2ra-1084/24 — repararea prejudiciului material cauzat prin infractiune si compensarea cheltuielilor de judecată

La 14 noiembrie 2023, Mihail Zaim, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ivan Banda cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 1-7, 8).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că la 20 iulie 2021 conform indicilor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) din Codul penal, de către SUP IP al Edineț a fost pornită cauza penală în privința lui Ivan Banda.

În cadrul urmării penale s-a stabilit că: Ivan Banda, având scopul încălcării grosolane a ordinii publice, demonstrând un comportament agresiv la 01 iulie 2021, aproximativ la ora 2044, fiind în stare de ebrietate având concentrația vaporilor de alcool în aer expirat 0,25 mg/l, din intenții huliganice, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, încălcând grosolan ordinea publică, aflându-se în apropierea magazinului pentru construcție amplasat pe str. 31 August 42 din mun. Edineț, conform art. 131 lit. b) din Codul Penal, a inițiat un conflict cu Mihail Zaim, conducătorul automobilului de model Șkoda-Fabia cu n/î XXXXX, căruia i-a aplicat mai multe lovituri cu pumni în regiunea feței.

Drept urmare, la data 16 noiembrie 2021 a fost emisă sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central prin care: Ivan Banda a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 al. (1) din Codul penal, aplicându-i pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale, în sumă de 30 000 de lei. S-a admis parțial acțiunea civilă cu titlu de prejudiciu nepatrimonial și s-a încasat de la Ivan Banda în beneficiul 1 lui Mihail Zaim prejudiciul moral în sumă de 15 000 de lei și cheltuieli de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei. Acțiunea civilă cu titlu de prejudiciu patrimonial înaintată de Mihail Zaim în sumă de 9 650 de lei față de inculpatul Ivan Banda - instanța de judecată o lasă fără soluționare, însă acest fapt nu împiedică persoana care a inițiat acțiunea civilă de a o intenta în ordinea procedurii civile.

A indicat că, sentința instanței de fond a fost contestată cu apel, și prin decizia din 25 iulie 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul avocatului Vasile Martin în interesele inculpatului Ivan Banda declarat împotriva sentinței din 16 noiembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, din alte motive decât cele invocate, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) din Codul de procedură penală, cu casarea parțială a sentinței în latura pedepsei și pronunțarea în această latură a unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează - în temeiul art. 107 din Codul penal și art. 389 alin. (4) pct. 2) din Codul de Procedură Penală, Ivan Banda se liberează de la executarea pedepsei stabilite prin sentința din 16 noiembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, în baza art. 287 alin. (1) din Codul Penal în temeiul art. 2 din Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. În rest dispozițiile sentinței instanței de fond au fost menținute fără modificări.

În scopul soluționării cauzei pe cale extrajudiciară la 31 octombrie 2023, i-a solicitat pârâtului repararea prejudiciului material, însă acesta nu a reacționat.

Indică reclamantul că pârâtul urmează să repare prejudiciul material, or acesta a inițiat conflictul, i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în regiunea feței, apoi prin acțiunile sale a deteriorat automobilul de model Șkoda-Fabia cu n/î XXXXX și telefonul mobil de model Iphone 7 plus, în urma căruia i-a cauzat daune materiale.

Pentru reparația automobilului de model Șkoda Fabia n/î XXXXX a suportat un prejudiciu material în mărime de 6 700 de lei, iar pentru reparația telefonului mobil de model Iphone 7 plus, a suportat un prejudiciu material în mărime de 2 950 de lei. Prejudiciul de ordin material este real și se probează prin certificatul din 05 august 2021 și actul din 10 august 2021. 2

Reclamantul indică că, a avut de suportat cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice în prezentul litigiu, în sumă de 5 000 de lei, confirmat prin bonul de plată seria DAA nr. 13759841 din 14 martie 2022, care urmează a fi compensate din contul pârâtului.

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 9, 19 alin. (1) și (2), 20, 774, 776, 1998 alin. (1) din Codul civil, art. 94 alin. (1), 96 alin. (1) și (11), 166-167 din Codul de procedură civilă.

Reclamantul a solicitat încasarea din contul lui Ivan Banda a prejudiciului material cauzat prin infracțiune în sumă de 9 650 de lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 5 000 de lei.

Instanța de apel a conchis că instanța de fond a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, a oferit apreciere justă 3 a probelor administrate și a aplicat corect normele de drept material și procedural, hotărârea fiind în concordanță cu art. 239-240 din Codul de procedură civilă.

Pornind de la criticile aduse în cererea de apel, instanța de apel a considerat neîntemeiate și declarative argumentele apelantului cu privire la cauzarea prejudiciului material, chiar și în cazul în care apelantul în susținerea poziției sale a prezentat sentința din 16 noiembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și decizia din 25 iulie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care Ivan Banda a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) din Codul penal.

Astfel, prin sentința din 16 noiembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, nu s-a constatat careva acțiuni săvârșite de Ivan Banda la data de 01 iulie 2021 de deteriorare a automobilului de model Șkoda-Fabia cu n/î XXXXX și a telefonului mobil de model Iphone 7 plus, în momentul comiterii infracțiunii de huliganism.

Mai mult, în sentința nominalizată instanța de apel a reținut că, prin plângerea depusă de Mihail Zaim roagă organele de drept de a lua măsuri cu persoane necunoscute de origine romă, care la 01 iulie 2021, ora 21:30, l-au atacat și l-au lovit peste tot corpul, amenințându-l cu moartea ( f. d. 96- verso).

În consecință chiar și la momentul depunerii plângerii la organele competente, Mihail Zaim la fel nu invocă deteriorarea automobilului și a telefonului mobil.

Totodată, instanța de apel a reținut că, potrivit declarațiilor inculpatului Ivan Banda reținute în sentința din 16 noiembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, ultimul a declarat că nu recunoaște faptul deteriorării automobilului și al telefonului mobil.

Instanța de apel analizând materialele cauzei în coraport cu argumentele reclamantului/apelant prin prisma dovezilor anexate, a reținut că acestea nu justifică existența prejudiciului material invocat de ultimul că ar fi suportat urmare a acțiunilor pârâtului/intimat la data de 01 iulie 2021. 4

Or, probatoriul reclamantului/apelant este unul contradictoriu și ambiguu, și care nu este susceptibil să dovedească evenimentele descrise în acțiune ce ține de deteriorarea automobilului și al telefonului mobil, care s- ar fi petrecut în seara zilei din 01 iulie 2021.

Instanța de apel a reținut că Mihail Zaim urma să prezente instanței acte ce ar fi confirmat vinovăția lui Ivan Banda în comiterea faptelor prejudiciabile și anume deteriorarea automobilul de model Șkoda-Fabia cu n/î XXXXX și al telefonului mobil de model Iphone 7 plus, cum ar fi martorii oculari, planșe fotografice, etc., probe pertinente și concludente prin care să se confirme faptele prejudiciabile comise de Ivan Banda în momentul comiterii infracțiunii de huliganism și îndreptate împotriva lui Mihail Zaim.

Prin urmare în cazul în care Mihail Zaim nu a prezentat alte probe care să dovedească instanței civile vinovăția lui Ivan Banda ca făptuitor în raport cu prejudicierea pretinsă ca urmare a deteriorării automobilului de model Șkoda-Fabia cu n/î XXXXX și al telefonului mobil de model Iphone 7, la caz nu este demonstrată legătura de cauzalitate între fapta pretinsă și consecință.

Instanța de apel a reținut că materialul probator prezentat de Mihail Zaim întru susținerea pretențiilor sale nu confirmă componența delictului civil, fapt ce exclude atragerea lui Ivan Banda la răspundere patrimonială. Or, faptul că anume intimatul prin acțiunile săvârșite în seara zilei de 01 iulie 2021 a deteriorat automobilul de model Șkoda-Fabia cu n/î XXXXX și telefonului mobil de model Iphone 7 plus, nu este demonstrat și probat, după cum nu există stabilită nici vinovăția intimatului în acest sens.

Certificatele prezentate de Mihail Zaim întru confirmarea cuantumului prejudiciului material pretins, și anume: certificatul din 05 august 2021 eliberat de SRL „Seraldinax” potrivit căruia, repararea automobilul de model Șkoda-Fabia cu n/î XXXXX, va constitui în total suma de 6 700 de lei (f. d. 13) și actul de verificare a tehnicii eliberat de „Adept Service” din 10 august 2021 al telefonului mobil de model iPhone 7 plus, potrivit căruia costul reparației va constitui suma de 2 950 de lei, cu piese originale, instanța de apel le-a apreciat critic, or, nu sunt cunoscute împrejurările, circumstanțele și momentul deteriorării automobilului de model Șkoda-Fabia cu n/î XXXXX și al telefonului mobil de model Iphone 7 plus. 5

Completul de judecată conchide că recurenta, s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată la 07 august 2024, la adresa electronică a reprezentantului recurentului Mihail Zaim, avocatului Ghenadie Odobescu, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 109), iar cererea de recurs a fost depusă la 03 octombrie 2024 (f. d. 117-122, 124).

La 20 mai 2025, în adresa lui Ivan Banda a fost expediat copia recursului declarat de Mihail Zaim, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 159-160). 6

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Ivan Banda nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Bălți și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către 8 instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Mihail Zaim, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, ca fiind inadmisibil. 9

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Mihail Zaim, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, împotriva deciziei din 09 iulie 2024 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 10