3ra-75/23 — contestarea actelor administrative

3ra-75/23 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Sergiu Dragoman,

în cauza de contencios administrativ electoral intentată la cererea de chemare

în judecată depusă de Sergiu Dragoman împotriva Serviciului Vamal al Republicii

Moldova și Agenția Proprietății Publice, terți Andrei Jitari și Tatiana Gogu, cu

privire la anularea actelor administrative, reîncadrarea în funcția publică deținută

până la detașare, încasarea plăților salariale, despăgubirilor pentru întreaga perioadă

de absență forțată de la serviciu, repararea prejudiciului material și moral, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva hotărârii din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-75/23

nr. PIGD 2-20029852-01-3ra-24012023)

Recursul depus până la 1 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile

art.246 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023). Dezacordul recurentului

cu decizia contestată nu constituie temei de casare a acesteia.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – jud. T. Avasiloaie

Curtea de Apel Chișinău – jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru

06 februarie 2026

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Sergiu

Dragoman,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova și Agenția

Proprietății Publice cu privire la anularea actelor administrative, reîncadrarea în

funcția publică deținută până la detașare, încasarea plăților salariale, despăgubirilor

pentru întreaga perioadă de absență forțată de la serviciu, repararea prejudiciului

material și moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată

p din 07 septembrie 2018, a fost detașat la Agenția Proprietății Publice, ре о perioadă

de 1 an, începând cu data de 11 septembrie 2018. Detașarea s-a efectuat prin

acceptarea detașării de către Serviciul Vamal (locul de activitate al funcționarului

public) la solicitarea scrisă a Agenției Proprietății Publice (autoritatea publică în

interesul căreia s-a efectuat detașarea).

Sergiu Dragoman a fost numit prin detașare în funcția de șef Direcția management

instituțional în cadrul Agenției Proprietăți Publice până la 10 septembrie 2019.

Vamal cu solicitarea de a prelungi perioada de detașare a lui Sergiu Dragoman în

cadrul Agenției Proprietății Publice cu încă 2 ani, până la 10 septembrie 2021. Astfel,

prin ordinul Serviciului Vamal nr. 564-p din 20 iunie 2019, perioada de detașare a

lui Sergiu Dragoman la Agenția Proprietății Publice a fost prelungită cu încă doi ani,

până la 10 septembrie 2021.

implementării reformei administrației publice centrale și suplinirii atribuțiilor

Agenției Proprietății Publice.

Publice a decis încetarea înainte de termen a detașării lui Sergiu Dragoman și

1

încetarea detașării din data de 03 februarie 2020 în cadrul Agenției Proprietății

Publice.

întrucât a fost emis cu încălcarea prevederilor legale, emis înainte de expirarea

perioadei de detașare, care a fost până la 10 septembrie 2021. La fel, ordinul de

încetare a detașării nu prevede argumentele care au stat la baza emiterii acestuia,

finalizarea reformei administrației publice centrale sau finalizarea suplinirii

atribuțiilor Agenției Proprietății Publice.

2020 emis de Agenția Proprietății Publice trebuia precedat, în conformitate cu art. 47

din Legea nr. 158/2008, de scrisoarea scrisă a Agenției Proprietății Publice adresată

Serviciului Vamal și acceptarea de către ultima a încetării detașării.

care i-a fost adus la cunoștință în aceiași zi, cu privire la încetarea raporturilor de

serviciu ale dlui Sergiu Dragoman, Biroul vamal Centru. Conform pct. 1 din ordin,

încetarea raporturilor de serviciu a avut loc în temeiul art. 62 alin. (1) lit. h) din

Legea nr. 158/2008, în legătură cu reîncadrarea funcționarului public înainte de

expirarea perioadei pentru care a fost aprobată suspendarea raporturilor de serviciu.

nr. 383-p din 04 februarie 2020, întrucât, la încetarea raporturilor de serviciu,

Serviciul Vamal a aplicat eronat prevederile art. 44 și art. 62 alin. (1) lit. h) din Legea

nr. 158/2008. Or. reclamantul nu putea refuza detașarea, urmare a manifestărilor de

voință a Serviciului Vamal și a Agenției Proprietății Publice. Respectiv, era obligat

să activeze în interesul autorității publice în interesul căreia s-a efectuat detașarea,

adică a Agenției Proprietății Publice, iar încetarea raporturilor de serviciu a avut loc

în circumstanțe ce nu depind de voința sa, și anume din motivul anulării înainte de

termen a detașării sale și reîncadrării înainte de expirarea perioadei pentru care a fost

aprobată suspendarea raporturilor de serviciu.

ordinului Agenției Proprietății Publice nr. 69-p din 27 ianuarie 2020, anularea

ordinului Serviciului Vamal nr. 383-p din 04 februarie 2020, restabilirea în serviciul

public, reîncadrarea în funcția publică exercitată până la detașare, plata obligatorie

a tuturor drepturilor salariale, despăgubirilor pentru întreaga perioadă de absență

forțată de la serviciu, repararea prejudiciului material și moral, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată.

2

ASPECTE DE PROCEDURĂ

Rîșcani, s-a atras în proces în calitate de terț Tatiana Gogu (vol. I, f.d. 55).

sediul Rîșcani, s-a atras în proces în calitate de terț Andrei Jitari (vol. I, f.d. 69 recto-

verso).

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

Rîșcani, s-a respins acțiunea depusă de Sergiu Dragoman (vol. I, f.d. 150, 181-185

recto-verso).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

nemotivată (vol. I, f.d. 156-157), iar la 25 mai 2022 cererea de apel motivată,

completată prin cererea din 26 octombrie 2022 (vol. I, f.d. 195-203, 221-228)

împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Sergiu Dragoman și s-a menținut hotărârea din 29 noiembrie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d. 9, 10-24).

nr. 69-p din 27 ianuarie 2020 cu privire la încetarea detașării lui Sergiu Dragoman

în funcția de șef direcție, Direcția management instituțional din data de 03 februarie

2020, Agenția Proprietății Publice și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate

cu prevederile legale, iar careva temeiuri ce ar duce la nulitatea acestuia nu au fost

constatate.

Serviciul Vamal, prin care s-au încetat raporturile de muncă cu Sergiu Dragoman în

circumstanțe ce nu depind de voința părților, instanța de apel a constatat că, Sergiu

Dragoman a fost angajat temporar în serviciu în funcția de inspector principal Post

vamal Căușeni 2 (PVI, feroviar), Biroul vamal Centru, în bază de concurs, pe

perioada suspendării raporturilor de serviciu ale Tatianei Gogu, cu termen de probă

de 4 luni, începând cu 21 iulie 2017 (f.d.a. 2).

nr. 1159-p din 31 octombrie 2016, au fost suspendate raporturile de serviciu ale dnei

3

Tatiana Gogu, în legătură cu acordarea concediului parțial plătit pentru îngrijirea

copilului până la vârsta de 3 ani, începând cu 01 noiembrie 2016 până la 22

decembrie 2018 (f.d.a. 11).

a fost dispusă reîncadrarea Tatianei Gogu în funcția de șef secție control, începând

cu 05 decembrie 2018. Iar, prin ordinul Serviciului Vamal nr. 1375-p din 13

decembrie 2018, s-a numit, prin transfer, Tatiana Gogu în funcția de inspector

principal Post vamal Căușeni 1 (PVI), Biroul vamal Centru, cu eliberarea din funcția

ocupată anterior, începând cu 13 decembrie 2018 (f.d.a. 12, 13).

acordul scris la suspendarea raporturilor de muncă din cadrul Serviciului Vamal în

legătură cu detașarea în cadrul instituției publice Agenției Proprietății Publice, iar la

rândul său Agenția de asemenea și-a exprimat acordul de acceptare a detașării.

dintre Sergiu Dragoman și Serviciul Vamal nu au fost modificate, ca urmare a

detașării acestuia la Agenția Proprietății Publice, ci au fost suspendate conform

art. 541 din Legea nr. 158/2008.

concluzia că, la momentul încetării detașării funcționarului public Sergiu Dragoman,

Serviciul Vamal legal și întemeiat a dispus, prin ordinul nr. 383-p din 04 februarie

2020, încetarea raporturilor de serviciu. Or, Sergiu Dragoman a fost angajat în

serviciu temporar pe perioada suspendării raporturilor de serviciu ale Tatianei Gogu,

iar revenirea acesteia la serviciu constituie temei de încetarea raporturilor de muncă

cu reclamantul.

raporturile de muncă cu Sergiu Dragoman și nu există temeiuri de a constata

ilegalitatea ordinului nr. 383-p din 04 februarie 2020.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

f.d. 26), iar la 09 februarie 2023 a depus motivarea recursului (vol. II, f.d. 32-43)

împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei decizii noi de anulare a ordinului

Serviciului Vamal nr. 383-p din 04 februarie 2020 „cu privire la încetarea

raporturilor de serviciu ale dlui Sergiu Dragoman, Biroul Vamal Centru”,

reîncadrarea în funcția publică exercitată până la detașare, încasarea de la Serviciul

4

Vamal a salariului mediu lunar pentru întreaga absență forțată de la serviciu, plata

prejudiciului moral în cuantum de cinci salarii medii lunare.

ARGUMENTELE RECURSULUI

fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată

și în cererea de apel.

instituție publică, dar este autoritate administrativă centrală din subordinea

Guvernului. Prin urmare, instanțele ierarhic inferioare în mod eronat au apreciat că

Agenția Proprietății Publice este o instituție publică, iar în consecință neîntemeiat au

aplicat prevederile art. 541 din Legea nr. 158/2008, deoarece recurentul nu a fost

detașat într-o instituție publică, ci într-o autoritate publică.

inconfundabilă cu detașarea funcționarului public într-o autoritate publică.

Suspendarea raporturilor de serviciu conform art. 51 alin. (2) din Legea nr. 158/2008

intervine în circumstanțe ce nu depind de voința părților. Iar, art. 52 enumeră

exhaustiv cazurile de suspendare în circumstanțe ce nu depind de voința părților,

prin acordul părților, inclusiv în cazul detașării funcționarului public într-o instituție

publică. Mai mult ca atât, „instituția publică” nu cade sub incidența Codului

administrativ, fapt ce acordă jurisdicției civile competență în caz de litigiu.

pe perioada determinată, pe perioada suspendării raporturilor de serviciu cu Tatiana

Gogu, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (10) și (11) din Legea

nr. 158/2008, după încetarea detașării, Serviciul Vamal era obligat să-l reîncadreze

în funcția publică exercitată până la detașare. Or, normele juridice privind detașarea

derogă de normele juridice privind suspendarea raporturilor de serviciu. Respectiv,

pe perioada detașării, funcționarul public își păstrează funcția publică, iar la

încetarea detașării funcționarul public este reîncadrat în funcția publică exercitată

până la detașare. Garanția recurentului la păstrarea și reîncadrarea în funcția publică

exercitată până la detașare este inamovibilă, iar inamovibilitatea este echivalentă cu

respectarea și garantarea statului de drept al Republicii Moldova

că detașarea unui funcționar public (Sergiu Dragoman) dintr-o autoritate publică

(Serviciul Vamal) către o altă autoritate publică (Agenția Proprietății Publice) nu

este o cale de modificare a raporturilor de serviciu. Or, prin prisma art. 44 alin. (1)

din Legea nr. 158/2008, detașarea este o cale de modificare a raporturilor de serviciu.

5

deținea funcția de șef al Secției control ulterior, Biroul vamal Bender, iar la anularea

suspendării aceasta nu a fost numită în funcția deținută până la suspendare, dar a fost

numită prin transfer în funcția de inspector principal, Post vamal Căușeni 1 (PVI),

Biroul vamal Centru, funcție publică deținută de recurent și care era temporar

vacantă pe perioada detașării sale la Agenția Proprietății Publice.

de apel motivată și completările la cererea de apel, a solicitat casarea parțială a

hotărârii primei instanțe, și anume în partea respingerii pretențiilor privind anularea

ordinului Serviciului Vamal nr. 383-p din 04 februarie 2020, reîncadrarea în funcția

publică exercitată până la detașare, încasarea de la Serviciul Vamal a salariului

mediu lunar pentru întreaga absență forțată de la serviciu și repararea prejudiciului

moral. Însă, Curtea de Apel Chișinău în mod eronat a indicat în textul deciziei din

16 noiembrie 2022 că apelantul Sergiu Dragoman a solicitat casarea integrală a

hotărârii primei instanțe.

înregistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, sub numărul 26117, a înaintat

pretenții suplimentare față de pârâtul Serviciul Vamal, solicitând obligarea efectuării

înscrierilor corespunzătoare privind detașarea în carnetul de muncă al reclamantului,

precum și restituirea reținerilor efectuate din plățile salariale cuvenite. Totodată,

reclamantul a solicitat suportul instanței la reclamarea probelor. Însă, prima instanță

nu a soluționat cererea reclamantului privind completarea acțiunii, precum și

demersul privind reclamarea probelor.

ASPECTE DE PROCEDURĂ

terților copia recursului motivat depus de Sergiu Dragoman împotriva deciziei din

16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, explicându-le dreptul de a depune

referințe în care să-și expună poziția procesuală pe marginea argumentelor

recursului. Însă, până la examinarea admisibilității recursului, intimații și terții nu au

făcut uz de dreptul lor procedural și nu au depus referințe.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei

Curții Supreme de Justiție):

6

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII, care vor intra în vigoare la

01 septembrie 2023.

(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.”

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023, și anume la 13

decembrie 2022 cel inițial și la 09 februarie 2023 cel motivat, prin urmare va fi

examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

pronunțării deciziei instanței de apel:

„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile

de recurs în complete din 3 judecători.”

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când:

a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);

e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art. 245 alin. (2);

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233

alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul

stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

7

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție constată că, potrivit extrasului din poșta electronică

Zimbra, cu adresa de e-mail „marina.samatiuc@justice.md”, copia dispozitivului

deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat în mod

electronic recurentului în data de 17 noiembrie 2022 (vol. II, f.d. 25), iar copia

deciziei motivate în data de 11 ianuarie 2023 (vol. II, f.d. 30). Astfel, în speță, se

consideră că recurentul a respectat termenul legal prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ, deoarece recursul nemotivat a fost depus la 13 decembrie 2022

(vol. II, f.d. 26), iar motivarea recursului la 09 februarie 2023 (vol. II, f.d. 32).

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă.

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din admisibilitatea cererii de recurs

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

8

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru

a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

argumentul recurentului precum că, prima instanță nu a soluționat cererea sa de

completare a acțiunii și demersul privind reclamarea probelor din 18 octombrie

2021, înregistrat sub numărul 26117, prin care a înaintat pretenții suplimentare față

de pârâtul Serviciul Vamal, solicitând obligarea efectuării înscrierilor

corespunzătoare privind detașarea în carnetul de muncă al reclamantului, restituirea

reținerilor efectuate din plățile salariale cuvenite, precum și aportul instanței la

reclamarea probelor. Or, conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 19

octombrie 2021, cererea dată a fost restituită reclamantului (vol. I, f.d. 147-148

recto-verso). Iar, din pledoariile scrise ale reclamantului Sergiu Dragoman,

prezentate în prima instanță și anexate la materialele dosarului, rezultă că acesta nu

a solicitat instanței de judecată obligarea efectuării înscrierilor corespunzătoare

privind detașarea în carnetul de muncă al reclamantului și restituirea reținerilor

efectuate din plățile salariale cuvenite (vol. I, f.d. 137-140).

Dragoman nu a ridicat în fața Curții de Apel Chișinău problema că prima instanță

nu a soluționat cererea sa privind completarea acțiunii, precum și demersul privind

reclamarea probelor.

soluționat cererea de completare a acțiunii și demersul privind reclamarea probelor

nu au fost formulate în apel, iar Curtea de Apel Chișinău nu a fost investită cu

examinarea acestora și nu s-a pronunțat asupra lor.

unor pretinse vicii procedurale admise de prima instanță, întrucât ar echivala cu o

extindere nejustificată a limitelor recursului. Admiterea unor asemenea critici ar

contraveni principiului exercitării graduale a căilor de atac. Partea care a omis să

invoce în apel pretinse erori de procedură admise de prima instanță este prezumată

că a acceptat soluția sub acest aspect și nu este în drept să le indice în recurs.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

9

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Sergiu

Dragoman.

administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Sergiu Dragoman.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

10