 – 13.12.2019 și în perioada
27.11.2020 – 22.06.2021. S-a încasat din contul bugetului de stat prin
intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Svetlana Sajin și Iurie
Sajin suma de 24.000 Lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile. S-a respins
pretențiile lui Svetlana Sajin și Iurie Sajin cu privire la repararea
prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei, în partea ce excede suma adjudecată, ca fiind
neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 20 decembrie 2022, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a
depus cerere de apel împotriva hotărârii din 19 decembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea
hotărârii în partea admiterii acțiunii cu emiterea unei noi hotărârii de
respingere a acțiunii în partea admiterii, ca neîntemeiată.
La 6 ianuarie 2023, Svetlana Sajin și Iurie Sajin au depus cerere de
apel nemotivat împotriva hotărârii din 19 decembrie 2022 a Judecătoriei
4
Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii în
partea respingerii pretențiilor și pronunțarea în această parte a unei noi
hotărârii prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.
La 4 mai 2023, Svetlana Sajin și Iurie Sajin au depus cerere de apel
motivată împotriva hotărârii din 19 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii în partea
respingerii pretențiilor și pronunțarea în această parte a unei noi hotărârii prin
care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.
La 9 iunie 2023 și 29 iunie 2023, Ministerul Justiției al Republicii
Moldova a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 19
decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea
apelului, casarea hotărârii în partea admiterii acțiunii cu emiterea unei noi
hotărârii de respingere a acțiunii în partea admiterii, ca neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins cererile de apel declarate de către Iurie Sajin și Svetlana Sajin și de
către Ministerul Justiției al RM. S-a menținut hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 19 decembrie 2022, emisă în cauza civilă la
cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Sajin și Iurie Sajin către
Ministerul Justiției privind constatarea faptului încălcării dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei și încasarea prejudiciului moral.
În motivarea soluției instanța de apel a reținut că, cauza a fost
examinată definitiv în termen de 3 ani 11 luni 14 zile, în prima instanța cauza
a fost examinată de două ori, fiind repartizată prin intermediul PIGD la 4
judecători, fiind examinată de două ori de către Curtea de Apel Chișinău și
la Curtea Supremă de Justiție, pe când potrivit prevederilor art. 163 alin. (1)
din Codul de executare (în redacția de până la modificare prin LP17 din
05.04.18, МО142-148/04.05.18 art. 277, în vigoare din 01.06.2018), cererea
de contestare a actelor de executare întocmite de executorul judecătoresc se
examinează în instanță de judecată (inclusiv în cea ierarhic superioară) în cel
mult 30 de zile.
Colegiul Curții de Apel Chișinău a notat că, termenul rezonabil de
examinare a cererii de contestare a actelor de executare întocmite de
executorul judecătoresc a fost semnată de Sajin Svetlana și Sajin Iurie, care
la data de 08.02.2018, a fost înregistrată prin intermediul Direcției evidență
și documentare procesuală a Judecătoriei Orhei și repartizată spre examinare
în aceiași zi prin intermediul PIGD, judecătorului Iurie Movilă, dar acesta nu
a respectat cu siguranță termenul de examinare a contestației în perioada 08
februarie 2018 – 13 decembrie 2019, atât timp cât avea instituită prin lege
obligația să o examineze în termen de 30 zile, dar a ales în mod discreționar
să fixeze prima ședință de judecată pentru data de 24 aprilie 2018, depășind
5
la etapa de primire în procedură a cererii de chemare în judecată de două ori
termenul stabilit de legiuitor pentru examinarea acesteia în instanța de
judecată.
A subliniat instanța de apel că, judecătorului Alina Balan i-a fost
repartizată cauza civilă la cererea de contestare semnată de reclamanții Sajin
Svetlana și Sajin Iurie, iar aceasta era în imposibilitate de a continua
judecarea acesteia începând cu 27 noiembrie 2020, dată la care expirase
perioada pentru care a fost numită, iar președintele instanței cunoștea cu
certitudine că judecătorul în cauză se află în litigiu cu Consiliul Superior al
Magistraturii, drept urmare a contestării hotărârii CSM nr. 276/24 din 06
octombrie 2020, în partea respingerii solicitării privind propunerea de
numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, respectiv,
președintele interimar al Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea abia la data de
22 iunie 2021, a dispus redistribuirea aleatorie a cauzei civile altui judecător.
Astfel, a reținut că, prima instanță just a constatat încălcat dreptul lui
Sajin Svetlana și Sajin Iurie la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile
intentată la cererea de chemare în judecată semnată de Sajin Svetlana și Sajin
Iurie împotriva lui Mîndru Nina și Cojocari Alic, intervenient accesoriu
executorul judecătoresc Țărnă Victoria, cu privire la anularea actelor
executorului judecătoresc în perioada 27 noiembrie 2020 – 22 iunie 2021,
încălcare care s-a materializat prin neasigurarea redistribuirii aleatorie a
dosarului altui judecător, atât timp cât judecătorului Alina Balan, căreia i-a
fost repartizată cauza era în imposibilitatea de a continua judecarea acesteia
începând cu 27 noiembrie 2020, drept urmare expirării perioadei pentru care
a fost numită.
Pe aceste raționamente, Completul de judecată a concluzionat că lui
Sajin Svetlana și Sajin Iurie a fost încălcat dreptul la judecarea în termen
rezonabil a cauzei civile în perioada 08 februarie 2018 – 13 decembrie 2019
și în perioada 27 noiembrie 2020 – 22 iunie 2021.
Totodată, instanța de apel a reținut că, instanța de fond întemeiat a
admis parțial pretențiile lui Sajin Svetlana și Sajin Iurie cu privire la
repararea prejudiciului moral cauzat în urma încălcării dreptului la judecare
în termen rezonabil a cauzei în sumă de 24 000 lei, or instanța a stabilit că
acest termen a fost încălcat doar în perioada 08 februarie 2018 – 13
decembrie 2019 și în perioada 27 noiembrie 2020 – 22 iunie 2021, suma care
în opinia Colegiului civil poate fi considerată ca o compensație ce va aduce
satisfacție echitabilă persoanelor vătămate, fiind corelativă cu practica
judiciară națională pe cazuri similare și cu jurisprudența CtEDO.
De asemenea instanța de apel a constat că, argumentele invocate în
cererile de apel, în esența lor, sunt similare argumentelor expuse în cererea
de chemare în judecată și referința pârâtului, care au fost deja supuse
examinării și aprecierii juste de către instanța de fond, fiindu-le oferite
6
concluziile de rigoare, iar actele normative vizate au fost interpretate și
aplicate elocvent de instanța de fond prin prisma circumstanțelor importante
ale pricinii. Instanța de apel notând că, apelanții nu au invocat niciun
argument plauzibil în vederea justificării netemeiniciei hotărârii instanței de
fond.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 18 decembrie 2023, Ministerul Justiție la Republicii Moldova a
depus cerere de recurs împotriva deciziei din 27 septembrie 2023 a Curții de
Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de
Apel Chișinău din 27 septembrie 2023 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru din 19 decembrie 2022 în partea admiterii parțiale a cererii e
chemare în judecată și emiterea unei noi hotărâri în această parte prin care
acțiunea să fie respinsă, or modificarea deciziei din 27 septembrie 2023 a
Curții de Apel Chișinău în partea ce ține de încasarea din contul bugetului
de stat a prejudiciului moral în sensul diminuării acestei sume.
În motivarea recursului a invocat că, instanțele ierarhic inferioare au
adoptat hotărâri contrare jurisprudenței CtEDO privind aplicarea art. 6,
contrară interpretării Legii nr. 87/2011 dată de către jurisprudența Curții
Supreme de Justiție, constatând că depășirea termenului de 30 de zile
prevăzut de legiuitor pentru soluționarea cererii privind contestarea actelor
de executare întocmite de executorul judecătoresc constituie de fapt o
depășire a termenului rezonabil de examinare a cauzei.
În vederea determinării încălcării dreptului persoanei la examinare în
termen rezonabil a cauzei, jurisprudența Curții Supreme de Justiție,
interpretează sensul termenului rezonabil din Legea nr. 87/2011 prin prisma
jurisprudenței CtEDO încălcarea termenului legal de examinare a cauzei nu
întotdeauna duce și la încălcarea termenului rezonabil.
Menționează că, instanțele inferioare în mod eronat au constatat
tergiversarea cauzei contravenționale în temeiul legii 87, pe motivul depășirii
termenului legal de judecare a cererii privind contestarea actelor de executare
întocmite de executorul judecătoresc de 30 de zile prevăzut de art. 163 alin.
(1) din Codul de Executare. Mai mult, jurisprudența CtEDO califică
asemenea cauze sub aspect civil și nu distinge între diferite tipuri de litigii,
precum cele prevăzute la nivel național.
Notează că, contrar jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de
Justiție privind aplicarea Legii nr.87/2011, instanțele inferioare au constatat
încălcarea dreptului reclamanților/intimaților la examinarea cauzei în termen
rezonabil pentru perioada 08 februarie 2018 – 13 decembrie 2019, în care
examinarea cauzei s-a amânat din motive neimputabile instanței precum
depunerea și examinarea cererilor de recuzare a judecătorului, grefierului,
interpretului depuse de prezentul reclamant/intimat Iurie Sajin (18 iunie
2018-19 septembrie 2018), (09 iulie 2019-23 septembrie 2019), 28
7
noiembrie 2019-13 decembrie 2019); absenței unor participanți la proces,
inclusiv a prezentei reclamante/intimate Svetlana Sajin (24 aprilie 2018-18
iunie 2018), (19 septembrie 2018-15 mai 2019); în legătură cu atragerea în
proces a unui nou participant la proces, a Dianei Nistor (15 mai 2019-09 iulie
2019); la cererea executorului judecătoresc Victoria Târnă (23 septembrie
2019-08 octombrie 2019); la cererile de amânare a prezentului
reclamant/intimat Iurie Sajin (08 octombrie 2019-29 noiembrie 2019)
precum și pentru perioada cât procesul nu s-a examinat 27 noiembrie 2020 –
22 iunie 2021 din motivul obiectiv expirarea împuternicirilor judecătorului
care avea cauza pe rol.
De asemenea indică cauza Marcel Smochin împotriva Ministerului
Justiției și cauza Maria Olari împotriva Ministerului Justiției cu privire la
constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și
încasarea prejudiciului moral.
Precizează că decizia de respingere a apelului Ministerului Justiției și
de menținere a hotărârii se bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă a
probelor și anume a raportului motivat și a explicațiilor Ministerului Justiției
raportat la prevederile legale și constatările jurisprudenței.
Cu privire la comportamentul reclamanților notează că, în justificarea
încălcării dreptului reclamantei/intimatei Svetlana Sajin la judecare în
termen rezonabil a cauzei și a despăgubirii acesteia, instanța de apel a
formulat argumentul precum că ședințele de judecată nu au fost amânate din
motivul neprezentării reclamantei Sajin Svetlana, fapt ce denotă o apreciere
vădit nerezonabilă a raportului motivat asupra cauzei, precum și a
explicațiilor apelantului Ministerului Justiției. Or, conform raportului
motivat reclamanta/intimata Svetlana Sajin pe parcursul procesului a cărui
tergiversare o invocă, nu s-a prezentat la nici o ședință de judecată, nu a
depus cerere de examinare în lipsă și nici nu a contractat un avocat care să-i
reprezinte interesele în instanța de judecată, nu s-a interesat de soarta
dosarului, iar mai multe ședințe de judecată au fost amânate pe motivul
neprezentării unor participanți la proces, inclusiv a prezentei intimatei,
aceste circumstanțe de fapt indică asupra lipsei interesului intimatei Svetlana
Sajin la examinarea cauzei într-un termen mai restrâns.
De asemenea, susține netemeinicia deciziei instanței de apel în partea
constatării încălcării termenului rezonabil de examinare a contestației în
privința reclamantului/intimatului Iurie Sajin pentru perioada 08 februarie
2018 – 13 decembrie 2019, or conform raportului motivat asupra cauzei,
majoritatea ședințelor de judecată au fost amânate din cauza
comportamentului prezentului reclamant, exprimat prin depunerea abuzivă a
cererilor de recuzare a judecătorului, interpretului, grefierului.
Totodată, remarcă că unele ședințe de judecată stabilite în perioada
respectivă, au fost amânate în vederea respectării dreptului la apărare a
8
prezentului reclamant/intimat Iurie Sajin, respectiv, ședința din 08 octombrie
2019 a fost amânată la cererea acestuia în vederea acordării unui termen
pentru a face cunoștință cu înscrisurile prezentate de executorul judecătoresc,
iar ședința de judecată din 06 noiembrie 2019 s-a amânat la cererea de
amânare a acestuia.
Notează că, în perioada 08 februarie 2018 – 13 decembrie 2019 au fost
fixate 19 ședințe de judecată, dintre care 9 ședințe de judecată au fost
amânate în legătură cu depunerea și examinarea cererilor de recuzare depuse
de reclamantul/intimatul Iurie Sajin (18 iunie 2019, 09 iulie 2019, 10 iulie
2019, 28 noiembrie 2019, 03 decembrie 2019, 10 decembrie 2019, 13
decembrie 2019), precum și a cererilor de amânare depuse de acesta (08
octombrie 2019), (06 noiembrie 2019), cauzând tergiversarea examinării
cauzei cu 7 luni și 21 zile, după cum urmează 18 iunie 2018-19 septembrie
2018 (3 luni și 1 zi), 09 iunie 2019-23 septembrie 2019 (2 luni și 14 zile), 28
noiembrie 2019-13 decembrie 2019 (15 zile), 08 octombrie 2019-29
noiembrie 2019 ( 1 lună și 21 zile).
Astfel indică că, concluzia instanței de apel precum că reclamantul
Iurie Sajin a avut un comportament activ în cadrul procesului, s-a prezentat
cu regularitate la ședințele de judecată fixate și că ședințele de judecată au
fost amânate și din motivul soluționării cererilor de recuzare a judecătorului,
grefierului, interpretului etc, denotă o apreciere vădit nerezonabilă a
circumstanțelor de fapt expuse în raportul motivat.
Cu privire la comportamentul celorlalți participanți la proces în
perioada 08 februarie 2018 – 13 decembrie 2019 susține poziția instanței
privind constatarea că anume din cauza comportamentului debitorilor,
exprimat prin absența de la unele ședințe de judecată, a fost amânată
examinarea contestației.
Însă, considerăm eronată concluzia primei instanțe, menținută de
instanța de apel, de a face culpabilă instanța de judecată - Judecătoria Orhei,
sediul Central, judecător Iurie Movilă, care a examinat contestația, pentru
comportamentul absent al unor participanți la proces. În lipsa dovezii citări
legale, întru respectarea dreptului la un proces echitabil tuturor
participanților la proces, instanța nu putea purcede la examinarea cauzei.
Conform raportului motivat, remarcăm că instanța l-a citat în repetate rânduri
pe pârâtul Alic Cojocari, însă plicul cu citația era returnat la sediul instanței
cu mențiunea „nereclamat” și ulterior „plecat”. În vederea asigurării citării
legale a acestuia, instanța a propus reclamantului de a efectua citarea
pârâtului prin intermediul executorului judecătoresc (04 decembrie 2018),
(30 ianuarie 2019). Așadar, doar din motivul lipsei dovezii citării legale a
pârâtului Alic Cojocari, precum și a lipsei altor participanți la proces citați
legal, inclusiv a prezentei reclamante/intimate Svetlana Sajin, în perioada 08
februarie 2018-13 decembrie 2019 au fost amânate următoarele ședințe de
9
judecată 24 aprilie 2018, 19 septembrie 2018, 29 octombrie 2018, 04
decembrie 2018, 30 ianuarie 2019, 21 februarie 2019.
Cu privire la comportamentul instanței de judecată în perioada 08
februarie 2018-13 decembrie 2019 menționează că, conform raportului
motivat asupra cauzei în perioada 08 februarie 2018 – 13 decembrie 2019
ședințele de judecată au fost amânate din motive întemeiate, neimputabile
instanței, după cum urmează neprezentarea unor participanți la proces (24
aprilie 2018), (19 septembrie 2018), (29 octombrie 2018), (30 ianuarie
2019), (21 februarie 2019), (03 aprilie 2019), (15 mai 2019), (17 iunie2019),
depunerea și examinarea cererilor de recuzare a interpretului Liudmila
Erhan, (18 iunie 2018), (10 decembrie 2019), depunerea de către reclamantul
Iurie Sajin a cererii de recuzare a judecătorului Iurie Movilă (09 iunie 2019),
care a fost examinată și respinsă prin încheierea din 10 iulie 2019, a cererii
repetate de recuzare a judecătorului dat (10 decembrie 2019), care a fost
admisă prin încheierea nr. 2-231/2018 din 13 decembrie 2019, fiind
repartizată cauza prin PIGD judecătorului Vitalie Pîslariuc, amânarea
ședințelor de judecată la cererea executorului judecătoresc Victoria Țarină
(23.septembrie 2019), la cererea reclamantului/intimatului Iurie Sajin în
vederea acordării unui termen pentru a face cunoștință cu înscrisurile depuse
de executorul judecătoresc în ședință (08 octombrie 2019) și din alte motive
(06 noiembrie 2019), depunerea de către reclamantul Iurie Sajin a cererilor
de recuzare a grefierului Dina Rotari (28 noiembrie 2019), (03 decembrie
2019).
Subliniază că, în vederea efectuării unui calcul just al termenului
rezonabil de examinare a cauzei pentru perioada cât dosarul s-a aflat în
gestiunea judecătorului Iurie Movilă- 08 februarie 2018 – 13 decembrie
2019, instanțele ierarhic inferioare urmau a exclude din calcul, perioadele de
amânare a ședințelor de judecată din motive neimputabile instanței de
judecată, după cum urmează: perioadele de amânare a examinării cauzei în
legătură cu depunerea și examinarea cererilor de recuzare depuse de
prezentul reclamant/intimat Iurie Sajin, 18 iunie 2018-19 septembrie 2018
(3 luni și 1 zi), 09 iulie 2019-23 septembrie 2019 (2 luni și 14 zile), 28
noiembrie 2019-13 decembrie 2019 (15 zile), perioadele de amânare a
ședințelor de judecată din motivul absenței unor participanții la proces,
inclusiv a prezentei reclamante/intimate Svetlana Sajin 24 aprilie 2018-18
iunie 2018 (1 lună și 25 zile), 19 septembrie 2018-15 mai 2019 (7 luni și 26
zile), perioada de amânare a ședințelor de judecată în legătură cu atragerea
în proces a unui nou participant la proces, a Dianei Nistor 15 mai 2019-09
iulie 2019 (1 lună și 24 zile), perioada de amânare a ședinței de judecată la
cererea executorului judecătoresc Victoria Țarină 23 septembrie 2019-08
octombrie 2019 (15 zile), perioada de amânare a ședințelor de judecată la
cererile de amânare a prezentului reclamant/intimat Iurie Sajin 08 octombrie
2019-29 noiembrie 2019 (1 lună și 21 zile).
10
Astfel, termenul rezonabil de examinare a cauzei în perioada 08
februarie 2018-13 decembrie 2019 este de 75 zile, calculat prin excluderea
perioadelor de amânare a procesului din motive neimputabile instanței de
judecată.
Cu referire la netemeinicia hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare în
partea constatării încălcării termenului rezonabil de examinare a cauzei
pentru perioada 27 noiembrie 2020 – 22 iunie 2021, consideră că instanța de
fond în mod eronat a constatat, iar instanța de apel a menținut încălcarea
termenului rezonabil de examinare a cauzei pentru perioada 27 noiembrie
2020 – 22 iunie 2021, or în acest interval de timp cauza nu s-a examinat din
motivul obiectiv expirarea împuternicirilor judecătorului care avea cauza pe
rol, examinarea cauzei în această situație ar contraveni garanției dreptului la
un proces echitabil, constituirea conform legii a instanței care judecă cauza.
Indică că, argumentul instanțelor precum că, încălcarea termenului
rezonabil de examinare a cauzei pentru această perioadă s-a materializat prin
neasigurarea redistribuirii aleatorie a dosarului altui judecător, nu-l
considerăm pertinent, or alin. (1) art. 61 din Legea nr. 514 privind
organizarea judecătorească din 06.07.1995, instituie principiul modului de
repartizare a dosarelor, dar nu stabilește cu titlu imperativ obligația
repartizării imediate a dosarului. La caz, reține că președintele interimar al
Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea a la data de 22 iunie 2021 a dispus
redistribuirea aleatorie a cauzei civile din procedura judecătorului Alina
Balan, altui judecător.
În baza celor expuse, menționează că instanțele judecătorești au
respectat cu strictețe dreptul părților litigioase la examinare în termen
rezonabil a cauzei, precum și în comportamentul acestora nu se denotă o
oarecare lipsă de diligență.
În contextul celor menționate și luând în considerație specificul
cauzei, comportamentul părților, respectarea tuturor exigențelor procedurale
și de sarcina lunară a fiecărui judecător din cadrul instanțelor de judecată,
reține că autoritățile judecătorești au acționat cu bună-credință, cu o
suficientă diligență, au întreprins toate măsurile necesare în vederea
examinării și soluționării obiective și sub toate aspectele a cauzei civile.
De asemenea susține netemeinicia deciziei instanței de apel în partea
admiterii parțiale a pretenției privind repararea prejudiciului moral, din
motivele următoare: la caz, întrucât în mod eronat instanțele inferioare au
constatat tergiversarea procesului pentru perioadele de amânare a examinării
cauzei din motive neimputabile instanței (08 februarie 2018-13 decembrie
2019), (27 noiembrie 2020 – 22 iunie 2021), s-a dat o apreciere arbitrară
probelor, s-a analizat superficial și lacunar circumstanțele de fapt prin prisma
criteriilor rezonabilității procedurii, evident că în mod neîntemeiat a fost
11
admisă și pretenția accesorie privind repararea prejudiciului moral și în mod
arbitrar a fost stabilit cuantumul prejudiciului moral cauzat.
Subliniază că prevederile Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 nu acordă
dreptul în mod automat la prejudiciu moral, în lipsa dovezilor că persoana a
suferit un prejudiciu în urma încălcării dreptului garantat de lege. Este
important ca instanța să motiveze circumstanțele cauzei care justifică
acordarea unei retribuții, aceasta să nu fie teoretică și iluzorie.
În urma celor consemnate, rezultă că instanța de apel a admis în parte
pretenția privind încasarea prejudiciului moral, fără elucidarea pe deplin a
circumstanțelor cauzei, cu încălcarea sarcinii prevăzute la art. 130 alin. (1)
din Codul de Procedură Civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 din Codului de procedură civilă prevede următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”
Art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.”
12
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție menționează că, Curtea de Apel Chișinău a
pronunțat dispozitivul deciziei în ședință publică la 27 septembrie 2023, iar
la 24 octombrie 2023 prin intermediul poștei terestre Curtea de Apel
Chișinău a expedia copia decizie motivate părților, astfel recursul depus la
18 decembrie 2023 este în termen.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1)
și (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă.
Din analiza recursului declarat rezultă că recurentul a invocat ca temei
de drept art. 432 alin.(1) lit. a), b) și e) din Codul de procedură civilă, citate
supra.
Argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii
contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor
invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel
s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea repetată a
situației, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul
exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii
sunt în afara controlului instanței de recurs.
În contextul prevederilor art. 432 alin.(2) din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs verifică în cazul invocării în recurs a temeiurile
menționate la art. 432 alin.(1) lit.d)-f) din Codul de procedură civilă, dacă
acestea au fost invocate și în apel sau dacă pretinsa încălcare a avut loc în
instanța de apel, nefiind stabilite la caz anumite încălcări ce ar fi fost comise
de instanța de apel.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă,
statuează că dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări
13
implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza Stanev
împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de
admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile
de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza
Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1
(cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de Ministerul Justiție al
Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din
Codul de procedură civilă și drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit.
a), urmează a fi considerat inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 432 alin. (1) și (2), art. 433
alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibile recursurile depus către Ministerul Justiție al
Republicii Moldova.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
14