2ra-28/25 — repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-28/25 — repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Vadim Șveț,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Vadim Șveț împotriva lui Vladimir Strîmbaci cu privire la repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-28/25

NR. PIGD 2-24017481-01-2ra-17012025)

Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a ei.

Judecătoria Bălți, sediul Central: jud. Sv. Ghercavii

Curtea de Apel Bălți: jud. E. Grumeza, N. Chircu, D. Corolevschi

23 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea

recursului declarat de Vadim Șveț,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Nadejda Luchianciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Vladimir Strîmbaci cu privire la repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 4-6).

reprezentat de avocata Nadejda Luchianciuc a indicat că prin ordonanța de

aplicare a sancțiunii contravenționale din 20 iulie 2023, Vladimir Strîmbaci

a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin.

(1) din Codul contravențional.

de 20 unități convenționale, pentru faptul că la data de 01 iunie 2023, în jurul

orelor 12.00-13.00, Vadim Șveț a acoperit groapa improvizată de acumulare

a apei de canalizare, deoarece se scurgea în fața gospodăriei sale cu miros

neplăcut.

descoperit groapa cu pământ, iar ca urmare a avut loc un conflict verbal cu

reclamantul, care s-a transformat ulterior în bătaie cu aplicarea loviturilor cu

pumnii, cauzând reclamantului conform raportului de constatare nr.

202310P0233 din 05 iunie 2023 echimoze pe față, echimoze și excoriații în

regiunea membrilor, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată.

de victimă, pentru că prin acțiunile lui Vladimir Strîmbaci i-a fost cauzat

prejudiciu material și moral. Prin ordinul de încasare a numerarului nr.

15226329 din 20 iulie 2023, Vladimir Strîmbaci a achitat 50% din

sancțiunea sub formă de amendă în termen de 2 zile.

1

art. 78 alin. (1) din Cod contravențional, nu a contestat ordonanțata de

aplicare a sancțiunii contravenționale, astfel a recunoscut-o.

lui Vladimir Strîmbaci a fost remisă cererea prealabilă privind repararea

benevolă a prejudiciului moral, cauzat în rezultatul comiterii contravenției,

dar aceasta nu a fost ridicată de ultimul, fiind remisă cu mențiunea

,,nereclamat”.

art. 5, 8, 19-27, 75, 81, 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, art. 2036

din Codul civil, art. 45 alin. (1) din Codul contravențional, art.20 din

Constituție, art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și s

libertăților fundamentale.

a solicitat încasarea sumei de 10 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral

cauzat prin contravenție, și a sumei de 7 000 de lei, cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică în sumă de 7 000 de lei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Șveț. S-

a încasat de la Vladimir Strîmbaci în beneficiul lui Vadim Șveț prejudiciul

moral cauzat prin contravenție în sumă de 3 000 de lei și cheltuielile de

judecată în sumă de 3 000 de lei (f. d. 46, 60-62-verso).

examinării cauzei civile a stabilit că, prin ordonanța de aplicare a sancțiunii

contravenționale din 20 iulie 2023, Vladimir Strîmbaci a fost recunoscut

vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) din Codul

contravențional, fiindu-i aplicată sancțiunea sub formă de amendă în mărime

de 20 unități convenționale, pentru faptul că la data de 01 iunie 2023,

aproximativ pe la orele 19.00, pe str. Primăverii 8, mun. Bălți, între vecinii

Vladimir Strîmbaci și Vadim Șveț a avut loc un conflict verbal în urma unei

neînțelegeri cu referire la gaura pentru canalizare de acumulare a apei,

amplasată în adiacentul gospodăriei acestora, transferat ulterior în bătaie cu

cauzarea durerilor fizice (f. d. 9-10).

2

iunie 2023 la examinarea medico-legale a cet. Vadim Șveț s-au depistat

echimoze pe față, echimoze și excoriații în regiunea membrelor, ce se califică

ca vătămare corporală neînsemnată (f. d. 15-16).

prejudiciului moral, instanța de judecată a reținut că art. 2036 din Codul civil

definește prejudiciul moral prin conceptul de suferințe, care pot fi: fizice -

durere a corpului ori a unui organ, pe plan medical manifestate adesea printr-

o boală ori altă condiție medicală adversă; și psihice - retrăiri emotiv-volitive

ale omului manifestate prin sentimente de umilire, iritație, apăsare, ură,

rușine, disperare, disconfort etc.

privire la despăgubirea prejudiciului moral, trebuie întrunite următoarele

condiții: - suportarea unui prejudiciu moral; - fapta ilicită recunoscută de lege

ca fiind una care atrage despăgubirea prejudiciului, iar obligația de a dovedi

faptul pricinuirii prejudiciului moral (suferințelor psihice sau fizice

suportate) o exercită partea vătămată, de aceea în cererea despre

compensarea prejudiciului moral aceasta trebuie să indice de către cine, în ce

circumstanțe și în baza căror acțiuni (inacțiuni) i-au fost cauzate suferințe

morale (psihice) sau fizice, prin ce se manifestă acestea.

din normele citate supra, instanța a indicat că, prejudiciul moral se încasează

numai în cazurile prevăzute de lege, în cazurile acțiunilor ilicite îndreptate

împotriva persoanei, căreia i s-ar cauza un prejudiciu moral (suferințe psihice

sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale,

precum și în alte cazuri prevăzute de lege.

a prejudiciului moral, reclamantul a invocat cauzarea stărilor de stres și

frustrare ținând seama de împrejurările în care s-a produs incidentul, precum

și prin consecințele afective.

apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității și raportul direct de

cauzalitate între o faptă cu caracter ilicit și un prejudiciu cauzat altei

persoane. De altfel, satisfacția echitabilă pentru prejudiciul moral suferit

3

urmează să aibă efect compensatoriu, și nu trebuie să constituie venituri

nejustificate pentru victimele daunelor.

notabile în ceea ce privește proba prejudiciului moral, constatând în repetate

rânduri că proba faptei ilicită este suficientă, urmând ca prejudiciul și

raportul de cauzalitate să fie prezumate, instanțele urmând să deducă

producerea prejudiciului moral din simpla existență a faptei ilicite de natură

să producă un asemenea prejudiciu și a împrejurărilor în care a fost săvârșită,

soluția fiind determinată de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului

moral, proba sa directă fiind practic imposibilă (cauza A. împotriva

Norvegiei, nr. 28070/06, 9 aprilie 2009).

15 octombrie 2009, §82, Curtea Europeană reiterează că părții lezate nu-i

poate fi cerut ca aceasta să prezinte probe întru argumentarea prejudiciului

moral suferit. Simpla constatare a încălcării săvârșite de organele de urmărire

penală și declarațiile părții lezate sunt suficiente pentru a oferi o satisfacție

echitabilă. În cauzele Danev împotriva Bulgariei și Iovtchev împotriva

Bulgariei, CtEDO a reținut în esență încălcarea Convenției pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, după ce a considerat că

abordarea formalistă a instanțelor naționale, care atribuiseră reclamantului

obligația de a dovedi existența unui prejudiciu moral cauzat de fapta ilegală,

prin dovezi susceptibile să confirme manifestări externe ale suferințelor lui

fizice sau psihologice, avuseseră ca rezultat privarea reclamantului de

despăgubirea pe care ar fi trebuit să o obțină.

de fond a constatat în mod incontestabil vinovăția lui Vladimir Strîmbaci în

comiterea contravenției imputate, respectiv fapta cu caracter ilicit comisă de

către pârât se confirmă prin ordonanța privind pornirea procesului

contravențional din 19 iulie 2023.

încasarea prejudiciului moral din contul pârâtului având la bază o faptă ilicită

comisă de ultimul recunoscut prin ordonanța privind pornirea procesului

contravențional, doar că la aprecierea prejudiciului moral se ia obligatoriu în

considerație principiul general al echității și suma nu trebuie să fie vădit

disproporționată cu sumele acordate de Curtea Europeană în spețele similare.

Sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului

4

și se apreciază individual pentru fiecare caz, luându-se în considerație

argumentele ambelor părți în proces și excluzându-se pretenții excesive și

vădit exagerate.

22.Astfel, cât privește suma prejudiciului moral pretins de către reclamant

de 10 000 de lei, instanța de fond a relevat faptul că aceasta este una

disproporționat de mare în raport cu circumstanțele relevante ale cauzei și

probele cercetate în cadrul ședinței de judecată.

cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului,

și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție

reclamantului, instanța de fond a considerat că acordarea sumei de 3 000 de

lei cu titlu de compensație pentru repararea prejudiciului moral suferit, este

una echitabilă și va fi în măsură să aducă satisfacție reclamantului,

încadrându-se totodată în limitele despăgubirilor morale ce ar putea fi

acordate de către instanțele judecătorești naționale în astfel de spețe. Or,

Curtea Europeană în practica sa a statuat că, unul din criteriile orientative

generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care

exprimă că compensația trebuie să prezinte o justă despăgubire, iar

cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel încât acesta să aibă un efect

compensatoriu, și nu trebuie să constituie sume excesive pentru autorii

daunelor, și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

a fost corectată din oficiu eroarea admisă în dispozitivul hotărârii din 28

martie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, nr.2-270/2024 în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Șveț împotriva lui

Vladimir Strîmbaci cu privire la repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată, în partea ce ține de IDNP-ul pârâtului

Vladimir Strîmbaci după cum urmează: din „2002004016047” în

„2002004016847” (f. d. 49-49-verso).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Luchianciuc, a declarat apel nemotivat (f. d. 53-53-verso, 115-117, vol. II),

împotriva hotărârii din 28 martie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

iar la 03 iunie 2024, a declarat apel motivat, solicitând admiterea apelului,

casarea parțială a hotărârii instanței de fond, în partea ce ține de încasarea

5

prejudiciului moral în sumă de 3 000 de lei și cheltuielile de judecată în sumă

de 3 000 de lei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii de

admitere integrală a cererii de chemare în judecată depusă de Vadim Șveț (f.

d. 69-72).

Rotari a declarat apel motivat împotriva hotărârii din 28 martie 2024 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de

chemare în judecată depusă de Vadim Șveț să fie respinsă (f. d. 57-59).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Vadim Șveț și admis apelul declarat de Vladimir

Strîmbaci. Casată integral hotărârea din 28 martie 2024 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central cu emiterea unei noi hotărâri: prin care a fost respinsă cererea

de chemare în judecată depusă de Vadim Șveț împotriva lui Vladimir

Strîmbaci cu privire la repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată (f. d. 105, 106-109-verso).

motivelor invocate în cererile de apel și a materialelor cauzei, instanța de

apel a considerat că concluzia instanței de fond este neîntemeiată.

fi dispusă de către instanța de judecată doar în cazurile stabilite expres de

lege.

cererea de apel declarată de Vadim Șveț, instanța de apel a considerat

declarative argumentele apelantului-intimat Vadim Șveț cu privire cauzarea

prejudiciului moral, chiar și în cazul în care Vadim Șveț în susținerea poziției

sale a prezentat proba scrisă: ordonanța de aplicare a sancțiunii

contravenționale din 20 iulie 2023 prin care Vladimir Strîmbaci a fost

recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin.(1)

din Codul Contravențional.

prisma dovezilor anexate, a reținut că acestea nu justifică suferințele intense,

6

de ordin moral și psihologic invocate de ultimul a fi suportate urmare a

acțiunilor pârâtului/apelant Vladimir Strîmbaci.

verbal de audiere a victimei Vladimir Strîmbaci din 01 iunie 2023 pe

marginea incidentului între părți din aceiași dată și ordonanța procurorului

Procuraturii mun. Bălți privind neînceperea urmăririi penale și clasare a

procesului penal din 19 iulie 2023 (f. d. 14).

cadrul procesului penal, „conform declarațiilor victimelor și a martorilor,

înregistrărilor video, se denotă faptul că, la data de 01 iunie 2023, în jurul

orelor 12:00-13:00, Vadim Șveț a acoperit groapa improvizată de acumulare

a apei din canalizare, deoarece se scurge în fața gospodăriei sale și are miros

neplăcut. Ca urmare, Vladimir Strîmbaci, nefiind de acord cu acest fapt, a

descoperit groapa cu pământ, iar ca urmare, avut loc un conflict verbal între

vecinii nominalizați, cu numirea de către Vadim Șveț în adresa lui Vladimir

Strîmbaci, cu cuvinte injurioase care s-a transformat ulterior în bătaie, cu

aplicarea reciprocă a loviturilor cu pumnii, cauzându-și” conform

raportului de constatare nr. 202310P0232 din 05 iunie 2023, la cet. Vladimir

Strîmbaci vătămare corporală neînsemnată în formă de excoriație în

regiunea frontală pe dreapta, excoriații și echimoze la nivelul membrelor,

conform raportului de constatare nr. 202310P0233 din 05 iunie 2023, la

Vadim Șveț - vătămare corporală neînsemnată: echimoze și excoriații în

regiunea membrilor.

conflictului din 01 iunie 2023 și a fost primul care l-a numit pe Vladimir

Strîmbaci cu cuvinte înjurioase, respectiv s-a iscat un conflict verbal între

părți, fapt ce a generat în agresiune fizică, cu aplicarea reciprocă a loviturilor,

cauzându-și unui altuia leziuni corporale.

contravențional la 20 iulie 2023 de comiterea contravenției prevăzute de art.

78 alin. (1) din Codul contravențional.

contravențională seria nr.DCA01078723 din 04 ianuarie 2024 Vadim Șveț a

fost sancționat în baza art. 69 alin. (1) și art. 78 alin. (1) din Codul

contravențional.

7

produs au calitatea de contravenienți, precum și calitatea de părți vătămate.

reparație prejudiciului cauzat de o persoană în stare de legitimă apărare dacă

nu a depășit limitele ei.

poate să pretindă la compensarea prejudiciului moral, or, la caz Vladimir

Strîmbaci era în stare de legitimă apărare. În speță a fost constatat faptul că

Vadim Șveț l-a atacat pe Vladimir Strîmbaci atât verbal cât și fizic, fapt

confirmat prin înscrisurile reținute supra.

n-a prezentat probe pertinente și concludente, înscrisuri justificative care ar

confirma existența unui prejudiciu moral, nefiind confirmată necesitatea

compensării prejudiciului moral, or, conform prevederilor art. 118 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească

circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale

dacă legea nu dispune altfel.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

declarat recurs împotriva deciziei din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel

Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței

de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii de

admitere a cererii de chemare în judecată (f. d. 116-123).

SOLICITAREA RECURENTULUI

art. 432 alin. (1) lit. a), b) din Codul de procedură, care reglementează că

recursul poate fi admis dacă interpretarea legii din hotărârea contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; se schimbă sau

se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

8

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în

termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată la 13 decembrie

2024, în adresa lui Vadim Șveț și avocatei acestuia, Nadejda Luchianciuc,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere a actului judecătoresc (f. d.

110), fiind recepționată la 19 decembrie 2024 și respectiv la 23 decembrie

2024, fapt confirmat prin avizele de recepție (f. d. 112, 114) iar cererea

de recurs a fost depusă la 15 ianuarie 2025, prin intermediul oficiului poștal

(f. d. 116-123).

Rotari a fost expediat copia recursului declarat de Vadim Șveț, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii

corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere și prin

extrasul din poșta electronică anexată la materialele dosarului (f. d. 129-130).

a făcut uz de dreptul său procedural și nu a depus referință prin care să-și

expună poziția procesuală pe marginea criticilor formulate în recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este

vădit neîntemeiat.

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme

a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

9

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de

către Curtea de Apel Bălți și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

10

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art.432 din Codul de procedură civilă.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție

pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de

vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

11

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr.

212-A).

Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Vadim Șveț, ca fiind

inadmisibil.

art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Șveț Vadim, împotriva deciziei

din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Gheorghe Stratulat

Oxana Parfeni

12