2r-275/24 — cu privire la încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea prejudiciului moral şi compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Termenul de declarare a apelului. Cererea privind repunerea în termenul de procedură urmează a fi motivată şi probată.
2r-275/24 — cu privire la încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Tudor Oroșanu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
către Vladimir Osoian împotriva lui Tudor Oroșanu cu privire la încasarea
prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din data de 24 mai 2024 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2r-275/24
nr. PIGD 2-23106110-01-2r-26062024)
Termenul de declarare a apelului. Cererea privind repunerea în
termenul de procedură urmează a fi motivată și probată.
Judecătoria Bălți, sediul central, jud. E. Balan
Curtea de Apel Bălți, jud. A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu
07 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de către Tudor Oroșanu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 24 iulie 2023, Vladimir Osoian a depus cerere de chemare
în judecată împotriva lui Tudor Oroșanu cu privire la încasarea prejudiciului
moral, dezmințirea relatărilor defăimătoare și compensarea cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul central din data de 19 ianuarie
2024 s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir
Osoian, s-a încasat de la Tudor Oroșanu în beneficiul lui Vladimir Osoian
prejudiciul moral în mărime de 2 000 lei, cheltuielile de judecată în mărime
de 2 000 lei și în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 lei.(f.d.65)
În data de 23 februarie 2024, Tudor Oroșanu a declarat apel împotriva
hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul central din data de 19 ianuarie 2024,
solicitând casarea integrală a hotărârii menționate cu emiterea unei noi
hotărâri prin care să fie dispusă respingerea acțiunii înaintate. Totodată a
solicitat repunerea în termen în cazul în care acesta a fost depășit. (f.d.73-74)
Curtea de Apel Bălți prin încheierea din data de 24 mai 2024 a refuzat
repunerea în termen a apelului declarat de către Tudor Oroșanu și a restituit
apelul ca fiind depus tardiv. (f.d. 87-90)
Nefiind de acord cu încheierea instanței de apel, în data de 06 iunie
2024, Tudor Oroșanu a depus recurs, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea încheierii instanței de apel din data de 24 mai 2024
admiterea cererii cu privire la repunerea în termen a apelului și expedierea
cererii de apel pentru examinare în ordine de apel. (f.d. 94-96)
În motivarea recursului Tudor Oroșanu a indicat că, nu a cunoscut
despre examinarea cauzei și pronunțarea hotărârii din data de 19 ianuarie
2024, deoarece nu a fost citat. Totodată, a menționat că hotărârea instanței
fond a fost recepționată în data de 26 ianuarie 2024 și a contestat-o cu apel
în data de 23 februarie 2024.
1
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 61, alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile
lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă
prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”
Art. 100, alin. (1) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților
la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei
împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul
biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în
judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor,
sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea
primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă reglementează că:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111, alin. (1), alin. (3) din Codul de procedură civilă statuează
că:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. Dacă, începutul
curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni
pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii
evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.
Art. 116, alin. (1-3) din Codul administrativ stabilește că:
„Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act
de procedură pot fi repuse în termen de către instanța. Cererea de repunere în termen se
depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură. La cererea de
repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.
Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie
depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).”
Art. 362, alin. (1) din Codul de procedură civilă statuează că:
„Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.”
2
Art. 369, alin. (1), lit. b) din Codul de procedură civilă prevede că:
„Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în
afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a
refuzat să efectueze repunerea în termen.”
Art. 425 din Codul de procedură civilă reglementează că:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.”
Art. 427, lit. a) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept
să respingă recursul și să mențină încheierea.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului prevăzut de art. 425
din Codul de procedură civilă, instanța de recurs reține, că încheierea Curții
de Apel Bălți a fost pronunțată în data de 24 mai 2024, fiind notificată lui
Tudor Oroșanu, prin intermediul oficiului poștal, în data de 03 iunie 2024,
fapt confirmat prin avizul de recepție DS8011605558AS. (f.d.93)
Tudor Oroșanu a depus recurs în data de 06 iunie 2024, în termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând
prevederile art. 426, alin. (3) din Codul de procedură civilă a decis
examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu
plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind
inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de
recurs, au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței
examinarea acesteia.
Cercetând starea de fapt, în baza materialelor și lucrărilor dosarului,
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată, că în data de 24
iulie 2023 Vladimir Osoian a depus cerere de chemare în judecată împotriva
lui Tudor Oroșanu cu privire la încasarea prejudiciului moral, dezmințirea
relatărilor defăimătoare și compensarea cheltuielilor de judecată.
Judecătoria Bălți, sediul central prin încheierea din data de 02
noiembrie 2023 a acceptat în procedura contencioasă cererea de chemare în
judecată depusă de către Vladimir Osoian, a expediat pârâtului Tudor
Oroșanu cererea de chemare în judecată cu acordarea termenului pentru
prezentarea referinței, totodată, a stabilit ședința de pregătire pentru
dezbaterile judiciare în data de 23 noiembrie 2023, ora 09.00. (f.d.36)
3
Tudor Oroșanu a recepționat cererea de chemare în judecată și citația
expediată pentru data de 23 noiembrie 2023, fapt confirmat prin avizul de
recepție anexat la fila dosarului 41.
În data de 22 noiembrie 2023 Tudor Oroșanu a depus cerere privind
aplicarea excepției de tardivitate, solicitând respingerea acțiunii ca fiind
tardive. (f.d.42-44)
Potrivit procesului-verbal din data de 23 noiembrie 2023 ședința de
judecată a fost amânată pentru data de 07 decembrie 2023, la demersul
reclamantului, care a solicitat un termen pentru a lua cunoștință cu cererea
privind aplicare excepției de tardivitate. (f.d.45)
Tudor Oroșanu, conform avizului de recepție anexat la fila dosarului
48, a recepționat citația expediată pentru data de 07 decembrie 2023.
Prin încheierea din data de 07 decembrie 2023 a Judecătoriei Bălți,
sediul central s-a respins cererea cu privire la excepția de tardivitate înaintată
de către Tudor Oroșanu. (f.d.55)
Totodată, potrivit procesului-verbal din data de 07 decembrie 2023
ședința de judecată de dezbateri judiciare a fost amânată pentru data de 19
ianuarie 2024. (f.d.56)
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază că
pârâtul Tudor Oroșanu a fost înștiințat că ședința de judecată pentru
dezbateri judiciare a fost numită pentru data de 19 ianuarie 2024, or, în data
de 13 decembrie 2023 a recepționat încheierea din data de 07 decembrie
2023 prin care s-a respins cererea cu privire la excepția de tardivitate
înaintată de către Tudor Oroșanu și citația pentru data respectivă. (f.d. 59)
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul central din data de 19
ianuarie 2024 s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de
Vladimir Osoian, s-a încasat de la Tudor Oroșanu în beneficiul lui Vladimir
Osoian prejudiciul moral în mărime de 2 000 lei, cheltuielile de judecată în
mărime de 2 000 lei și în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100
lei.(f.d.65)
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond în data de 23 februarie
2024, Tudor Oroșanu a declarat apel, solicitând casarea integrală a hotărârii
contestate cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă respingerea
acțiunii înaintate. Totodată, a solicitat repunerea în termen în cazul în care
acesta a fost depășit. (f.d.73-74)
Curtea de Apel Bălți prin încheierea din data de 24 mai 2024 a refuzat
repunerea în termen a apelului declarat de către Tudor Oroșanu și a restituit
apelul ca fiind depus tardiv. (f.d. 87-90)
4
Efectuând controlul judiciar al încheierii din 24 mai 2024 a Curții de
Apel Bălți, instanța de recurs constată, că instanța de apel întemeiat a refuzat
repunerea apelului în termen și a restituit apelul depus de către Tudor
Oroșanu.
La acest aspect instanța de recurs menționează, că din conținutul art.
362, alin. (1) din Codul de procedură civil, rezultă că apelantul urma să
depună apelul în termen de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii. Or, termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o
normă imperativă și trebuie executat întocmai. Articolul 362, alin. (1) din
Codul de procedură civilă stipulează, că începutul curgerii termenului de
depunere a apelului este determinat doar de un singur eveniment – de la data
pronunțării dispozitivului hotărârii a instanței de fond.
Prin urmare, momentul notificării/comunicării dispozitivului
hotărârii judecătorești participanților la proces, nu influențează data de când
începe să curgă termenul de 30 de zile de contestare a hotărârii judecătorești
prin depunerea cererii de apel.
Legiuitorul prin instituirea termenelor procedurali a urmărit
respectarea regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, care pe de o
parte, mobilizează cercetarea cauzei, iar pe de altă parte contracarează
exercitarea cu rea-credință de către participanții la proces a drepturilor
procedurale.
Din materialele cauzei rezultă, că dispozitivul hotărârii Judecătoriei
Bălți, sediul central a fost pronunțat, la 19 ianuarie 2024.
Astfel, în condițiile speței începutul curgerii termenului de depunere
a apelului este ziua imediat următoare datei calendaristice pronunțării
dispozitivului hotărârii, adică ziua de 20 ianuarie 2024, iar ultima zi fiind
data de 19 februarie 2024, ora 24:00.
Tudor Oroșanu și-a exercitat dreptul de contestare a hotărârii
instanței de fond în data de 23 februarie 2024, după expirarea termenului.
În aceste circumstanțe instanța de recurs menționează că actele
cauzei atestă cu certitudine faptul că apelantul Tudor Oroșanu nu s-a
conformat prevederilor art. 362, alin.(1) din Codul de procedură civilă și nu
a depus apelul în termen.
Totodată, în eventualitatea constatării omiterii termenului de
declarare a apelului, apelantul în temeiul art. 116, alin. (1) din Codul de
procedură civilă a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului,
invocând faptul că a recepționat hotărârea judecătorească prin intermediul
oficiului poștal în data de 23 ianuarie 2024.
5
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține ca fiind
neîntemeiat acest argument, ori termenul de contestare a hotărârii instanței
de fond este determinat de un singur eveniment și anume de la data
pronunțării dispozitivului hotărârii și nu de la data comunicării așa cum
invocă avocatul, prin urmare acest fapt nu constitui temei de repune în
termenul de contestare a hotărârii.
În aceste circumstanțe se constată temeinicia concluziei instanței de
apel privind omiterea nejustificată de către Tudor Oroșanu a termenului de
contestare cu apel a hotărârii din data de 19 ianuarie 2024 a Judecătoriei
Bălți, sediul central, din motiv că apelantul, cunoscând despre inițierea
procesul civil împotriva sa, fiind interesat în soarta soluționării litigiului în
care acesta are statut de pârât, trebuia să demonstreze un rol activ și să
depună apel în termenul de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii.
Prin urmare, este în afara oricărui dubiu că apelantul de la momentul
pronunțării dispozitivului hotărârii a dispus de timp suficient și rezonabil
pentru a face uz de acest drept procedural și a depune apelului în interiorul
termenului legal.
În aceste circumstanțe, apelantul urma să depună diligență și să
depună apelul în termenul prevăzut de art. 362, alin. (1) din Codul de
procedură civilă, care este un termen de decădere și nu poate fi prelungit
nejustificat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că
importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină
regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte,
mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea
nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând
instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință
de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor
normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu
survenirea efectelor negative.
În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție menționează, că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea
oricărui alt act de procedură în modul expres prevăzut și în termenul legal
atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când
partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de
voința ei să efectueze acțiunea în termen.
6
În corespundere cu prevederile art. 61, alin. (1) din Codul de
procedură civilă Tudor Oroșanu, urma să îndeplinească obligațiile cu bună-
credință.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenul
prevăzut de lege, ori termenul de depunere a apelului este imperativ, absolut
și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după sine
decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin
urmare, nerespectarea termenului de declarare a apelului se datorează în
exclusivitate comportamentului pasiv a lui Tudor Oroșanu, care trebuia să
dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-
credință de drepturile și obligațiile procedurale.
Argumentul lui Tudor Oroșanu invocat în recurs precum că nu a
cunoscut despre examinarea cauzei și pronunțarea hotărârii instanței de fond,
este respins de către instanța de recurs ca fiind declarativ, deoarece, Tudor
Oroșanu a cunoscut că pe rolul Judecătoriei Bălți, sediul central se află cauza
civilă depusă de către Vladimir Osoian împotriva lui Tudor Oroșanu cu
privire la încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de
judecată, depunând în data de 22 noiembrie 2023 cerere privind aplicarea
excepției de tardivitate a acțiunii, totodată acesta a fost citat pentru ședința
de judecată din data de 19 ianuarie 2024 fapt conformat prin avizul de
recepție anexat la fila dosarului 59.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă
a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind
protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn
vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).
În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic
contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a notat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea
termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele
judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces echitabil.
Tot aici, instanța de recurs accentuează că, conform legislației în
vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței
judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de
activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea
actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire
în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul
îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în
aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.
7
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât
într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor
exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror
expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
În această ordine de idei, în cazul primirii apelului depus de către
Tudor Oroșanu pe rol, se va încălca principiul securității raporturilor juridice,
garantat de art. 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
că, instanța de apel just a refuzat în repunerea în termen a apelului și restituit
apelul depus de către Tudor Oroșanu.
Iar, soluția adoptată prin încheierea recurată, este compatibilă cu
respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1
din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în
vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună-
credință și în termen.
Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea
instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de
recurent sunt declarative și lipsite de suport juridic, completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus
de Tudor Oroșanu.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427, lit. a) din Codul de
procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de către Tudor Oroșanu.
Menține încheierea din data de 24 mai 2024 a Curții de Apel Bălți,
emisă în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
către Vladimir Osoian împotriva lui Tudor Oroșanu cu privire la încasarea
prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
8