3ra-137/23 — privind contestarea actului administrativ si încasarea cheltuielilor de judecată,

În data de 05 noiembrie 2019, Profir Valuța a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului Național de Probațiune cu privire la constatarea nulității actelor de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de șef al Biroului de probațiune Soroca, anularea ordinului nr.333-p din 30 mai 2019, cu repunerea în funcția deținută de șef al Biroului de probațiune Soroca, compensarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii Profir Valuța a menționat că, în data de 03 august 2015 a fost numit în funcția de șef al Biroului de probațiune Soroca pentru perioadă nedeterminată, iar la data de 22 noiembrie 2018, a atins vârstă de 63 ani.

În data de 22 aprilie 2019, Inspectoratul Național de Probațiune a anunțat concursul pentru funcția publică vacantă în cadrul subdiviziunii teritoriale Biroul de probațiune Soroca și anume șef de birou, termenul de depunere a documentelor fiind indicat de până la 06 mai 2019.

În data de 13 mai 2019, Inspectoratul Național de Probațiune repetat a anunțat concursul pentru funcția publică vacantă în cadrul subdiviziunii teritoriale Biroul de probațiune Soroca și anume șef de birou, termenul de depunere a documentelor fiind indicat de până la 15 mai 2019.

Ulterior, comisia de concurs a admis candidatul Ruslan Apreutesi la concursul menționat, proba scrisă fiind stabilită pentru data de 20 mai 2019, ora 10:00.

Profir Valuța a susținut că, prin aplicarea în privința sa a violenței psihice din partea conducerii Inspectoratului Național de Probațiune sub pretinsul temei de a nu fi eliberat din funcție, a fost nevoit să întocmească și să depună o cerere de transfer din funcția de șef al Biroului de probațiune Soroca în funcția de consilier de probațiune al Biroului de probațiune Soroca, iar prin ordinul nr.333-p din 30 mai 2019 a fost numit prin transfer în funcția de consilier de probațiune, începând cu data de 04 iunie 2019.

Prin ordinul nr.334-p din 31 mai 2019, Ruslan Apreutesi a fost împuternicit să asigure interimatul funcției publice de conducere de șef al Biroului de probațiune Soroca, începând cu data de 04 iunie 2019.

Reclamantul a menționat că, la momentul anunțării concursului pentru ocuparea funcției publice de șef al Biroului de probațiune Soroca, funcția 1 respectivă nu era vacantă, or Valuța Profir însuși deținea această funcție, motiv pentru care consideră că, actele de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de șef al Biroului de probațiune Soroca sunt nule.

În opinia lui Profir Valuța odată ce a întocmit și a depus cererea cu privire la transfer prin aplicarea în privința sa a violenței psihice, ordinul nr.333-p din 30 mai 2019 este lovit de nulitate.

Reclamantul a indicat că prin scrisoarea nr. 04/794 din 29 august 2019, a fost informat despre imposibilitatea repunerii în funcția anterior deținută.

În data de 05 septembrie 2019, a depus în adresa Inspectoratului Național de Probațiune o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea actelor de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de șef al Biroului de probațiune Soroca, anularea ordinului nr.333-p din 30 mai 2019 cu repunerea în funcția deținută de șef al Biroului de probațiune Soroca, iar prin răspunsul nr.07/859 din 04 octombrie 2019, cererea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin răspunsul Ministerului Justiției nr. 10.3/10139 din 15 octombrie 2019, cererea prealabilă depusă de Profir Valuța a fost lăsată fără examinare.

În data de 29 noiembrie 2019, Valuța Profir a depus o altă acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului Național de Probațiune, prin care a solicitat constatarea nulității ordinului nr.895-p din 22 noiembrie 2019, compensarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată.

Profir Valuța în motivarea acesteia acțiuni a invocat că, în data de 25 noiembrie 2019 i-a fost adus la cunoștință ordinul nr.895-p din 22 noiembrie 2019, prin care au fost încetate raporturile de serviciu cu acesta în calitate de consilier de probațiune al Biroului de probațiune Soroca, începând cu 29 noiembrie 2019, în legătură cu împlinirea vârstei necesare obținerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă.

În dezacord cu ordinul menționat reclamantul a susținut că, prin ordinul nr.333-p din 30 mai 2019 a fost numit prin transfer în funcția de consilier de probațiune, începând cu data de 04 iunie 2019, pe perioadă determinată, pe perioada suspendării raporturilor de serviciu cu titulara funcției Diana Nastas.

Astfel, în opinia reclamantului ordinul nr.895-p din 22 noiembrie 2019 este nul, or, Diana Nastas nu a revenit la serviciu, raporturile de serviciu între aceasta și Inspectoratul Național de Probațiune în continuare fiind suspendate.

Prin răspunsul Inspectoratului Național de Probațiune nr. 07/859 din 04 octombrie 2019, cererea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin hotărârea din 18 octombrie 2021 a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Profir Valuța împotriva Inspectoratului Național de Probațiune, terți Ruslan Apreutesi și Victor Spinei. (f.d.160,168-172, vol.I)

Hotărârea instanței de fond a fost constatată cu apel, în termen la 27 octombrie 2021, de către Profir Valuța. ( f.d. 163 -164, vol.I)

Instanța de apel, reținând prevederile art.28, alin.(1) și alin. (2) din Legea nr.158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, art. 141, alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ a concluzionat că, acțiunea depusă de către Profir Valuța este neîntemeiată, deoarece în data de 22 noiembrie 2018 acesta a împlinit vârsta de 63 de ani, iar Inspectoratul Național de Probațiune a luat decizia de a scoate la concurs funcția de șef al Biroului de probațiune Soroca, despre această decizie a fost informat Profir Valuța.

Totodată, instanța de apel a constatat că, în data de 13 mai 2019, Profir Valuța a depus în adresa Inspectoratului Național de Probațiune o cerere, prin care a solicitat transferul din funcția de șef al Biroului de probațiune Soroca în funcția de consilier de probațiune al Biroului de probațiune Soroca.

Prin ordinul nr.333-p din 30 mai 2019, Profir Valuța a fost numit prin transfer în funcția de consilier de probațiune al Biroului de probațiune Soroca, pe perioadă determinată, pe perioada suspendării raporturilor de serviciu cu titulara funcției Diana Nastas, începând cu 04 iunie 2019.

Instanța de apel, reținând că la baza ordinului contestat a stat cererea lui Profir Valuța, nu a constatat careva ilegalități admise la emiterea ordinului nr.333-p din 30 mai 2019, astfel nu a stabilit temeiuri de anulare a acestuia.

Instanța de apel a respins ca fiind declarativ argumentul lui Profir Valuța precum că în privința acestuia a fost aplicată violență psihică din partea conducerii Inspectoratului Național de Probațiune, or la baza pretinsei amenințări (violenței psihice) a stat un argument legal și anume: atingerea vârstei de 63 ani.

Cu referire la solicitarea privind anularea ordinului Inspectoratului Național de Probațiune nr.895-p din 22 noiembrie 2019, instanța de apel în baza 3 art. 42 alin. (5), art. 62 alin.(1), lit. d) din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 raportate la circumstanțele cauzei nu a constatat niciun viciu deosebit de grav la emiterea acestuia, or, raporturile de serviciu cu Profir Valuța, consilier de probațiune al Biroului de probațiune Soroca, au fost încetate în legătură cu împlinirea vârstei necesare obținerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă.

Subsecvent instanța de apel a respins și pretenția cu privire la restabilirea lui Profir Valuța în funcția deținută anterior, or în baza art. 89 alin. (1) Codul muncii, restabilirea angajatului în funcția din care a fost transferat sau eliberat de către angajator poate fi realizată doar în cazul în care ordinul corespunzător este ilegal, condiție care la caz nu se întrunește.

Împotriva deciziei instanței de apel Profir Valuța a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii. ( f.d. 12,16-18, vol.II)

În motivarea recursului Profir Valuța a reiterat circumstanțele de fapt indicate în cererea de chemare în judecată, menționând că instanțele de judecată nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au interpretat eronat legea, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.

În acest sens a indicat că instanțele de judecată nu și-au argumentat concluzia referitor la legalitatea concursului pentru ocuparea funcției publice care nu era liberă, nu au constatat și nu au ținut cont de lipsa motivelor personale de a solicita transferul din funcția de șef al biroului la funcția de consilier de probațiune și lipsa unor înscrisuri care ar proba afirmațiile Inspectoratului Național de Probațiune referitor la soluțiile propuse în legătură cu atingerea vârstei necesare obținerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă.

Totodată, recurentul a indicat că instanțele de judecată nu au evaluat invocarea repetată de către Inspectoratului Național de Probațiune a circumstanței atingerii vârstei ce dă dreptul la pensie pentru limită de vârstă și anume ca temei de transfer la funcție de nivel inferior și temei pentru încetarea raporturilor de serviciu, necătând la excepția prevăzută de lege, numirea în funcție pe perioadă determinată.

La fel a menționat că nu au argumentat legalitatea încetării raporturilor de serviciu prin ordinul nr.895-p din 22 noiembrie 2019, emis de Inspectoratul Național de Probațiune în privința consilierului de probațiune Profir Valuța, numit în funcția indicată pentru perioada suspendării raporturilor de serviciu cu titularul funcției Diana Nastas și nu au constatat și evaluat efectele produse de concursul pentru ocuparea funcției publice șef al Biroului de Probațiune Soroca, vizat în speță, or, după desemnarea lui Ruslan Apreutesi învingător al 4 concursului, dânsul a fost împuternicit să asigure interimatul funcției respective începând cu 04 iunie 2019.

Art. 244, alin. (1) din Codul administrativ stabilește că: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs”.

Art.245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului) prevede următoarele: „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel..”

Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. 246, alin. (2) din Codul administrativ, (în vigoare la data depunerii recursului) reglementează că: „ Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245, alin.(1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245, alin.(2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244, alin.(2), art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

Cu referire la temeiurile recursului instanța de recurs subliniază că din analiza prevederilor art. 246, alin. (2) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs depusă Profir Valuța, în circumstanțele expuse, se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în ordine de apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât 6 prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, instanța de recurs ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Profir Valuța.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și art. 246, alin. (1) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de către Profir Valuța. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 7