3ra-137/23 — privind contestarea actului administrativ si încasarea cheltuielilor de judecată,
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind contestarea actului administrativ si încasarea cheltuielilor de judecată,
- Temei legal
- Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.246 din Codul administrativ, în vigoare până la 01.09.2023
3ra-137/23 — privind contestarea actului administrativ si încasarea cheltuielilor de judecată, (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Profir Valuța,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către
Profir Valuța împotriva Inspectoratului Național de Probațiune, terți Ruslan
Apreutesi și Victor Spinei privind contestarea actului administrativ și încasarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-137/23
nr. PIGD 2-19177886-01-3ra-01022023)
Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.246 din Codul
administrativ (în vigoare până la 01.09.2023). Dezacordul recurentului cu decizia
instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. T. Avasiloaie
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici
04 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
către Profir Valuța,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 05 noiembrie 2019, Profir Valuța a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Inspectoratului Național de Probațiune cu privire la
constatarea nulității actelor de organizare și desfășurare a concursului pentru
ocuparea funcției de șef al Biroului de probațiune Soroca, anularea ordinului
nr.333-p din 30 mai 2019, cu repunerea în funcția deținută de șef al Biroului de
probațiune Soroca, compensarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor
de judecată.
În motivarea acțiunii Profir Valuța a menționat că, în data de 03 august
2015 a fost numit în funcția de șef al Biroului de probațiune Soroca pentru
perioadă nedeterminată, iar la data de 22 noiembrie 2018, a atins vârstă de 63
ani.
În data de 22 aprilie 2019, Inspectoratul Național de Probațiune a anunțat
concursul pentru funcția publică vacantă în cadrul subdiviziunii teritoriale
Biroul de probațiune Soroca și anume șef de birou, termenul de depunere a
documentelor fiind indicat de până la 06 mai 2019.
În data de 13 mai 2019, Inspectoratul Național de Probațiune repetat a
anunțat concursul pentru funcția publică vacantă în cadrul subdiviziunii
teritoriale Biroul de probațiune Soroca și anume șef de birou, termenul de
depunere a documentelor fiind indicat de până la 15 mai 2019.
Ulterior, comisia de concurs a admis candidatul Ruslan Apreutesi la
concursul menționat, proba scrisă fiind stabilită pentru data de 20 mai 2019,
ora 10:00.
Profir Valuța a susținut că, prin aplicarea în privința sa a violenței psihice
din partea conducerii Inspectoratului Național de Probațiune sub pretinsul
temei de a nu fi eliberat din funcție, a fost nevoit să întocmească și să depună o
cerere de transfer din funcția de șef al Biroului de probațiune Soroca în funcția
de consilier de probațiune al Biroului de probațiune Soroca, iar prin ordinul
nr.333-p din 30 mai 2019 a fost numit prin transfer în funcția de consilier de
probațiune, începând cu data de 04 iunie 2019.
Prin ordinul nr.334-p din 31 mai 2019, Ruslan Apreutesi a fost
împuternicit să asigure interimatul funcției publice de conducere de șef al
Biroului de probațiune Soroca, începând cu data de 04 iunie 2019.
Reclamantul a menționat că, la momentul anunțării concursului pentru
ocuparea funcției publice de șef al Biroului de probațiune Soroca, funcția
1
respectivă nu era vacantă, or Valuța Profir însuși deținea această funcție, motiv
pentru care consideră că, actele de organizare și desfășurare a concursului
pentru ocuparea funcției de șef al Biroului de probațiune Soroca sunt nule.
În opinia lui Profir Valuța odată ce a întocmit și a depus cererea cu privire
la transfer prin aplicarea în privința sa a violenței psihice, ordinul nr.333-p din
30 mai 2019 este lovit de nulitate.
Reclamantul a indicat că prin scrisoarea nr. 04/794 din 29 august 2019,
a fost informat despre imposibilitatea repunerii în funcția anterior deținută.
În data de 05 septembrie 2019, a depus în adresa Inspectoratului
Național de Probațiune o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea actelor
de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de șef al
Biroului de probațiune Soroca, anularea ordinului nr.333-p din 30 mai 2019 cu
repunerea în funcția deținută de șef al Biroului de probațiune Soroca, iar prin
răspunsul nr.07/859 din 04 octombrie 2019, cererea prealabilă a fost respinsă
ca neîntemeiată.
Prin răspunsul Ministerului Justiției nr. 10.3/10139 din 15 octombrie
2019, cererea prealabilă depusă de Profir Valuța a fost lăsată fără examinare.
În data de 29 noiembrie 2019, Valuța Profir a depus o altă acțiune în
contencios administrativ împotriva Inspectoratului Național de Probațiune, prin
care a solicitat constatarea nulității ordinului nr.895-p din 22 noiembrie 2019,
compensarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată.
Profir Valuța în motivarea acesteia acțiuni a invocat că, în data de 25
noiembrie 2019 i-a fost adus la cunoștință ordinul nr.895-p din 22 noiembrie
2019, prin care au fost încetate raporturile de serviciu cu acesta în calitate de
consilier de probațiune al Biroului de probațiune Soroca, începând cu 29
noiembrie 2019, în legătură cu împlinirea vârstei necesare obținerii dreptului la
pensie pentru limită de vârstă.
În dezacord cu ordinul menționat reclamantul a susținut că, prin ordinul
nr.333-p din 30 mai 2019 a fost numit prin transfer în funcția de consilier de
probațiune, începând cu data de 04 iunie 2019, pe perioadă determinată, pe
perioada suspendării raporturilor de serviciu cu titulara funcției Diana Nastas.
Astfel, în opinia reclamantului ordinul nr.895-p din 22 noiembrie 2019
este nul, or, Diana Nastas nu a revenit la serviciu, raporturile de serviciu între
aceasta și Inspectoratul Național de Probațiune în continuare fiind suspendate.
Prin răspunsul Inspectoratului Național de Probațiune nr. 07/859 din 04
octombrie 2019, cererea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin încheierea din 08 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea lui Profir Valuța
împotriva Inspectoratului Național de Probațiune cu privire la constatarea
nulității ordinului nr.895-p din 22 noiembrie 2019, compensarea prejudiciului
material, moral și cheltuielilor de judecată s-a conexat cu cauza de contencios
2
administrativ intentată la acțiunea lui Profir Valuța împotriva Inspectoratului
Național de Probațiune cu privire la constatarea nulității actelor de organizare
și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de șef al Biroului de
probațiune Soroca, anularea ordinului nr.333-p din 30 mai 2019 cu repunerea
în funcția deținută de șef al Biroului de probațiune Soroca, compensarea
prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată. (f. d. 85)
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin hotărârea din 18 octombrie
2021 a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de
Profir Valuța împotriva Inspectoratului Național de Probațiune, terți Ruslan
Apreutesi și Victor Spinei. (f.d.160,168-172, vol.I)
Hotărârea instanței de fond a fost constatată cu apel, în termen la 27
octombrie 2021, de către Profir Valuța. ( f.d. 163 -164, vol.I)
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 20 septembrie 2022 a
respins cererea de apel depusă de către Profir Valuța împotriva hotărârii din
data de 18 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Instanța de apel, reținând prevederile art.28, alin.(1) și alin. (2) din
Legea nr.158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public, art. 141, alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ a
concluzionat că, acțiunea depusă de către Profir Valuța este neîntemeiată,
deoarece în data de 22 noiembrie 2018 acesta a împlinit vârsta de 63 de ani, iar
Inspectoratul Național de Probațiune a luat decizia de a scoate la concurs
funcția de șef al Biroului de probațiune Soroca, despre această decizie a fost
informat Profir Valuța.
Totodată, instanța de apel a constatat că, în data de 13 mai 2019, Profir
Valuța a depus în adresa Inspectoratului Național de Probațiune o cerere, prin
care a solicitat transferul din funcția de șef al Biroului de probațiune Soroca în
funcția de consilier de probațiune al Biroului de probațiune Soroca.
Prin ordinul nr.333-p din 30 mai 2019, Profir Valuța a fost numit prin
transfer în funcția de consilier de probațiune al Biroului de probațiune Soroca,
pe perioadă determinată, pe perioada suspendării raporturilor de serviciu cu
titulara funcției Diana Nastas, începând cu 04 iunie 2019.
Instanța de apel, reținând că la baza ordinului contestat a stat cererea lui
Profir Valuța, nu a constatat careva ilegalități admise la emiterea ordinului
nr.333-p din 30 mai 2019, astfel nu a stabilit temeiuri de anulare a acestuia.
Instanța de apel a respins ca fiind declarativ argumentul lui Profir
Valuța precum că în privința acestuia a fost aplicată violență psihică din partea
conducerii Inspectoratului Național de Probațiune, or la baza pretinsei
amenințări (violenței psihice) a stat un argument legal și anume: atingerea
vârstei de 63 ani.
Cu referire la solicitarea privind anularea ordinului Inspectoratului
Național de Probațiune nr.895-p din 22 noiembrie 2019, instanța de apel în baza
3
art. 42 alin. (5), art. 62 alin.(1), lit. d) din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008
raportate la circumstanțele cauzei nu a constatat niciun viciu deosebit de grav
la emiterea acestuia, or, raporturile de serviciu cu Profir Valuța, consilier de
probațiune al Biroului de probațiune Soroca, au fost încetate în legătură cu
împlinirea vârstei necesare obținerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă.
Subsecvent instanța de apel a respins și pretenția cu privire la
restabilirea lui Profir Valuța în funcția deținută anterior, or în baza art. 89 alin.
(1) Codul muncii, restabilirea angajatului în funcția din care a fost transferat
sau eliberat de către angajator poate fi realizată doar în cazul în care ordinul
corespunzător este ilegal, condiție care la caz nu se întrunește.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎMPOTRIVA DECIZIEI INSTANȚEI DE
APEL
Împotriva deciziei instanței de apel Profir Valuța a depus recurs, prin
care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a
hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea
acțiunii. ( f.d. 12,16-18, vol.II)
În motivarea recursului Profir Valuța a reiterat circumstanțele de fapt
indicate în cererea de chemare în judecată, menționând că instanțele de judecată
nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au interpretat eronat legea, fapt
ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.
În acest sens a indicat că instanțele de judecată nu și-au argumentat
concluzia referitor la legalitatea concursului pentru ocuparea funcției publice
care nu era liberă, nu au constatat și nu au ținut cont de lipsa motivelor
personale de a solicita transferul din funcția de șef al biroului la funcția de
consilier de probațiune și lipsa unor înscrisuri care ar proba afirmațiile
Inspectoratului Național de Probațiune referitor la soluțiile propuse în legătură
cu atingerea vârstei necesare obținerii dreptului la pensie pentru limită de
vârstă.
Totodată, recurentul a indicat că instanțele de judecată nu au evaluat
invocarea repetată de către Inspectoratului Național de Probațiune a
circumstanței atingerii vârstei ce dă dreptul la pensie pentru limită de vârstă și
anume ca temei de transfer la funcție de nivel inferior și temei pentru încetarea
raporturilor de serviciu, necătând la excepția prevăzută de lege, numirea în
funcție pe perioadă determinată.
La fel a menționat că nu au argumentat legalitatea încetării raporturilor
de serviciu prin ordinul nr.895-p din 22 noiembrie 2019, emis de Inspectoratul
Național de Probațiune în privința consilierului de probațiune Profir Valuța,
numit în funcția indicată pentru perioada suspendării raporturilor de serviciu cu
titularul funcției Diana Nastas și nu au constatat și evaluat efectele produse de
concursul pentru ocuparea funcției publice șef al Biroului de Probațiune
Soroca, vizat în speță, or, după desemnarea lui Ruslan Apreutesi învingător al
4
concursului, dânsul a fost împuternicit să asigure interimatul funcției respective
începând cu 04 iunie 2019.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție) stipulează că:
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.
Art. 244, alin. (1) din Codul administrativ stabilește că:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs”.
Art.245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului)
prevede următoarele:
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite
neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de
la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel..”
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele
și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și
se comunică părților.”
Art. 246, alin. (2) din Codul administrativ, (în vigoare la data depunerii
recursului) reglementează că:
„ Recursul se declară inadmisibil în special când:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245, alin.(1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art.245, alin.(2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244, alin.(2), art.233 alin.(1)
și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea
Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost
5
pronunțată public la 20 septembrie 2022. Confirmare privind notificarea
acesteia apelantului la materialele dosarului lipsește.
Profir Valuța a depus recurs nemotivat prin intermediul oficiului poștal la
10 octombrie 2022, iar motivarea apelului la 14 februarie 2023.
În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul
termenului legal.
Cu referire la temeiurile recursului instanța de recurs subliniază că din
analiza prevederilor art. 246, alin. (2) din Codul administrativ (în vigoare la
data depunerii recursului), rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează
să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui
control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții
de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex
officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate,
cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în
condițiile nominalizate mai sus.
În consecutivitate, motivarea cererii de recurs depusă Profir Valuța, în
circumstanțele expuse, se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în ordine de
apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului
și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în
asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să
țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste
însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
6
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea
a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor
ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, instanța de recurs ajunge la concluzia de a
declara inadmisibil recursul depus de către Profir Valuța.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și art. 246, alin. (1) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către Profir Valuța.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
7