2ra-31/25 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin contraventie si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral cauzat prin contraventie si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul vădit neîntemeiat, în temeiul art. 433 -1 lit. f Cod de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-31/25 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin contraventie si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ștefan Prociuc,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Ștefan Prociuc împotriva Galinei Pușcaș cu privire la repararea prejudiciului
material și moral cauzat prin contravenție și compensarea cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei din 08 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-31/25
NR. PIGD 2-23115600-01-2ra-20012025)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul vădit neîntemeiat, în temeiul art. 433
(1) lit. f) Cod de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Bălți, sediul Central: jud. S. Dubceac
Curtea de Apel Bălți: jud. E. Grumeza, N. Chircu, D. Corolevschi
20 august 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Ștefan Prociuc,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 09 august 2023, Ștefan Prociuc a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Galinei Pușcaș cu privire la repararea prejudiciului
material și moral cauzat prin contravenție și compensarea cheltuielilor de
judecată (f. d. 2-2-verso).
În motivarea cererii de chemare în judecată, Ștefan Prociuc a indicat că
domiciliază pe XXXXX având o înțelegere prealabilă cu vecina sa Galina
Pușcaș, domiciliată pe XXXXX a montat un gard din profil metalic pe o
fundație existentă, având ca piloni de susținere țevi cu diametrul 0,5.
La 17 august 2021 - 21 august 2021 vecina sa a comis un abuz,
exercitând acțiuni de samavolnicie, prin tăierea cu flexul a unei porțiuni din
țevile care reprezintă pilonii de susținere a gardului din profil metalic, ce îi
aparține lui. Ca rezultat, la 25 august 2021 pe numele Galinei Pușcaș agentul
constatator al Inspectoratului de Poliție Bălți a întocmit procesul-verbal cu
privire la contravenție în temeiul art. 335 din Codul contravențional-
samavolnicia.
A susținut reclamantul că în rezultatul acestor acțiunii al pârâtei Galina
Pușcaș, i-a fost sfidat dreptul de proprietate, dreptul de vecinătate, astfel
fiindu-i cauzat prejudiciu material și moral.
A mai considerat reclamantul că în cazul în care după părerea Galinei
Pușcaș, gardul instalat de dânsul prezenta semne evidente de atentarea asupra
terenului ei, dânsa urma să ceară interzicerea montării gardului, dar să nu
recurgă la acțiuni de samavolnicie, prin tăierea țevilor-piloni de sprijin a
gardul dintre imobile.
1
Totodată a precizat că gardul din profil metalic îi aparține cu drept de
proprietate, garantat prin legislație.
În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul art. 586, 588
alin. (1) din Codul civil.
Reclamantul Ștefan Prociuc a solicitat încasarea în mod forțat de la
Galina Pușcaș prejudiciul material în sumă de 2 400 de lei și prejudiciul
moral în mărime de 5 000 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 07 februarie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată
depusă de Ștefan Prociuc. S-a încasat de la Ștefan Prociuc în beneficiul
Galinei Pușcaș cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 5 000 de
lei (f. d. 64, 69-71-verso).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 16 februarie 2024, Ștefan Prociuc a declarat apel nemotivat (f. d.
68) împotriva hotărârii din 07 februarie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central, iar la 06 iunie 2024 a declarat apel motivat, solicitând admiterea
apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi decizii
(f. d. 83-84-verso).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 08 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, a fost respins
apelul declarat de Ștefan Prociuc și menținută hotărârea din 07 februarie
2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central (f. d. 64, 69-71-verso).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că
instanța de fond corect a ajuns la concluzia de respingere a cererii de chemare
în judecată depusă de Ștefan Prociuc.
Instanța de apel a constatat că în speță, drept temei pentru plata
despăgubirilor materiale și morale se invocă comiterea faptei delictuale,
vinovăția persoanei răspunzătoare de cauzarea prejudiciului, legătura
2
cauzală între contravenția săvârșită de Galina Pușcaș și pretinsul prejudiciu
material și moral cauzat lui Ștefan Prociuc.
Din materialele dosarului rezultă cert că vinovăția intimatei /pârâte
Galina Pușcaș în comiterea contravenției prevăzută de art. 335 din Codul
contravențional a fost stabilită prin procesul verbal cu privire la contravenție
din 25 august 2021, samavolnicia, pentru faptul, că dânsa în perioada 17
august 2021 – 21 august 2021, aflându-se pe XXXXX, samavolnic a tăiat
funia de la vița de vie, apoi a tăiat țevile din metal de la gardul comun ce
aparține lui Ștefan Prociuc fără acordul lui, cât și prin decizia din 01
noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis recursul declarat
de Galina Pușcaș împotriva hotărârii din 09 august 2022 a Judecătoriei Bălți,
sediul Central, din alte motive decât cele invocate, cu casarea hotărârii
contestate și pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează: Procesul
contravențional pornit în privința Galinei Pușcaș în baza art. 335 din Codul
contravențional a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de
prescripție de atragere la răspundere contravențională (f. d.18-20-verso).
15.Totodată, pentru a decide asupra pretenției privind recuperarea
prejudiciului material solicitat în mărime de 2 400 de lei, instanța de apel a
reținut că solicitantul trebuie să prezinte probe în confirmarea prejudiciului
material, ceea ce nu se atestă la caz. Astfel, deși, lui Ștefan Prociuc i-a fost
cauzat prejudiciu de către Galina Pușcaș prin tăierea de către aceasta a
aței/funiei de la vița- de- vie și a țevilor de la gardul ce-i aparține, amplasat
între gospodăriile lor, Ștefan Prociuc n-a justificat mărimea prejudiciului
material, componența acestuia, nefiind prezentată informație privind
mărimea totală a țevilor tăiate, tipul țevilor, prețul pentru 1 metru pătrat de
țevi, luând în considerație uzura acestora.
Reieșind din aceste constatări, instanța de apel a considerat justă soluția
instanței de fond privind respingerea pretenției cu privire la încasarea
prejudiciului material în mărime de 2 400 de lei.
Referitor la pretenția privind încasarea prejudiciului moral, instanța de
apel a notat că în conformitate cu dispozițiile art. 2036 alin.(1), (2) din Codul
civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce
atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri
prevăzute de lege, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana
3
responsabilă la reparația prejudiciului prin plata de despăgubiri. Prejudiciul
moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial.
Cu referire la solicitarea sumă de 5 000 de lei, cu titlu de prejudiciu
moral, instanța de fond a respins pretenția ca neîntemeiată și neprobată, iar
instanța de apel a apreciat-o drept corectă, dat fiind că Ștefan Prociuc n-a
adus dovezi întru confirmarea suportării prejudiciului moral și nici nu a
motivat în acțiunea civilă prin ce s-a manifestat prejudiciul moral suportat în
urma contravenției săvârșite de Galina Pușcaș.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 20 ianuarie 2025, Ștefan Prociuc, a declarat recurs împotriva
deciziei din 08 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea
recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei
la rejudecare în instanța de apel (f. d.103-104).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul Ștefan Prociuc a invocat prevederile
art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură, care reglementează că
recursul poate fi admis dacă decizia contestată este arbitrară și/ori se bazează
în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificat de recurentul,
Ștefan Prociuc, la 29 noiembrie 2024, fapt ce se confirmă prin scrisoare de
expediere (f. d. 99), fiind recepționată la 03 decembrie 2024, fapt confirmat
prin avizul de recepție (f. d. 100), iar cererea de recurs a fost depusă la 20
ianuarie 2025 (f. d. 103-104).
4
23.La 30 mai 2025, prin intermediul oficiului poștal, în adresa
reprezentantei intimatei, avocatei Ina Cepoi a fost expediată copia recursului
declarat de Ștefan Prociuc, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
referinței, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la
materialele dosarului (f. d. 109-109-verso).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Galina Pușcaș, reprezentat de avocata Ina Cepoi nu a făcut uz de dreptul său
procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
f) recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
5
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare
și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de
către Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta
s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că,
recurentul Ștefan Prociuc, s-a limitat doar la indicarea prevederilor art. 432
alin. (1) lit. e) din Codul de procedură, invocând că decizia instanței de apel
este arbitrară, însă fără a argumenta caracterul arbitrar al acesteia. Or,
recursul conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea
de chemare în judecată, în cererea de apel care au fost analizate de către
Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
6
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie
pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție
pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de
vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se
poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea
greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în
fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau
aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea
pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar
substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
7
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Ștefan Prociuc, ca
fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Ștefan Prociuc împotriva
deciziei din 08 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
8