3ra-228/24 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- instanta de apel nu a furnizat o motivare adecvata si clara la toate argumentele si circumstantele cauzei. Perioada de repaus se aplica salariatilor care eu lucrat efectiv in schimb
3ra-228/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de reprezentantul Serviciul
Vamal al Republicii Moldova – Igor Talmazan
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Sergiu Ciuntu către Serviciul Vamal al Republicii
Moldova privind anularea actului administrativ
împotriva deciziei din 1 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-228/24
NR. PIGD 2-22089510-01-3ra-05032024)
Instanța de apel nu a furnizat o motivare adecvată și clară la toate
argumentele și circumstanțele cauzei. Perioada de repaus se aplică
salariaților care au lucrat efectiv în schimb
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani – C. Guzun
Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca
12 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de reprezentantul
Serviciul Vamal al Republicii Moldova – Igor Talmazan,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 24 iunie 2022, avocatul Alexandrina Ciobanu în interesele lui
Sergiu Ciuntu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului
Vamal al Republicii Moldova privind anularea ordinului nr. 671-p din 28
martie 2022 „Cu privire la sancționarea lui Sergiu Ciuntu”.
În motivarea acțiunii a invocat că, Sergiu Ciuntu activează în cadrul
Serviciului Vamal din anul 2002, în calitate de inspector principal, Post
vamal Chișinău 1 (PVI, Industrială), Biroul Vamal Centru.
La 28 martie 2022 directorul Serviciului Vamal al Republicii Moldova
- Igor Talmazan, a emis Ordinul nr. 671-p, prin care s-a dispus: Se aplică
dlui Sergiu Ciuntu - inspector principal, Biroul Vamal Centru, sancțiunea
disciplinară - mustrare aspră.
Notează că, cu Ordinul nr. 671-p din 28 martie 2022 reclamantul nu
este de acord, îl consideră ca fiind emis contrat legislației în vigoare, urmând
a fi anulat în totalitate, reieșind din următoarele argumente, Serviciul Vamal
își întemeiază decizia potrivit următoarelor: „În data de 11 ianuarie 2022,
prin raportul nr. 229 (înregistrat în cancelaria Serviciului Vamal cu nr.
781/11.01.2022), Biroul vamal Centru informează asupra lipsei de la
serviciu a funcționarului Biroului vamal Centru, Sergiu Ciuntu. La subiect,
conform raportului, potrivit graficului de serviciu al Biroului vamal Centru
pentru luna decembrie 2021, funcționarul vamal Sergiu Ciuntu a fost
repartizat pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu în cadrul postului vamal
Criuleni (PVIC, rutier), cu regim de lucru de 24 ore. Șeful postului vamal
Criuleni (PVIC, rutier), Alexandru Sușcov, menționează că, la data de 30
decembrie 2021, funcționarul vamal Sergiu Ciuntu a prezentat Certificatul
de concediu medical Seria 01 № 4588926, conform căruia ultimul s-a aflat
în concediu medical în perioada 14 decembrie 2021-28 decembrie 2021,
inclusiv, cu mențiunea medicului de familie de a începe lucrul la data de 29
decembrie 2021. Cu toate acestea, inspectorul principal Sergiu Ciuntu nu a
prezentat buletinul medical și nu s-a prezentat la serviciu în data de 29
1
decembrie 2021, după cum era prescris în certificatul medical prezentat,
lipsind astfel de la serviciu în perioada 29 decembrie 2021-31 decembrie
Reieșind din cele expuse, analiza materialelor anchetei de serviciu a
elucidat faptul, că funcționarul vamal Sergiu Ciuntu, în pofida mențiunilor
din Certificatul de concediu medical seria 01 nr. 4588926, nu s-a prezentat
la serviciu la data indicată în certificat și nu a informat superiorii despre
închiderea concediului medical, imediat, în ziua respectivă, prin ce a admis
încălcarea prevederilor pct. 5 sbpct. (1) lit. a), b), c), pct. 14 lit. a), b) din
Codul de etică și conduită a funcționarului vamal aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 1161/2016 și prevederile art. 13 lit. a), b), c), art. 14 alin. (2)
din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302/2017, ceea ce constituie o
abatere disciplinară prevăzută de art. 51 alin. (1) lit. g) din Legea nr.
302/2017”.
Menționează că, la emiterea ordinului de sancționare a lui Sergiu
Ciuntu, Serviciu Vamal urma să trateze fiecare punct încălcat de Sergiu
Ciuntu, or o motivare ambiguă asupra unor asemenea învinuiri nu constituie
temei pentru sancționarea angajatului. Mai mult, prevederile codului
administrativ vine să oblige autoritatea publică să ofere o motivare amplă
asupra cazului, fapt nerealizat de Serviciul Vamal.
Însă, Serviciul Vamal a specificat doar ceva circumstanțe apoi o
trimitere la ceva norme juridice care nu sunt în concordanță cu
circumstanțele relatate. Serviciul Vamal a specificat faptul că Sergiu Ciuntu
nu a venit la serviciu după încheierea concediului medical, precum că Sergiu
Ciuntu a ignorat prescripțiile indicate în certificatul medical și nu în ultimul
rând, Serviciul Vamal a specificat faptul că certificatul medical nu a fost
prezentat imediat. Ordinul face trimitere și la art. 95 alin. (1) din Codul
muncii, timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul, în conformitate
cu regulamentul intern al unității, cu contractul individual și cu cel colectiv
de muncă, îl folosește pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă.
Notează că, Ordinul nr. 671-p din 28 martie 2022 este un act
administrativ abuziv, or acesta este emis contrar prevederilor Codului
administrativ, cât și a Legii cu privire la Serviciul Vamal nr. 302/2017,
urmând a fi anulat întru restabilirea echității față de Sergiu Ciuntu.
Astfel, în argumentarea motivelor anulării specifică că, potrivit
graficului de serviciu al Biroului vamal Centru pentru luna decembrie 2021,
funcționarul vamal Sergiu Ciuntu a fost repartizat pentru serviciu în cadrul
postului vamal Criuleni PVIC (14, 18, PVI), cu regim de lucru de 24 ore,
tura nr. 4, urmând să activeze în data de 4, 8, 12, 16, 20, 24, 28 inclusiv, cu
2
perioada de repaus respectivă. Începând cu data de 14 decembrie 2021 Sergiu
Ciuntu s-a aflat în concediu medical, iar respectiv în dimineața zilei de 29
decembrie 2021 Sergiu Ciuntu s-a adresat medicului de familie întru
investigarea stării de sănătate. Drept rezultat, medicul de familie a eliberat
certificatul medical 1 nr. 4588926, în care s-a indicat durata concediului
medical (de la 14 decembrie 2021 până la 28 decembrie 2021). Prin urmare,
ziua de 28 decembrie 2021, era ultima zi de lucru din luna decembrie, potrivit
graficului aprobat, fiind urmată de perioada de repaus.
Prin urmare, după cum a specificat și Serviciul Vamal (însă a omis a
oferi o apreciere corectă), Sergiu Ciuntu potrivit legii cât și graficului de
serviciu aprobat de directorul Serviciului Vamal - Igor Talmazan, avea
dreptul de a beneficia de o perioadă de repaus (întrerupere în sensul art. 101
din Codul muncii). Sergiu Ciuntu era obligat să se prezinte la serviciu
imediat finisării perioadei de repaus, dar nu la data de 29 decembrie 2021
după cum invocă Serviciul Vamal. Deci, invocarea faptului că Sergiu Ciuntu
nu a venit la serviciu conform prescripției indicate în certificatul medical este
absolut abuzivă, fiind identificat mai mult ca un motiv desenat de Serviciul
Vamal.
Menționează că, în ciuda faptului că Sergiu Ciuntu avea drept absolut
să nu se prezinte la serviciu în zilele invocate de Serviciul Vamal drept
absență nemotivată de la serviciu, Sergiu Ciuntu a telefonat secția
managementul personalului din cadrul Biroului Vamal Centru la nr. 022 53
59 80, informând în acest sens despre faptul că certificatul medical este
închis și că din data de 29 decembrie 2021 este în drept să înceapă serviciul.
Totodată, Sergiu Ciuntu a informat că potrivit graficului de serviciu
data de 29 decembrie 2021 este zi de repaus. Secția managementul
personalului a comunicat că urmează să fie informat cu noul grafic de
serviciu după care va ieși la serviciu. Suplimentar, la 30 decembrie 2021 (în
ziua de repaus conform legii), Sergiu Ciuntu a prezentat certificatul medical.
Respectiv tot atunci a făcut cunoștință cu graficul de serviciu pentru luna
ianuarie 2022.
Conform graficului de serviciu pentru luna ianuarie 2022, Sergiu
Ciuntu a fost repartizat primei ture lucrătoare. Activitatea acestuia începea
cu data de 1 ianuarie 2022.
Reieșind din cele specificate identifică faptul că, Serviciul Vamal a
oferit o apreciere total eronată a circumstanțelor încadrându-le drept abatere
disciplinară din partea lui Sergiu Ciuntu. Ba mai mult, Serviciu Vamal deși
stabilește individual că Sergiu Ciuntu în zilele de 29 decembrie 2021-31
3
decembrie 2021 se afla în repaus potrivit graficului de serviciu aprobat de
directorul Serviciului Vamal Igor Talmazan, totuși califică drept abatere
disciplinară.
Suplimentar la cele specificate menționează că, Serviciul Vamal
descrie un fel de abatere disciplinară, iar în final califică și sancționează
conform prevederilor legale care se referă la cu totul altă abatere disciplinară,
care nu doar că nu a fost tratată în Ordinul nr. 671-p din 28 martie 2022, dar
nici nu a fost realizată de către Sergiu Ciuntu.
Subliniază că, Autoritatea emitentă a exagerat cu aplicarea unei
asemenea sancțiuni, or aceasta nu este proporțională cu scopul urmărit, mai
mult, aceasta nu a oferit o apreciere de ce anume a aplicat o sancțiune atât de
aspră, ori autoritatea publică pe lângă mustrare aspră ar fi putut aplica
sancțiune sub formă de avertisment, mustrare. Iar un act administrativ
defavorabil care nu poate atinge scopul urmărit de lege nu poate fi identificat
drept un act care să producă efecte juridice, urmând a fi anulat în totalitate.
Menționează că, au fost și încălcări de procedură care au avut loc față
de Sergiu Ciuntu, or momentul ședinței de investigare a cazului în privința
sancționării lui Sergiu Ciuntu nu a fost adus la cunoștința participantului la
procedura administrativă. Sergiu Ciuntu nu a fost citat despre ora, data și
locul ședinței Comisiei de disciplină.
Prin urmare, odată cu astfel de încălcare procedurală, s-a admis
încălcarea dreptului de a participa nemijlocit la ședința comisiei, de a
demonstra nevinovăția precum și dreptul de a fi audiat, care este consfințit și
la art 53 alin. (2) din Legea nr. 302/2017 cu privire la serviciul vamal.
Astfel, Sergiu Ciuntu avea dreptul să primească raportul privind
ancheta de serviciu, eveniment care nu a fost realizat de către Comisia de
disciplină. Mai mult, autoritatea emitentă (Serviciul Vamal) nu a respectat
termenul de sancționare a funcționarului vamal Sergiu Ciuntu.
Rezumând cele menționate, termenul general în care urma a fi
realizată procedura administrativă a expirat încă la 10 februarie 2022, ori din
materialele care le deține Ciuntu Sergiu identifică faptul că o oarecare
abatere disciplinară a fost constatată la data de 11 ianuarie 2022 (Raportul
nr. 229), respectiv 30 de zile în care urma să fie aplicată sancțiunea
disciplinară au expirat la data de 10 februarie 2022, însă, Ordinul nr. 671-p
din 28 martie 2022, a fost emis înafara termenului de 30 de zile, înregistrând
o întârziere de 46 zile.
4
La 18 aprilie 2022, Serviciul Vamal a recepționat cererea prealabilă
cu privire la anularea Ordinului nr. 671-p din 28 martie 2022.
La 19 mai 2022, Serviciul Vamal a prelungit termenul de examinare a
contestației cu încă 30 de zile din data expirării termenului inițial. Astfel,
până la moment, Serviciul Vamal nu a oferit niciun răspuns asupra cererii
prealabile.
În rezumat, o abatere disciplinară din partea lui Sergiu Ciuntu nu
există, or nu sunt întrunite elementele constitutive ale abaterii disciplinare;
încadrarea juridică oferită de Serviciul Vamal nu corespunde
circumstanțelor; circumstanțele cauzei nu au fost elucidate corect de către
Serviciul Vamal; actul administrativ - Ordinul nr. 671-p din 28 martie 2022
nu este motivat corespunzător Codului administrativ; sancțiunea disciplinară
aplicată lui Sergiu Ciuntu nu este tratată și nici nu corespunde principiului
proporționalității; procedura administrativă propriu-zisă este realizată cu
încălcarea legii în vigoare.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 23 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Ciuntu împotriva
Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind anularea actului
administrativ, s-a admis. S-a anulat Ordinul nr. 671-p din 28 martie 2022
„Cu privire la sancționarea dlui S. Ciuntu”, ca ilegal.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 21 decembrie 2022, reprezentatul Serviciului Vamal al Republicii
Moldova – Nicolae Vutcariov, a depus cerere de apel nemotivată împotriva
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 23 noiembrie 2022
solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri
prin care să fie respinsă acțiunea intimatului împotriva Serviciului Vamal al
republicii Moldova ca fiind neîntemeiată și nefondată.
La 21 aprilie 2023, reprezentantul Serviciul Vamal al Republicii
Moldova – Igor Talmazan a depus cerere de apel motivată împotriva
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 23 noiembrie 2022
solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri
prin care să fie respinsă acțiunea intimatului împotriva Serviciului Vamal al
republicii Moldova ca fiind neîntemeiată și nefondată.
5
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 1 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins cererea de apel înaintată de Serviciul Vamal al Republicii Moldova.
S-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 23
noiembrie 2022.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 februarie 2024, reprezentantul Serviciul Vamal al Republicii
Moldova – Igor Talmazan a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 1
noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,
casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 1 noiembrie 2023 cu
emiterea unei noi decizii prin care acțiunea lui Sergiu Ciuntu față de
Serviciul Vamal al Republicii Moldova să fie respinsă integral.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În susținerea recursului recurentul a indicat că, primul argument care
a stat la baza menținerii în vigoare a hotărârii contestate a servit faptul
precum că Serviciul Vamal nu a prezentat nici o probă ce ar demonstra
încălcările comise de către Sergiu Ciuntu.
Astfel, menționează că, Serviciul Vamal a prezentat împreună cu
referința dosarul administrativ care cuprinde 69 file în calitate de probe care
demonstrează lipsa nemotivată de la locul de muncă a intimatului, prin
urmare sunt nefondate argumentele instanței de apel aferente lipsei de probe
ce demonstrează vinovăția lui Sergiu Ciuntu în comiterea abaterii
disciplinare pentru care a fost sancționat.
Notează că, un alt argument invocat de instanța de apel este faptul
precum că intimatul era obligat să se prezinte la locul de muncă după
finisarea perioadei de repaus conform graficului de serviciu aprobat, pe care
îl consideră la fel nefondat, or perioada de repaus se aplică salariaților care
au lucrat efectiv în schimb. În speță, Sergiu Ciuntu aflându-se în concediu
medical nu a lucrat efectiv și respectiv era obligat să se prezinte la locul de
muncă la încheierea concediului medical pentru exercitarea atribuțiilor de
serviciu, fapt neefectuat.
Subliniază că potrivit graficului de serviciu al Biroului vamal Centru
pentru luna decembrie 2021, funcționarul vamal Sergiu Ciuntu a fost
repartizat pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu în cadrul postului vamal
Criuleni (PVIC, rutier), cu regim de lucru de 24 ore. Șeful postului vamal
Criuleni (PVIC, rutier), a comunicat că, la data de 30 decembrie 2021,
6
funcționarul vamal Sergiu Ciuntu a prezentat Certificatul de concediu
medical Seria 01 № 4588926, conform căruia ultimul s-a aflat în concediu
medical în perioada 14 decembrie 2021-28 decembrie 2021, inclusiv, cu
mențiunea medicului de familie de a începe lucrul la data de 29 decembrie
Cu toate acestea, inspectorul principal Sergiu Ciuntu nu a prezentat
buletinul medical și nu s-a prezentat la serviciu în data de 29 decembrie 2021,
după cum era prescris în certificatul medical prezentat, lipsind astfel de la
serviciu în perioada 29 decembrie 2021-31 decembrie 2021.
Reține că, potrivit alin. (l) art. 95 Codul muncii, timpul de muncă
reprezintă timpul pe care salariatul, în conformitate cu regulamentul intern
al unității, cu contractul individual și cu cel colectiv de muncă, îl folosește
pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă. Prin urmare, funcționarul vamal
Sergiu Ciuntu, la primirea Certificatului de concediu medical Seria 01 №
4588926, cu mențiunea medicului de a începe lucru la data de 29 decembrie
2021, urma să informeze șeful postului vamal, în subordinea căruia se afla,
precum și să se prezinte fie în cadrul postului vamal nominalizat, fie în cadrul
Secției management personal al Biroului vamal Centru.
Astfel, funcționarul vamal Sergiu Ciuntu a ignorat prescripțiile
Certificatului de concediu medical Seria 01 № 4588926 și nu s-a prezentat
la serviciu până în data de 30 decembrie 2021, orele 15.00.
Reieșind din cele expuse, s-a constatat că funcționarul vamal Sergiu
Ciuntu, în pofida mențiunilor din Certificatul de concediu medical Seria 01
№ 4588926, nu s-a prezentat la serviciu la data indicată în certificat și nu a
informat imediat superiorii despre închiderea concediului medical, în ziua
respectivă, prin ce a admis încălcarea prevederilor pct. 5 alin. (1) lit. a), b),
c), pct. 14 lit. a), b) din Codul de etică și conduită a funcționarului vamal,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1161/2016 și prevederile art. 13 lit. a),
b), c), art. 14 alin. (2) din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302/2017,
ceea ce constituie o abatere disciplinară prevăzută de art. 51 alin. (1) lit. g)
din Legea nr. 302/2017, circumstanțe ignorate de către instanța de apel la
adoptarea deciziei.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ:
7
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 194 alin. (1) din Codul administrativ:
„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material.”
Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ:
„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite
cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.”
Art.101 alin. (6) Codul muncii prevede:
”(6) Durata întreruperii în muncă între schimburi nu poate fi mai mică decît durata
dublă a timpului de muncă din schimbul precedent (inclusiv pauza pentru masă).”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursurilor, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței
de apel a fost notificată recurentului la 2 ianuarie 2024, fapt confirmat prin
extrasul din poșta electronică anexată la materialele cauzei (f. d. 143).
8
Cererea de recurs a fost depusă la 29 februarie 2024. Astfel, că
recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul
administrativ.
Studiind materialele dosarului, prin prisma normelor de drept
aplicabile speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul urmează a fi admis, casarea deciziei instanței de apel
și remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din motivele
ce succed.
Completul de judecată constată că acțiunea înaintată de reclamant are
ca obiect anularea ordinului nr. 671-p din 28 martie 2022 „Cu privire la
sancționarea lui Sergiu Ciuntu”.
Judecând cauza, prima instanță prin hotărârea din 23 noiembrie 2022
a admis cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Ciuntu împotriva
Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind anularea actului
administrativ și anulat Ordinul nr. 671-p din 28 martie 2022 „Cu privire la
sancționarea dlui S. Ciuntu”, ca ilegal
Prin decizia din 1 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins cererea de apel înaintată de Serviciul Vamal al Republicii Moldova.
S-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 23
noiembrie 2022.
În motivarea soluției, instanța de apel a considerat că instanța de fond
just a constatat că, acțiunea reclamantului este întemeiată, constatând cert că
actul contestat contravine prevederilor legale.
Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău a constatat că,
ancheta de serviciu inițiată prin Ordinul Serviciului Vamal nr.44-0 din 16
februarie 2022, a fost desfășurată în conformitate cu prevederile legale, iar
careva temeiuri ce ar duce la nulitatea acesteia nu se atestă.
A notat că, instanța de fond întemeiat a ajuns la concluzia că,
învinuirile aduse intimatului Sergiu Ciuntu poartă un caracter general, iar
angajatorul atât în cadrul anchetei de serviciu, precum și în cadrul ședințelor
judecătorești în instanța de fond și în apel, a citat normele regulamentelor
interne și normele legale, indicând că ele au fost ignorate de intimat, fără a
indica clar ce încălcări anume a comis Sergiu Ciuntu, prin ce probe
concludente și pertinente se confirmă fapta imputată și ce urmări au survenit
în urma încălcării imputate, precum și legătura cauzală dintre acțiunile
pretins ilegale și urmările survenite.
9
A reținut ca justă soluția instanței de fond că, în cadrul procedurii
anchetei de serviciu în coraport cu intimatul nu a fost una echitabilă,
încălcându-i-se garanțiile procedurale prevăzute de lege, printre care: 1) lipsa
motivării suficiente a acțiunilor și/sau inacțiunilor reclamantului/intimat
pentru care a fost sancționat; 2) imposibilitatea stabilirii în timp a posibilității
de a se aplica sancțiuni disciplinare; 3) deciziile au fost luate în cazul său
fără o apreciere corespunzătoare a probelor, iar argumentele invocate în
apărarea sa nu au fost adecvat analizate.
A subliniat că, ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare nu este
motivat, în special, angajatorul a omis să individualizeze fapta comisă de
intimat, cât și să-și argumenteze soluția de aplicare a sancțiunii disciplinare
sub formă anume de mustrare aspră.
A reținut ca fiind întemeiate argumentele instanței de fond și anume
că, potrivit graficului de serviciu al Biroului vamal Centru pentru luna
decembrie 2021, funcționarul vamal Sergiu Ciuntu a fost repartizat pentru
serviciu în cadrul postului vamal Criuleni PVIC (14, 18, PVI), cu regim de
lucru de 24 ore, tura nr. 4, urmând să activeze în data de 04, 08, 12, 16, 20,
24, 28 inclusiv, cu perioada de repaus respectivă. Iar începând cu data de 14
decembrie 2021 până la data de 28 decembrie 2021, Sergiu Ciuntu s-a aflat
în concediu medical. Prin urmare ziua de 28 decembrie 2021 era ultima zi de
lucru din luna decembrie, potrivit graficului aprobat, fiind urmată de
perioada de repaus.
Prin urmare a indicat că, Sergiu Ciuntu, potrivit legii și graficului de
serviciu aprobat de directorul Serviciului Vamal, beneficia de o perioadă de
repaus (întrerupere în sensul art. 101 din Codul muncii), fiind obligat să se
prezinte la serviciu după finisarea perioadei de repaus și conform graficului,
dar nu la data de 29 decembrie 2021, după cum invocă Serviciul Vamal.
Mai mult a indicat că, argumentul apelantului precum că, Sergiu
Ciuntu nu a venit la serviciu conform prescripției indicate în certificatul
medical este una absolut neîntemeiată. Or, reclamantul/intimat nu avea
obligația să execute prescripțiile certificatului medical, deoarece medicul nu
are de unde să cunoască programul de muncă al funcționarului vamal.
Totodată menționând că, nu există acte normative care să impună
funcționarului vamal conduita descrisă în ordinul contestat odată cu
încheierea concediului medical: să se prezinte la serviciu în zilele de repaus
și să prezinte angajatorului certificat de concediu medical ”imediat”, iar acest
fapt se confirmă însăși prin răspunsul Direcției Control Juridic și Executare
Silită din cadrul Serviciului Vamal nr.658 din 28 ianuarie 2022.
10
Totodată reținând prevederile art. 9 alin. (2) lit. g1) din Codul muncii,
a indicat că, termenul de 5 zile, specificat în norma respectivă, a fost
respectat de către Sergiu Ciuntu - circumstanță confirmată de către
autoritatea publică pârâtă/apelantă.
Astfel, Completul Curții de Apel Chișinău a reținut că fiind
neîntemeiat argumentul apelantului Serviciul Vamal precum că, intimatul la
primirea Certificatului de concediu medical Seria 01 № 4588926, cu
mențiunea medicului de a începe lucru la data de 29 decembrie 2021, urma
să informeze șeful postului vamal Alexandru Sușcov, în subordinea căruia
se afla, precum și să se prezinte fie în cadrul postului vamal nominalizat, or
însăși apelantul a stabilit că, reclamantul/intimat în zilele de 29 decembrie
2021-31 decembrie 2021 se afla în repaus potrivit graficului de serviciu
aprobat de directorul Serviciului Vamal.
Instanța de apel mai constată, că ordinul de aplicare a sancțiunii
disciplinare a intimatului Sergiu Ciuntu nu a fost motivat, în special,
angajatorul nu a raportat faptele presupus a fi abatere disciplinară la normele
legale care au servit drept temei de constatare a abaterii disciplinare.
A concluzionat că, în actul administrativ contestat nu se motivează, în
ce mod fapta descrisă reprezintă încălcare gravă și în ce măsură acțiunile
imputate reclamantului urmează a fi încadrate în dispozițiile legale
enumerate, iar descrierea faptelor și enumerarea normelor de drept nu poate
fi apreciată ca o motivare corespunzătoare a actului de sancționare, care să
corespundă principiului transparenței și comprehensibilității.
La fel, a menționat că, apelantul nu a motivat aplicarea sancțiunii
conform testului de proporționalitate, or măsura luată trebuie să fie adecvată
– să poată în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară -
indispensabilă pentru îndeplinirea scopului, și proporțională – să asigure
justul echilibru între interesele concrete pentru a fi corespunzătoare scopului
urmărit.
Examinând cauza în raport de motivele de recurs, Completul de
judecată ajunge la concluzia că decizia instanței de apel nu poate fi
menținută, or aceasta prezintă deficiențe în motivare. Conform prevederilor
art. 239 din Codul procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie
legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe
circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în
ședință de judecată.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide că instanța de apel incorect a constatat și elucidat circumstanțele
11
cauzei și probele prezentate, la caz instanța de apel nu s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor invocate de părți, în conformitate cu art. 373 alin.(5) din
Codul de procedură civilă.
Analizând actele dosarului, care au stat la baza emiterii ordinului
serviciului Vamal al Republicii Moldova nr. 671-p din 28 martie 2022 „Cu
privire la sancționarea dlui Sergiu Ciuntu”, prin prisma motivelor de
nelegalitate invocate de reclamant și prin prisma prevederilor Codului
administrativ, Completul de judecată conchide că, decizia instanței de apel
este rezultatul unei interpretări și aplicări eronate a dispozițiilor legale.
Potrivit materialele cauzei se reține că, Sergiu Ciuntu activează în
cadrul Serviciului Vamal în calitate de inspector principal, Post vamal
Chișinău 1 (PVI, Industrială), Biroul Vamal Centru.
La data de 11 ianuarie 2022, șeful postului vamal Criuleni a informat
Biroul vamal Centru despre faptul lipsei de la serviciu a funcționarului
Biroului vamal Centru, Sergiu Ciuntu și anume potrivit graficului de serviciu
al Biroului vamal Centru pentru luna decembrie 2021, funcționarul vamal
Sergiu Ciuntu a fost repartizat pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu în
cadrul postului vamal Criuleni (PVIC, rutier), cu regim de lucru de 24 ore.
Șeful postului vamal Criuleni (PVIC, rutier), Alexandru Sușcov,
menționează că, la data de 30 decembrie 2021, funcționarul vamal Sergiu
Ciuntu a prezentat Certificatul de concediu medical Seria 01 № 4588926,
conform căruia ultimul s-a aflat în concediu medical în perioada 14
decembrie 2021-28 decembrie 2021, inclusiv, cu mențiunea medicului de
familie de a începe lucrul la data de 29 decembrie 2021. Cu toate acestea,
inspectorul principal Sergiu Ciuntu nu a prezentat buletinul medical și nu s-
a prezentat la serviciu la data de 29 decembrie 2021, după cum era prescris
în certificatul medical prezentat, lipsind astfel de la serviciu în perioada 29
decembrie 2021-31 decembrie 2021.
Potrivit raportului nr.1195 din 16 februarie 2022, Direcția Investigare
și Supraveghere a Serviciului Vamal a solicitat inițierea unei anchete de
serviciu în privința lui Sergiu Ciuntu. Iar prin ordinul directorului
Serviciului Vamal nr.44-o din 16 februarie 2022, s-a dispus inițierea
anchetei de serviciu.
În cadrul anchetei de serviciu Sergiu Ciuntu a depus explicații la data
de 1 martie 2022, iar rezultatele anchetei de serviciu la data de 1 martie 2022
au fost transmis Comisiei disciplinare din cadrul Serviciului Vamal.
Potrivit procesului verbal al Comisiei de Disciplină din 2 martie 2022,
rezultă că, ancheta de serviciu inițiată în baza ordinului SV nr.44-o din 16
12
februarie 2022, a fost reluată, tot la aceiași dată Comisia de Disciplină a
examinat din nou materialele cauzei și a emis încheierea prin care a constatat
că, Sergiu Ciuntu a admis încălcarea prevederilor pct. 5 sbpct. (1) lit. a), b),
c), pct. 14 lit. a), b) din Codul de etică și conduită a funcționarului vamal
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1161/2016 și prevederile art. 13 lit. a),
b), c), art. 14 alin. (2) din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302/2017,
ceea ce constituie o abatere disciplinară prevăzută de art. 51 alin. (1) lit. g)
din Legea nr. 302/2017 și a propus aplicarea în privința intimatului a
sancțiunii disciplinarea - mustrare aspră.
Astfel, prin Ordinul directorului Serviciului Vamal nr. 671-p din 28
martie 2022 ”Cu privire la sancționarea dlui S. Ciuntu”, pentru încălcarea
prevederilor pct. 5 sbpct. (1) lit. a), b), c), pct. 14 lit. a), b) din Codul de etică
și conduită a funcționarului vamal aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
1161/2016 și prevederile art. 13 lit. a), b), c), art. 14 alin. (2) din Legea cu
privire la Serviciul Vamal nr. 302/2017, lui Ciuntu Sergiu, inspector
principal Biroul Vamal Centru i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub
formă de mustrare aspră.
Art.118 alin. (1) Cod administrative prevede că, motivarea este
operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică
emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile
esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică
pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi
recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la
exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la
argumentele expuse în cadrul audierii.
Deci, motivarea actului administrativ reprezintă o cerință esențială în
dreptul administrativ, care impune autorităților publice să explice rațiunile și
temeiurile juridice sau factuale pe care se bazează actului. Asigură
transparența în procesul decizional, permițând persoanei să înțeleagă cum și
de ce s-a luat o anumită decizie, care sunt măsurile dispuse prin acesta
precum și care au fost considerentele esențiale de fapt și de drept care au stat
la baza luării respectivelor măsuri.
Instanța de apel examinând cauza nu a furnizat o argumentare
suficientă în ceea ce vizează nemotivarea ordinului de aplicare a sancțiunii
disciplinare. Or acest ordin conține elementele esențiale ale motivării și
anume, baza juridică, faptele relevante, raționamentul logic,
proporționalitatea și echitatea, conținând o motivare foarte vastă, inclusiv
fiind descrisă pretinsa faptă, arătate normele legale care au fost încălcate. Iar
13
eventualul dezacord cu concluziile din ordin poate justifica doar aprecierea
acestuia ca fiind neîntemeiat și nicidecum ca nemotivat.
La fel instanța de apel a reținut că, începând cu data de 14 decembrie
2021 până la data de 28 decembrie 2021, Sergiu Ciuntu s-a aflat în concediu
medical, ziua de 28 decembrie2021 fiind ultima zi de lucru din luna
decembrie, potrivit graficului aprobat, fiind urmată de perioada de repaus.
Totodată, potrivit Certificatului de concediu medical Seria 01 nr.
4588926, este mențiunea medicului de a începe lucru la data de 29 decembrie
2021.
Funcționarul vamal Sergiu Ciuntu ignorând prescripțiile Certificatului
de concediu medical Seria 01 nr. 4588926 nu s-a prezentat la serviciu până
în data de 30.12.2021, orele 15.00.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în
conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul muncii, timpul de muncă
reprezintă timpul pe care salariatul, în conformitate cu regulamentul intern
al unității, cu contractul individual și cu cel colectiv de muncă, îl folosește
pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă.
Potrivit at. 101 din Codul muncii (în vigoare la data emiterii actului
administrativ), munca în schimburi, adică lucrul în 2, 3 sau 4 schimburi, se
aplică în cazurile când durata procesului de producție depășește durata
admisă a zilei de muncă, precum și în scopul utilizării mai eficiente a
utilajului, sporirii volumului de producție sau de servicii. În condițiile muncii
în schimburi, fiecare grup de salariați prestează munca în limitele
programului stabilit. Programul muncii în schimburi se aprobă de angajator
după consultarea reprezentanților salariaților, ținându-se cont de specificul
muncii. Munca în decursul a două schimburi succesive este interzisă.
Programul muncii în schimburi se aduce la cunoștința salariaților cu cel puțin
o lună înainte de punerea lui în aplicare. Durata întreruperii în muncă între
schimburi nu poate fi mai mică decât durata dublă a timpului de muncă din
schimbul precedent (inclusiv pauza pentru masă).
Prin urmare, reieșind din prevederile sus menționate se reține că,
perioada de repaus se aplică salariaților care au lucrat efectiv în schimb.
Iar în speță, intimatul Sergiu Ciuntu aflându-se în concediu medical
nu a lucrat efectiv și respectiv era obligat să se prezinte la locul de muncă la
încheierea concediului medical pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu,
fapt neefectuat.
14
Astfel, Sergiu Ciuntu, la primirea Certificatului de concediu medical
Seria 01 nr. 4588926, cu mențiunea medicului de a începe lucru la data de
29 decembrie 2021, urma să informeze șeful postului vamal, în subordinea
căruia se afla, precum și să se prezinte fizic la serviciu, adică fie în cadrul
postului vamal nominalizat, fie în cadrul Secției management personal al
Biroului vamal Centru.
În esență, instanța de apel nu a dat un răspuns cu referire la
aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 101 din Codul muncii.
Față de considerentele expuse, instanța de recurs ajunge la concluzia
că soluția adoptată de către instanța de apel nu este suficient de motivată.
Deci, la rejudecare instanța de apel urmează să analize circumstanțele
care au stat la baza emiterii ordinului nr. 671-p din 28 martie 2022 „Cu
privire la sancționarea dlui Sergiu Ciuntu”.
Or, în lipsa unei motivări clare, există incertitudini în ceea ce privește
raționamentul instanței și modul în care a fost aplicată legea materială la caz.
Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța judecătorească în
mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei deferite
spre soluționare. Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele
judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile
dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune obligațiunea
instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor
acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți întru admiterea sau
respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea din 21 ianuarie
1999).
Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor
de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în
mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea
ce, în speță, lipsește.
Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie
motivată, justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-au
făcut pe judecător să adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul
prevedea o cale de atac împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii
judiciare, pune în pericol dreptul la un proces echitabil (cauza Kaufman vs.
Belgia, 1986).
Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și
concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente
15
pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În
cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și
explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-
o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins,
acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani
vs. Spania, 1994).
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1
din Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a
efectua o examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără
a prejudicia evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru
decizia sa. Corelând prevederile legale procedurale naționale cu
jurisprudența CtEDO referitor la obligația instanțelor naționale de a-și
motiva soluțiile, instanța de recurs conchide că circumstanțele expuse
anterior denotă că instanța de apel nu și-a îndeplinit obligațiile. Iar aceasta
nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la un proces echitabil al
recurentei, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport cu obligația
instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 §
1 din Convenție.
În concluzie, în cazul analizat, Completul de judecată consideră că
singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și
trimiterea spre rejudecare a cauzei.
Or, instanța de recurs, în limitele recursului nu poate analiza motivele
invocate în recurs, aceste aspecte urmând a fi apreciate de instanța de apel la
examinarea cauzei în fond.
La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele
menționate, să verifice circumstanțele importante și probele administrate și,
reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând
dreptul garantat al participanților la proces la un proces echitabil.
Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de reprezentantul Serviciul Vamal al
Republicii Moldova – Igor Talmazan.
Casează integral decizia din 1 noiembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, adoptată în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea
16
de chemare în judecată depusă de Sergiu Ciuntu împotriva Serviciul Vamal
al Republicii Moldova privind anularea actului administrativ
Transmite cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Centru, în alt
complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
17