2ra-4/24 — constatarea faptului incalcarii dreptului la judecarea cauzei in termen rezonabil si repararea prejudiciului

2ra-4/24 — constatarea faptului incalcarii dreptului la judecarea cauzei in termen rezonabil si repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-4/24

2-22094496-01-2ra-02012024

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Bărgaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, N. Budăi, D. Dulghieru)

ÎNCHEIERE

15 august 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Sajin Iurie

și Sajin Svetlana împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea faptului

încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 11 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s–

a admis cerere de apel depusă de Sajin Iurie și Sajin Svetlana, s-a casat hotărârea din

21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a admis parțial cererea

de chemare în judecată,

constată:

La 30 iunie 2022, Sajin Iurie și Sajin Svetlana au depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției, cu privire la constatarea faptului încălcării

dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii au indicat că, prin hotărârea din 10 decembrie 2008 a

Judecătoriei Orhei, menținută de instanța de apel și cea de recurs, au fost obligați

proprietarii ap. **** - **** ****, ap. **** - **** ****, ap. **** - **** **** și ap.

**** - **** **** a casei nr. ****, din str. ****, or. **** să reinstaleze țevile de

apeduct cu apă de alimentare, care au fost schimbate de ei samavolnic.

În temeiul a patru titluri executorii, executorul judecătoresc Țărnă Victoria a

emis, la 07 iunie 2011, patru încheieri prin care a intentat următoarele proceduri de

executare: procedura de executare nr.120/06-05/2011 în privința debitorului ap. ****,

**** ****, procedura de executare nr.120/07-05/2011 în privința debitorului ap.

****, **** ****, procedura de executare nr.120/08-05/2011 în privința debitorului

ap. ****, **** **** și procedura de executare nr.120/09-05/2011, în privința

debitorului ap. ****, **** ****, privind obligarea pârâților, proprietari ai

1

apartamentelor, nr. ****, ****, **** și **** să reinstaleze țevile de apeduct.

Executorul judecătoresc, Țărnă Victoria nu a emis încheiere de conexare a acestor

patru proceduri

La 29 ianuarie 2018, executorul judecătoresc Țărnă Victoria a emis încheierea

nr.120-125R/18 sau 120/06-05/2011 prin care a încetat ilegal patru proceduri de

executare în privința debitorilor **** ****, **** ****, **** **** și **** ****, pe

motiv că hotărârea judecătorească a fost executată la 07 octombrie 2011.

La 25 iulie 2018, au depus cerere de chemare în judecată privind constatarea

faptului încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești

și repararea prejudiciului.

Prin hotărârea din 17 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Sajin Iurie și Sajin Svetlana.

S-a constatat încălcarea dreptului lui Sajin Iurie și Sajin Svetlana la executarea în

termen rezonabil a hotărârii din 10 decembrie 2008 a Judecătoriei Orhei. S-a încasat

din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Sajin Iurie

și Sajin Svetlanei 20000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin neexecutarea

în termen rezonabil a hotărârii din 10 decembrie 2008 a Judecătoriei Orhei, în rest

pretenția s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției, în beneficiul lui Sajin Iurie cheltuielile de judecată în sumă de

416 de lei.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, Ministerul Justiției a declarat

apel împotriva hotărârii instanței de fond.

În temeiul art.192 alin. (11) din Codul de procedură civilă au depus, prin

intermediul poștei electronice, la Curtea de Apel Chișinău cerere privind accelerarea

examinării cauzei, însă prin încheierea din 05 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,

aceasta a fost respinsă.

Prin decizia din 10 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat

de Ministerul Justiției. S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din

17 februarie 2020 și s-a emis o nouă hotărâre prin care, s-a respins ca neîntemeiată

cererea de chemare în judecată depusă de Sajin Iurie și Sajin Svetlana, care a fost

menținută prin decizia din 28 ianuarie 2022 a Curții Supreme de Justiție.

Au menționat că, cauza a fost soluționată definitiv prin decizia din 28 ianuarie

2022 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost respins recursul depus de dânșii.

Reclamanții au susținut că, judecarea cauzei de constare a încălcării dreptului la

executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești a avut loc în perioada 25 iulie

2018 – 28 ianuarie 2022, și anume trei ani șase luni și trei zile, care este un termen

lung ce nu poate fi considerat rezonabil.

În opinia reclamanților, cauza nu este una complicată pentru ca să justifice un

termen atât de lung de judecare (trei ani, șase luni și trei zile), iar tergiversarea cauzei

se datorează în mare măsură instanței de judecată - Judecătoria Chișinău, sediul

Buiucani și Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

După ce a fost depusă cererea de chemare în judecată, la 25 iulie 2018, aproape

un an nu au cunoscut cărui judecător i-a fost repartizată cauza. Pe parcursul unui an

au depus numeroase cererii în adresa secretariatului instanței, fiindu-le comunicat că

vor primi citație, însă citația nu a parvenit. Respectiv, au expediat mai multe scrisori

2

în adresa Centrului Național Anticorupție, Procuraturii Generale, Ministerului

Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii.

În tot acest timp au avut profunde suferințe psihice din cauza neînțelegerii

faptului ce se petrece cu cauza depusă și de ce nu sunt citați în ședință.

Prin răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii, au aflat că dosarul se află

pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în gestiunea judecătorului Lavric Larisa,

însă pe parcursul examinării cauzei ședințele de judecată erau amânate pe termen

lung. După pronunțarea hotărârii din 17 februarie 2020, s-au adresat cu multiple

cereri privind expedierea în adresa lor a hotărârii motivate, cât și a apelului depus de

Ministerul Justiție, însă abia în luna februarie 2021 le-a fost expediată hotărârea

motivată și transferată cauza la Curtea de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 05 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

cu privire la accelerarea judecării cauzei.

Reclamanții au susținut că termenul de examinare a cauzei de 3 ani 6 luni și 3

zile nu este unul rezonabil, prin prisma prevederilor Legii nr. 87.

La acest aspect, au notat că Curtea Europeană acordă un prejudiciu moral de 600

euro pentru un an de tergiversare a judecării cauzei și câte 300 euro fiecare jumătate

de an ulterioară. Drept urmare, consideră că pentru 3 ani, 6 luni și 3 zile de

tergiversare a examinării cauzei, urmează să fie încasat în beneficiul lor prejudiciul

moral în mărime de 43 000 de lei, ceea ce constituie 2 100 euro.

Reclamanții au solicitat constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea

cauzei în termen rezonabil și încasarea prejudiciului moral în mărime de 43 000 de

lei.

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a respins cererea de chemare în judecată depusă de Sajin Iurie și Sajin Svetlana, ca

neîntemeiată.

La 14 decembrie 2022, Sajin Iurie și Sajin Svetlana au depus apel împotriva

hotărârii din 21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând

admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri

prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 11 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea

de apel declarată de Sajin Iurie și Sajin Svetlana. S-a casat integral hotărârea din 21

noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o hotărâre nouă,

prin care: S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Sajin Iurie și

Sajin Svetlana. S-a constatat faptul încălcării dreptului reclamanților Sajin Iurie și

Sajin Svetlana la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile. S-a încasat din contul

bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Sajin Iurie

și Sajin Svetlanei prejudiciul moral în mărime de 20000 de lei. În rest, pretențiile s-

au respins, ca neîntemeiate.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a notat că, în partea

complexității, cauza în care se pretinde încălcarea termenului rezonabil de judecare

este una de complexitate simplă, având în vedere participanții la proces și obiectul

acțiunii. Referitor la conduita părților și autorităților naționale, potrivit raportului

prezentat de reprezentantul Ministerul Justiției rezultă că, reclamantul Sajin Iurie a

avut un comportament activ în cadrul procesului, s-a prezentat cu regularitate la

ședințele de judecată fixate, reclamanta Sajin Svetlana a solicitat examinarea cauzei

3

în lipsa sa, iar din cauza solicitărilor acestora examinarea cauzei a fost amânată doar

de câteva ori.

Distinct de amânările la solicitările reclamanților, se reține că mai multe ședințe

de judecată au fost amânate din diverse motive, expirarea termenului preconizat

pentru ședință, lipsa interpretului în ședința de judecată.

Cât privește miza pentru reclamant, Curtea de Apel Chișinău a considerat că

procesul enunțat prezintă importanță pentru reclamanții Sajin Iurie și Sajin Svetlana,

reieșind din obiectul procesului inițiat de către aceștia, în care s-a solicitat constatarea

faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești

(hotărârea din 10 decembrie 2008 a Judecătoriei Orhei) și repararea prejudiciului.

Instanța de apel a constatat că judecarea cauzei civile la cererea de chemare în

judecată depusă de Sajin Iurie și Sajin Svetlana împotriva Ministerului Justiției

privind constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești și repararea prejudiciului, a avut loc cu depășirea termenului rezonabil

prevăzut pentru examinarea unor astfel de cauze, și anume cauza a fost examinată

timp de mai mult de 3 ani, prin urmare, acest fapt încalcă cert dreptul reclamanților la

judecarea în termen rezonabil a cauzei și în consecință, dreptul la un proces echitabil,

garantat reclamanților atât de legislația națională, cât și de normele internaționale.

Subsidiar, Curtea de Apel Chișinău a menționat că, în speță, există temei legal

pentru acordarea din contul statului în beneficiul lui Sajin Iurie și Sajin Svetlana a

compensației prejudiciului moral, în condițiile instituite de Legea nr. 87 din 21 aprilie

2011 și a apreciat ca fiind întemeiate parțial pretențiile reclamanților.

Având în vedere că, s-a constatat încălcat dreptul reclamanților la examinarea

cauzei civile în termen rezonabil și compensația pentru prejudiciul moral trebuie să

fie suficientă, însă nu excesivă, Curtea de Apel Chișinău a constatat că suma de 20000

de lei corespunde criteriilor indicate, sumă care poate fi considerată ca o compensație

ce va aduce satisfacție echitabilă reclamantului, fiind corelativă cu practica judiciară

națională pe cazuri similare și cu jurisprudența CtEDO.

La 02 ianuarie 2024, Ministerul Justiției a depus recurs împotriva deciziei din 11

octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd admiterea acestuia, casarea

deciziei contestate și menținerea hotărârii din 21 noiembrie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

În motivarea cererii de recurs, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept anterior

expuse, recurentul a invocat că concluziile instanței de apel derivă din aprecierea

eronată a normelor de drept material ce reglementează examinarea acțiunilor privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei.

A susținut că, necesită a fi menționat că respectiva cauză supusă controlului

justeței duratei procedurilor, în baza Legii nr. 87, a fost apreciată în mod eronat de

Curtea de Apel Chișinău, ca o încălcare a dreptului intimatului la judecarea cauzei în

termen rezonabil. Remediul intern instituit, prin intermediul prezentei legi, este

frecvent aplicat eronat de către instanțele naționale, în sensul că acestea supun, la

infinit, controlului rezonabilității duratei procedurilor a unei acțiuni privind controlul

unor acțiuni anterioare intentate în ordinea Legii 87/2011. Acest aspect determină un

vid ce deviază de la scopul inițial al Legii nr. 87/2011, adică acela de a oferi

posibilitatea potențialului reclamant de a supune controlului instanței, a perioadei

4

nerezonabile de examinare a cauzei sale inițiale, cu nu a unor cauze subsecvente,

instituite ca efect al depunerii cererii inițiale de chemare în judecată. Or, prin soluția

primară din cauza reclamată, în care acțiunea reclamanților, privind constatarea

încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, a fost

respinsă ca neîntemeiată. Deși, soluția instanței de apel în prezenta cauză, a fost

admisă acțiunea subsecventă, în situația în care cererea de chemare în judecată inițială

a fost respinsă ca neîntemeiată.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 11 octombrie 2023.

Recursul declarat de Ministerul Justiției, la 02 ianuarie 2024, se consideră depus

în termenul stabilit de lege, or, Curtea de Apel Chișinău a expediat recurentului, la 02

ianuarie 2024, părților, copia deciziei integrale din 11 octombrie 2023, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele cauzei (vol. II, f.d. 76).

La 22 aprilie 2024, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul poștei

electronice, a expediat în adresa intimaților, copia recursului declarat de Ministerul

de Justiție, împotriva deciziei din 11 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare

a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului.

Prin referința din 29 mai 2024, Sajin Iurie și Sajin Svetlana au depus referință,

solicitând respingerea recursului depus de Ministerul Justiției, ca fiind neîntemeiat.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ministerul de Justiție, îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, recursul

este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind

tardiv un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Din analiza recursului declarat de Ministerul de Justiție rezultă că, drept temei

de declararea a recursului a fost invocat art. 432 alin. (1) lit. a) și e) din Codul de

procedură civilă, (în vigoare la data declarării recursului), adică interpretarea legii din

5

hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de

Justiție, hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Completul de judecată constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu

se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a hotărârii contestate, or, la examinarea cauzei instanța de apel a aplicat speței

date legislația în vigoare care în rezultatul interpretării normelor legale corespunde

jurisprudenței uniforme. De asemenea, motivele recursului sunt similare celor

invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța de apel, s-a

pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată a situației

(redată în referințe), nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul

exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor

din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic

inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de

recurs.

Însă, în contextul prevederilor art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiului conținuta la art.432

alin. (1) lit. a) și e) din Codul de procedură civilă, care prevede că, interpretarea legii

din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de

Justiție; hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, instanța de recurs verifică și sub aspectul dat

temeiurile recursului.

La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa

constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări

implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,

care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte

decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1

(cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de

circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de

a considera recursul declarat de către Ministerul Justiției, ca fiind inadmisibil.

6

În conformitate cu art. 432 alin. (1), art. 433 alin. (1) lit. a), art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției, împotriva

hotărârii din 11 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Sajin Iurie și Sajin Svetlana împotriva

Ministerului Justiției cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea

cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Mariana Ursachi

7