2ra-1084/24 — repararea prejudiciului material cauzat prin infractiune si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material cauzat prin infractiune si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-1084/24 — repararea prejudiciului material cauzat prin infractiune si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Mihail Zaim,
reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Mihail Zaim împotriva lui Ivan Banda cu privire la repararea prejudiciului
material cauzat prin infracțiune și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 09 iulie 2024 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-1084/24
NR. PIGD 2-23162507-01-2ra-08102024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Edineț, sediul Central: jud.C. Prisacari
Curtea de Apel Bălți: jud. E. Grumeza, N. Chircu, D. Corolevschi
18 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Mihail Zaim, reprezentat de avocatul Ghenadie
Odobescu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 noiembrie 2023, Mihail Zaim, reprezentat de avocatul Ghenadie
Odobescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ivan Banda
cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune și
compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 1-7, 8).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că
la 20 iulie 2021 conform indicilor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1)
din Codul penal, de către SUP IP al Edineț a fost pornită cauza penală în
privința lui Ivan Banda.
În cadrul urmării penale s-a stabilit că: Ivan Banda, având scopul
încălcării grosolane a ordinii publice, demonstrând un comportament agresiv
la 01 iulie 2021, aproximativ la ora 2044, fiind în stare de ebrietate având
concentrația vaporilor de alcool în aer expirat 0,25 mg/l, din intenții
huliganice, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, încălcând
grosolan ordinea publică, aflându-se în apropierea magazinului pentru
construcție amplasat pe str. 31 August 42 din mun. Edineț, conform art. 131
lit. b) din Codul Penal, a inițiat un conflict cu Mihail Zaim, conducătorul
automobilului de model Șkoda-Fabia cu n/î XXXXX, căruia i-a aplicat mai
multe lovituri cu pumni în regiunea feței.
Drept urmare, la data 16 noiembrie 2021 a fost emisă sentința
Judecătoriei Edineț, sediul Central prin care: Ivan Banda a fost recunoscut
vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 al. (1) din Codul
penal, aplicându-i pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 600 unități
convenționale, în sumă de 30 000 de lei. S-a admis parțial acțiunea civilă cu
titlu de prejudiciu nepatrimonial și s-a încasat de la Ivan Banda în beneficiul
1
lui Mihail Zaim prejudiciul moral în sumă de 15 000 de lei și cheltuieli de
asistență juridică în sumă de 5 000 de lei. Acțiunea civilă cu titlu de
prejudiciu patrimonial înaintată de Mihail Zaim în sumă de 9 650 de lei față
de inculpatul Ivan Banda - instanța de judecată o lasă fără soluționare, însă
acest fapt nu împiedică persoana care a inițiat acțiunea civilă de a o intenta
în ordinea procedurii civile.
A indicat că, sentința instanței de fond a fost contestată cu apel, și prin
decizia din 25 iulie 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul avocatului
Vasile Martin în interesele inculpatului Ivan Banda declarat împotriva
sentinței din 16 noiembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, din alte
motive decât cele invocate, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) din
Codul de procedură penală, cu casarea parțială a sentinței în latura pedepsei
și pronunțarea în această latură a unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, după cum urmează - în temeiul art. 107 din Codul
penal și art. 389 alin. (4) pct. 2) din Codul de Procedură Penală, Ivan Banda
se liberează de la executarea pedepsei stabilite prin sentința din 16 noiembrie
2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, în baza art. 287 alin. (1) din Codul
Penal în temeiul art. 2 din Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova. În rest dispozițiile sentinței instanței de fond au fost
menținute fără modificări.
În scopul soluționării cauzei pe cale extrajudiciară la 31 octombrie 2023,
i-a solicitat pârâtului repararea prejudiciului material, însă acesta nu a
reacționat.
Indică reclamantul că pârâtul urmează să repare prejudiciul material, or
acesta a inițiat conflictul, i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în regiunea
feței, apoi prin acțiunile sale a deteriorat automobilul de model Șkoda-Fabia
cu n/î XXXXX și telefonul mobil de model Iphone 7 plus, în urma căruia
i-a cauzat daune materiale.
Pentru reparația automobilului de model Șkoda Fabia n/î XXXXX a
suportat un prejudiciu material în mărime de 6 700 de lei, iar pentru reparația
telefonului mobil de model Iphone 7 plus, a suportat un prejudiciu material
în mărime de 2 950 de lei. Prejudiciul de ordin material este real și se
probează prin certificatul din 05 august 2021 și actul din 10 august 2021.
2
Reclamantul indică că, a avut de suportat cheltuieli pentru acordarea
asistenței juridice în prezentul litigiu, în sumă de 5 000 de lei, confirmat prin
bonul de plată seria DAA nr. 13759841 din 14 martie 2022, care urmează a
fi compensate din contul pârâtului.
În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor
art. 9, 19 alin. (1) și (2), 20, 774, 776, 1998 alin. (1) din Codul civil, art. 94
alin. (1), 96 alin. (1) și (11), 166-167 din Codul de procedură civilă.
Reclamantul a solicitat încasarea din contul lui Ivan Banda a
prejudiciului material cauzat prin infracțiune în sumă de 9 650 de lei și a
cheltuielilor de judecată în sumă de 5 000 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 22 ianuarie 2024 a Judecătoriei Edineț, sediul
Central, cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Zaim, a fost
respinsă (f. d. 53, 61-64).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 05 februarie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Mihail Zaim,
reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a declarat apel nemotivat (f. d.
58-59, 60), împotriva hotărârii din 22 ianuarie 2024 a Judecătoriei Edineț,
sediul Central, iar la 27 mai 2024, a declarat apel motivat, solicitând
admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu rejudecarea cauzei
și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f. d. 75-82).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 09 iulie 2024 a Curții de Apel Bălți, a fost respins
apelul declarat de Mihail Zaim, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu,
menținută hotărârea din 22 ianuarie 2024 a Judecătoriei Edineț, sediul
Central (f. d. 102, 103-108).
Instanța de apel a conchis că instanța de fond a elucidat pe deplin
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, a oferit apreciere justă
3
a probelor administrate și a aplicat corect normele de drept material și
procedural, hotărârea fiind în concordanță cu art. 239-240 din Codul de
procedură civilă.
Pornind de la criticile aduse în cererea de apel, instanța de apel a
considerat neîntemeiate și declarative argumentele apelantului cu privire la
cauzarea prejudiciului material, chiar și în cazul în care apelantul în
susținerea poziției sale a prezentat sentința din 16 noiembrie 2021 a
Judecătoriei Edineț, sediul Central și decizia din 25 iulie 2023 a Curții de
Apel Bălți, prin care Ivan Banda a fost recunoscut vinovat în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) din Codul penal.
Astfel, prin sentința din 16 noiembrie 2021 a Judecătoriei Edineț,
sediul Central, nu s-a constatat careva acțiuni săvârșite de Ivan Banda la data
de 01 iulie 2021 de deteriorare a automobilului de model Șkoda-Fabia cu n/î
XXXXX și a telefonului mobil de model Iphone 7 plus, în momentul
comiterii infracțiunii de huliganism.
Mai mult, în sentința nominalizată instanța de apel a reținut că, prin
plângerea depusă de Mihail Zaim roagă organele de drept de a lua măsuri cu
persoane necunoscute de origine romă, care la 01 iulie 2021, ora 21:30, l-au
atacat și l-au lovit peste tot corpul, amenințându-l cu moartea ( f. d. 96-
verso).
În consecință chiar și la momentul depunerii plângerii la organele
competente, Mihail Zaim la fel nu invocă deteriorarea automobilului și a
telefonului mobil.
Totodată, instanța de apel a reținut că, potrivit declarațiilor
inculpatului Ivan Banda reținute în sentința din 16 noiembrie 2021 a
Judecătoriei Edineț, sediul Central, ultimul a declarat că nu recunoaște faptul
deteriorării automobilului și al telefonului mobil.
Instanța de apel analizând materialele cauzei în coraport cu
argumentele reclamantului/apelant prin prisma dovezilor anexate, a reținut
că acestea nu justifică existența prejudiciului material invocat de ultimul că
ar fi suportat urmare a acțiunilor pârâtului/intimat la data de 01 iulie 2021.
4
Or, probatoriul reclamantului/apelant este unul contradictoriu și
ambiguu, și care nu este susceptibil să dovedească evenimentele descrise în
acțiune ce ține de deteriorarea automobilului și al telefonului mobil, care s-
ar fi petrecut în seara zilei din 01 iulie 2021.
Instanța de apel a reținut că Mihail Zaim urma să prezente instanței acte
ce ar fi confirmat vinovăția lui Ivan Banda în comiterea faptelor
prejudiciabile și anume deteriorarea automobilul de model Șkoda-Fabia cu
n/î XXXXX și al telefonului mobil de model Iphone 7 plus, cum ar fi martorii
oculari, planșe fotografice, etc., probe pertinente și concludente prin care să
se confirme faptele prejudiciabile comise de Ivan Banda în momentul
comiterii infracțiunii de huliganism și îndreptate împotriva lui Mihail Zaim.
Prin urmare în cazul în care Mihail Zaim nu a prezentat alte probe care
să dovedească instanței civile vinovăția lui Ivan Banda ca făptuitor în raport
cu prejudicierea pretinsă ca urmare a deteriorării automobilului de model
Șkoda-Fabia cu n/î XXXXX și al telefonului mobil de model Iphone 7, la
caz nu este demonstrată legătura de cauzalitate între fapta pretinsă și
consecință.
Instanța de apel a reținut că materialul probator prezentat de Mihail
Zaim întru susținerea pretențiilor sale nu confirmă componența delictului
civil, fapt ce exclude atragerea lui Ivan Banda la răspundere patrimonială.
Or, faptul că anume intimatul prin acțiunile săvârșite în seara zilei de 01 iulie
2021 a deteriorat automobilul de model Șkoda-Fabia cu n/î XXXXX și
telefonului mobil de model Iphone 7 plus, nu este demonstrat și probat, după
cum nu există stabilită nici vinovăția intimatului în acest sens.
Certificatele prezentate de Mihail Zaim întru confirmarea cuantumului
prejudiciului material pretins, și anume: certificatul din 05 august 2021
eliberat de SRL „Seraldinax” potrivit căruia, repararea automobilul de model
Șkoda-Fabia cu n/î XXXXX, va constitui în total suma de 6 700 de lei (f. d.
13) și actul de verificare a tehnicii eliberat de „Adept Service” din 10 august
2021 al telefonului mobil de model iPhone 7 plus, potrivit căruia costul
reparației va constitui suma de 2 950 de lei, cu piese originale, instanța de
apel le-a apreciat critic, or, nu sunt cunoscute împrejurările, circumstanțele
și momentul deteriorării automobilului de model Șkoda-Fabia cu n/î
XXXXX și al telefonului mobil de model Iphone 7 plus.
5
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 03 octombrie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Mihail Zaim,
reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a declarat recurs împotriva
deciziei din 09 iulie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond,
cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă integral (f. d.
117-122, 124).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul Mihail Zaim, reprezentat de
avocatul Ghenadie Odobescu a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e)
din Codul de procedură, care reglementează că recursul poate fi admis dacă
hotărârea sau decizia contestată este arbitrară și/ori se bazează în mod
determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurenta, s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată la 07 august
2024, la adresa electronică a reprezentantului recurentului Mihail Zaim,
avocatului Ghenadie Odobescu, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta
electronică anexat la actele cauzei (f. d. 109), iar cererea de recurs a fost
depusă la 03 octombrie 2024 (f. d. 117-122, 124).
La 20 mai 2025, în adresa lui Ivan Banda a fost expediat copia
recursului declarat de Mihail Zaim, reprezentat de avocatul Ghenadie
Odobescu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o
lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin extrasul din
poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 159-160).
6
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Ivan Banda nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
7
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de
către Curtea de Apel Bălți și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie
pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție
pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de
vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
8
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Mihail Zaim,
reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, ca fiind inadmisibil.
9
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Mihail Zaim, reprezentat de
avocatul Ghenadie Odobescu, împotriva deciziei din 09 iulie 2024 a Curții
de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
10