2ra-767/24 — repararea prejudiciului

2ra-767/24 — repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Nicolae Daniliuc,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae

Daniliuc către Președintele Republicii Moldova, Procuratura Republicii

Moldova, Curtea de Apel Chișinău, Judecătoria Chișinău cu privire la repararea

prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune, compensarea cheltuielilor

pentru asistența juridică,

împotriva deciziei din 14 martie 2024 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-767/24

PIGD 2-22152488-01-2ra-24062024)

Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a ei.

Judecătoria Bălți, sediul Central: jud. S. Chercavii Svetlana

Curtea de Apel Bălți: jud. A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu

19 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea

recursului declarat de Nicolae Daniliuc,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stanilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

cerere de chemare în judecată către Președintele Republicii Moldova,

Procuratura Republicii Moldova, Curtea de Apel Chișinău, Judecătoria

Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin

infracțiune, compensarea cheltuielilor pentru asistența juridică (f. d. 2-13,

vol. I).

Procurorului General al Republicii Moldova cu o plângere penală prin care

a solicitat începerea urmăririi penale în privința unui judecător în temeiul

art. 307, 327, 329, 339 din Codul penal.

prin care a fost înștiințat despre refuz în începerea urmării penale. La 13

septemnbrie 2021 a contestat acțiunile procurorului în ordinea art. 2991,

2992 din Codul de procedură penală.

2021 a acțiunilor organului de urmărire penală în ordinea art. 313 din

Codul de procedură penală.

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana plângerea a fost respinsă ca

inadmisibilă.

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, însă prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2022 cererea de recurs a fost respinsă

ca inadmisibilă.

judecătorească asupra refuzului de a dispune începerea urmăririi penale să

fie irevocabilă. În așa circumstanțe art. 313, 473 din Codul de procedură

penală se contrazic cu art. 4, 7 și 8 din Constituția, nu are putere juridică

1

și nu produce efecte juridice, încheiere din 3 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana fiind în contradicție cu normele de

drept internațional.

un răspuns la toate întrebările, formulate, prin ce au încălcat articolul 6§1

al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale și anume obligația anchetei de a proceda la un

examen atent al tuturor capetelor de cerere.

judecată din Republica Moldova au încălcat flagrant prevederile art. 19,

254, 274, 313, 437 - 551 din Codul de procedură penală al Republicii

Moldova.

elementele constitutive ale infracțiunii, prevăzute de 307, 327, 329, 339

din Codul penal.

art. 41 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților omului, cauzat prin infracțiune, ar constitui suma de 50 000

euro. Astfel, a solicitat încasarea în mod solidar de la pârâți a sumei de 50

000 euro cu titlu de prejudiciul moral cauzat prin infracțiune, suma de 20

000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Pactul Internațional cu privire

la drepturile civile și politice, art. 1, 6, 13, 41 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. l,

4, 7, 8, 20, din Constituția Republicii Moldova, articolele 19, 2006 Cod

civil.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central, cererea de chemare în judecată înaintată de Nicolae Daniliuc s-a

respins ca neîntemeiată (f. d. 92, 98-103).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

(f. d. 95-96), împotriva hotărârii din 1 noiembrie 2023 a Judecătoriei Bălți,

2

sediul Central iar la 4 ianuarie 2024, a declarat apel motivat, solicitând

admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral (f. d.

108-113, vol. I).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Nicolae Daniliuc, cu menținerea hotărârii din 1 noiembrie

2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central (f. d. 128, 129-134).

chemare în judecată nu se încadrează în condițiile apariției dreptului de

reparare a prejudiciului moral și nu implică răspunderea statului, pentru un

eventual prejudiciu moral suportat. Or, actul judecătoresc nu poate face

obiectul unor acțiuni de răspundere materială și morală, cu excepția cazului

în care vinovăția este dovedită printr-o sentință judecătorească.

Daniliuc Nicolae nu se încadrează în baza prevederilor art. 2006 Cod civil,

deoarece din conținutul normei rezultă, că o condiție pentru dispunerea

reparării prejudiciului constituie existența unui delict civil, iar reclamantul

nu a demonstrat existența unei fapte ilicite și legătura dintre fapta ilicită și

pretinsul prejudiciu cauzat, simplul dezacord cu actul emis de instanța de

judecată, nu este suficient pentru a-l considera ilegal sau pentru antrenarea

răspunderii statului.

prejudiciilor morale, invocând dezacordul cu răspunsurile oferite de

Procuratura Generală a RM, prin care s-a refuzat în pornirea urmării penale

în privința judecătorului judecătoriei Chișinău pe faptele prevăzute de

art.307, 327, 327 și 339 din Codul penal, precum și dezacordul cu soluția

actului emis de judecătorul de instrucție, care a respins plângerile

reclamantului apelant asupra acțiunilor/inacțiunilor procuraturii și ale

instanței de recurs. Respectiv, simplul dezacord cu răspunsurile oferite de

Procuratura Generală a RM și soluția instanțelor de judecată care au

examinat plângerile asupra acțiunilor/inacțiunilor procuraturii în ordinea

3

art.313 din Codul de procedură penală, nu intră în câmpul de aplicare al

Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998.

Nicolae solicită repararea prejudiciului moral, cauzat prin infracțiune și

compensarea cheltuielilor pentru asistență juridică, fiind înaintată către

Președintele Republicii Moldova, Procuratura Republicii Moldova, Curtea

de Apel Chișinău și Judecătoria Chișinău contrar normelor legale în vigoare.

Persoana poate pretinde la repararea prejudiciului material și moral cauzat,

doar în cazul în care în privința acestuia a fost aplicată o ilegalitate iar, în

speță, reclamantul/apelant Daniliuc Nicolae doar reclamă că cererea sa nu a

fost soluționată conform așteptărilor sale, în sensul pornirii cauzelor penale,

fapt ce nu poate fi calificat drept temei de plată a despăgubirilor.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

din 14 martie 2025 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond,

cu emiterea unei hotărâri noi privind admiterea integrală a cererii de

chemare în judecată (f. d. 137-141).

SOLICITAREA RECURENTULUI

argumentele din cererea de apel.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul,

or, copia deciziei motivate a fost expediată la 21 iunie 2024, în adresa părților,

fapt ce se confirmă prin extrasul din poștă electronică anexată la materialele

4

cauzei (f. d. 135), iar cererea de recurs a fost depusă la 24 iunie 2024 (f. d.

137-141).

declarat de Nicolae Daniliuc, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă

prin extrasul din poșta electronică anexată la materialele dosarului (f. d. 154).

declararea inadmisibilității cererii de recurs depuse de Nicolae Daniliuc.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit

neîntemeiat.

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se expediază părților.”

5

MOTIVAREA INSTANȚEI

inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de

procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea

de Bălți și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din

Codul de procedură civilă.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe

care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

6

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța

a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei

interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel,

nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea

pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei

cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și

nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A nr. 212-A).

7

Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Nicolae Daniliuc, ca

fiind inadmisibil.

433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Nicolae Daniliuc, împotriva deciziei

din 14 martie 2024 a Curții de Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

8