3ra-1231/22 — cu privire la contestarea actelor administrative, restabilirea în funcție, încasarea despăgubirii pentru perioada de absență forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral, încasarea penalității și a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actelor administrative, restabilirea în funcţie, încasarea despăgubirii pentru perioada de absenţă forţată de la muncă, repararea prejudiciului moral, încasarea penalităţii şi a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- examinarea admisibilităţii cererii de recurs
3ra-1231/22 — cu privire la contestarea actelor administrative, restabilirea în funcție, încasarea despăgubirii pentru perioada de absență forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral, încasarea penalității și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3ra-1231/22
2-19184515-01-3ra-30112022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. L. Holevițcaia)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)
ÎNCHEIERE
25 ianuarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul Național de
Probațiune
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui
Adrian Groza împotriva Inspectoratului Național de Probațiune cu privire la
contestarea actelor administrative, restabilirea în funcție, încasarea despăgubirii
pentru perioada de absență forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral,
încasarea penalității și a cheltuielilor de judecată
împotriva deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a fost respins apelul depus de Inspectoratul Național de Probațiune și
menținută hotărârea din 16 august 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,
prin care a fost admisă acțiunea parțial
constată:
La 19 noiembrie 2019, Adrian Groza a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Inspectoratului Național de Probațiune cu privire la contestarea actelor
administrative și încasarea cheltuielilor de judecată.
În susținerea acțiunii a indicat că deținea funcția de șef al Biroului de
Probațiune Bălți, iar din martie 2019, de către conducerea Inspectoratului
Național de Probațiune au fost exercitate presiuni asupra acestuia, pentru a
determina doi angajați să depună cereri de demisie, totodată primind indicații să
aplice celor doi angajați calificativul „nesatisfăcător” pentru activitatea în
serviciu, indicații care nu au fost executate de către dânsul.
A menționat că ulterior, a fost citat la Centrul Național Anticorupție pentru
a depune mărturii pe marginea acțiunilor conducerii Inspectoratului Național de
Probațiune, acțiune după care au început presiunile asupra dânsului, sub forma
1
procedurilor disciplinare, pentru a-l determina să plece din funcția deținută sau să
fie concediat pentru pretinsele abateri disciplinare.
În cele din urmă, la 28 octombrie 2019, în privința sa au fost emise două
ordine, nr. 818-p și nr. 820-p, prin care acestuia i-au fost aplicate sancțiuni
disciplinare sub formă de avertisment și mustrare aspră.
Sancțiunea disciplinară sub formă de avertisment i-a fost aplicată pentru
faptul că ar fi încălcat prevederile dispoziției nr. 28 din 19 aprilie 2019 cu privire
la executarea pedepsei penale și contravenționale sub formă de muncă
neremunerată în folosul comunității și ale dispoziției nr. 42 din 11 iulie 2019 cu
privire la executarea pedepsei penale și contravenționale sub formă de muncă
neremunerată în folosul comunității, însă din actele administrative contestate nu
poate fi dedus că ar fi fost comisă o abatere disciplinare.
Totodată, sancțiunea sub formă de mustrară aspră a fost aplicată pentru
pretinsul temei că dânsul nu ar fi îndeplinit prevederile fișei postului, a refuzat
nejustificat îndeplinirea sarcinilor și atribuțiilor de serviciu și a încălcat
prevederile referitoare la obligații și restricții stabilite prin lege, precum și că nu
a întreprins măsuri de asigurare a executării pedepsei sub formă de muncă
neremunerată în folosul comunității în privința condamnatului Vadim Rahmaniuc
și nu a întocmit graficul de lucru în afara orelor de serviciu în privința aceluiași
condamnat.
A precizat că ordinele de aplicare a sancțiunilor disciplinare sunt ilegale și
urmează a fi anulate, or, conform dispoziției nr. 28 din 19 aprilie 2019, Violeta
Ciuhrii, consilier de probațiune superior, urma să transmită dosarele din gestiune
consilierului de probațiune principal, Raisa Lazari, însă din motiv că Violeta
Ciuhrii se afla în concediu medical începând cu 19 aprilie 2019 și până la 8 mai
2019, dosarele nu au putut fi transmise din motive obiective, ce nu depind de
voința reclamantului.
După revenirea Violetei Ciuhrii din concediul medical, în cadrul biroului a
fost convocată o ședință cu toți consilierii, în cadrul căreia consilierul de
probațiune a refuzat să transmită dosarele, invocând că a îndeplinit o parte din
obiectivele individuale, a creat o rețea de organizații și are o mare practică în
executarea acestei pedepse, după care consilierul de probațiune indicat a părăsit
ședința.
Astfel, nu au existat acțiuni sau inacțiuni intenționate din partea conducerii
Biroului de Probațiune Bălți, care ar indica asupra neexecutării sau refuzului de
a executa dispozițiile nr. 28 din 19 aprilie 2019 și nr. 11 iunie 2019.
Cu referire la Iraida Popovschi, a susținut că prin ordinul nr. 148-p din
18 martie 2019, aceasta a fost numită în funcția de consilier de probațiune
superior al Biroului de Probațiune Bălți din 19 martie 2019, pe o perioadă
determinată, pe perioada suspendării raportului de serviciu cu consilierul
Anastasia Șchiopu.
La 19 martie 2019, Iraida Popovschi, în cadrul ședinței angajaților biroului,
a fost prezentată tuturor colegilor, fiind informată despre dreptul și posibilitatea
de a apela la șeful biroului, șeful adjunct sau oricare alt coleg din cadrul biroului
2
cu întrebări legate de procesul de muncă, inclusiv procesul de executare a
dosarelor de probațiune.
Din motiv că Iraida Popovschi se afla în birou cu doi consilieri care
gestionează dosarele legate de executarea pedepsei cu munca neremunerată în
folosul comunității, pentru a crea condiții mai ușoare de muncă și pentru a
beneficia de o asistență continuă din partea colegilor cu experiență în domeniu,
s-a hotărât, de comun acord cu aceasta, că urmează să execute într-un număr
restrâns dosarele contravenționale în baza art. 37 Cod contravențional.
La acel moment, executarea pedepsei muncii neremunerate în folosul
comunității în cadrul Biroului de Probațiune Bălți era asigurată de către un
consilier de probațiune principal și doi consilieri de probațiune superiori.
După revenirea consilierilor respectivi din concediu, a fost posibilă
transmiterea dosarelor de la Iraida Popovschi, conform dispozițiilor indicate,
astfel că nu au fost admise derogări de la actele emise de Inspectoratul Național
de Probațiune.
A remarcat că toți consilierii din cadrul Biroului de Probațiune Bălți dispun
de poștă electronică de serviciu, astfel încât aceștia au posibilitatea efectivă de a
răspunde în termen la toate solicitările din cadrul biroului, inclusiv și din exterior.
Prin urmare, a insistat că nu corespunde realității afirmația angajatorului,
precum că consilierii nu cunosc și nici nu sunt informați despre ordinele și
dispozițiile care parvin din cadrul Inspectoratului și că ele sunt discutate doar de
către șeful și șeful adjunct al biroului.
Or, toate ordinele și dispozițiile care sunt trimise de către Inspectoratul
Național de Probațiune, sunt aduse la cunoștința tuturor consilierilor din cadrul
biroului, sunt expediate răspunsuri în termen legal la toate interpelările venite din
cadrul Inspectoratului și a altor organizații.
Conform ordinului Inspectoratului Național de Probațiune, persoana
responsabilă de automobil din gestiunea biroului, este Adrian Groza, iar din
considerentul că biroul nu dispune de funcția de șofer și unicul consilier care
deține permis de conducere a refuzat să-și asume responsabilitatea față de
automobilul din gestiune, pe perioada concediului medical al șefului biroului,
automobilul a fost parcat într-un loc sigur și aflat sub supraveghere.
La 14 mai 2019, la Biroul de Probațiune Bălți a fost primită la executare
sentința din 6 iulie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul Central și decizia din 20 martie
2019 a Curții de Apel Bălți cu privire la condamnarea lui Vadim Rahmaniuc, în
baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, la 160 ore muncă neremunerată în folosul
comunității, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un
termen de 3 ani și a fost repartizată consilierului principal Elena Sochircă.
Condamnatul a fost citat la 23 mai 2019, însă s-a prezentat la întrevedere
la 27 mai 2019.
În timpul primei întrevederi, condamnatului i-au fost aduse la cunoștință
drepturile și obligațiile condamnatului, a semnat angajament cu privire la
familiarizarea cu condițiile și modul de ispășire a pedepsei cu munca
neremunerată în folosul comunității.
3
A fost întocmită ancheta de evaluare psihosocială a condamnatului,
totodată condamnatului fiindu-i adus la cunoștință că, potrivit dispoziției
Inspectoratului Național de Probațiune, toate persoanele condamnate în baza
art. 2641 alin. (3) Cod penal, sunt repartizate să execute pedeapsa la spital, Centrul
de Medicină Legală sau la cimitir.
Condamnatul a comunicat că este angajat oficial, iar consilierul de
probațiune l-a informat despre imposibilitatea executării pedepsei după ora 17:00,
din motiv că obiectul unde urmează a fi executată pedeapsa cu muncă
neremunerată în folosul comunității, activează în intervalul 08:00-17:00, motive
din care condamnatul a solicitat amânarea executării pedepsei până în luna
august, atunci când dispune de concediu anual de odihnă.
La 13 august 2019, condamnatul s-a prezentat la Biroul de Probațiune Bălți
și a solicitat să fie îndreptat la lucru la Primăria sat. Elizaveta și ca graficul de
lucru să fie întocmit a câte 2 ore pe zi de la 18:00 până la 20:00, din motiv că nu
reușește să vină de la lucru.
Condamnatului i-a fost explicat repetat faptul că, potrivit dispoziției
Inspectoratului Național de Probațiune, toate persoanele condamnate în baza
art. 2641 alin. (3) Cod penal, sunt repartizate să execute pedeapsa în anumite
locuri, condamnatul repetat solicitând amânarea executării pedepsei până la
2 septembrie 2019.
La 2 septembrie 2019, la Biroul de Probațiune s-a prezentat soția
condamnatului pentru a ridica graficul de lucru, aceasta fiind informată că
graficul de lucru se eliberează numai persoanei condamnate sub semnătură.
Astfel, la 3 septembrie 2019, condamnatul s-a prezentat și a solicitat să fie
îndreptat la lucru la Primăria satului Elizaveta, iar graficul de lucru să fie întocmit
a câte 2 ore pe zi, de la 18:00 până la 20:00, această solicitare fiind respinsă.
În aceeași zi, condamnatul a depus cerere cu privire la amânarea executării
pedepsei până la examinarea demersului înaintat de el la Inspectoratul Național
de Probațiune pentru a-i permite să execute pedeapsa în afara orelor de muncă,
condamnatului i-a fost propus repetat să execute pedeapsa în timpul concediului,
însă acesta a refuzat.
La 10 septembrie 2019, condamnatul a depus cerere de strămutare a
dosarului de executare a pedepsei, iar la 20 septembrie 2019, dosarul
condamnatului a fost strămutat la Biroul de Probațiune Sângerei, în raza
teritorială unde acesta este încadrat în câmpul muncii.
Prin urmare, a conchis că nu a existat niciun temei de tragere la răspundere
disciplinară și aplicare a sancțiunii disciplinare, toate acțiunile îndreptate
împotriva acestuia având scop de a-l determina să depună cerere de demisie sau
de a-l concedia pentru încălcări de disciplină a muncii.
Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 6 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 211, 212 Cod
administrativ, art. 56-60 din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția
publică și statutul funcționarului public, art. 96, 166, 167 CPC.
A solicitat admiterea acțiunii, anularea în tot ca fiind ilegale a ordinelor
nr. 818-p din 28 octombrie 2019 și nr. 820-p din 28 octombrie 2019 cu privire la
4
aplicarea în privința lui Adrian Groza a sancțiunii disciplinare de avertisment și,
respectiv, mustrare aspră, precum și încasarea din contul Inspectoratului Național
de Probațiune în beneficiul său a cheltuielilor de judecată.
La 26 iunie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Adrian Groza,
reprezentat de avocatul Sergiu Ciorbă a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Inspectoratului Național de Probațiune cu privire la contestarea actelor
administrative, restabilirea în funcție, încasarea salariului mediu pentru perioada
de absență forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a susținut că, în baza sesizării nr. 2/20 din 28 ianuarie
2020, a fost inițiată ancheta de serviciu, fiind cercetată pretinsa abatere
disciplinară a șefului Biroului de Probațiune Bălți, pentru pretinsa neexecutare a
ordinului nr. 11 din 22 ianuarie 2020, conform căruia s-a dispus transmiterea unui
șir de dosare de probațiune între consilierii de probațiune.
La solicitarea din 20 mai 2020 cu privire la procesul-verbal nr. 2/20 din
29 ianuarie 2020 al Сomisiei de disciplină, privind neexecutarea ordinului nr. 11
din 22 ianuarie 2020 de către șeful Biroului de Probațiune Bălți, prin scrisoarea
din 25 mai 2020, ultimul a argumentat că au existat circumstanțe obiective care
au impus necesitatea extinderii termenului de transmitere a dosarelor.
La 27 mai 2020, a adresat Inspectoratului Național de Probațiune cerere de
acordare a accesului avocatului ales la toate actele anchetei de serviciu și a
procedurii disciplinare, însă cererea acestuia a fost respinsă prin răspunsul din
28 mai 2020.
Astfel, nefiind respectată procedura de demarare a anchetei de serviciu, a
fost stabilită ședința Comisiei disciplinare pentru 4 iunie 2020 ora 14:00.
La 3 iunie 2020, a depus cerere repetată de amânare a ședinței Comisiei de
disciplină, însă cererea formulată de reclamant și cererea avocatului au fost
respinse.
Contrar solicitărilor dânsului, la 5 iunie 2020, directorul Inspectoratului
Național de Probațiune a emis ordinul nr. 441-p cu privire la aplicarea sancțiunii
disciplinare în privința lui Adrian Groza sub formă de suspendarea dreptului de a
fi promovat în funcție în decursul a doi ani.
A obiectat că, prin încălcarea dreptului la apărare și cu încălcarea
procedurii desfășurării anchetei de serviciu și a procedurii disciplinare,
angajatorul ilegal a emis ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare, în lipsa
temeiurilor de fapt și de drept.
La 25 mai 2020, a luat cunoștință de fișa de evaluare pentru perioada
1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019 și, nefiind de acord cu rezultatul evaluării,
la 26 mai 2020, a depus contestație împotriva rezultatelor evaluării, prin care și-
a exprimat dezacordul privind calificativul de evaluare acordat de către evaluator
pentru anul 2019.
La 27 mai 2020, a fost informat că în temeiul Regulamentului cu privire la
evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, la 26 mai 2020,
a fost emis ordinul nr. 55, prin care a fost invitat pentru 29 mai 2020 la ședința de
examinare a contestației depuse cu privire la dezacordul față de calificativul de
5
evaluare acordat de către evaluatorul Pavel Cristea, director adjunct interimar al
Inspectoratului Național de Probațiune.
În acest sens, la 28 mai 2020, a înaintat către grupul de contestare o cerere
cu privire la acordarea unui termen în vederea angajării unui avocat, care ar fi
asigurat apărarea drepturilor și intereselor în cadrul procedurii de contestare.
Cu toate acestea, prin răspunsul din 29 mai 2020, a fost informat că nu
există temei pentru amânarea ședinței grupului de contestare, fiind informat și
despre obligativitatea prezentării la ședința din 29 mai 2020.
La 29 mai 2020, Adrian Groza a depus cerere repetată prin care a solicitat
examinarea în mod corespunzător a cererii din 28 mai 2020 și informarea despre
soluția adoptată.
În pofida cererii depuse, la 2 iunie 2020, directorul Inspectoratului Național
de Probațiune a emis ordinul nr. 439-p cu privire la acordarea calificativului de
evaluare a performanțelor profesionale lui Adrian Groza, ca fiind nesatisfăcător.
La 3 iunie 2020, a depus cerere prealabilă privire la anularea ordinului
nr. 55 din 27 mai 2020 și a ordinului nr. 439-p din 2 iunie 2020, însă cererea
prealabilă a fost respinsă prin răspunsul din 4 iunie 2020.
În aceste condiții, la 5 iunie 2020, directorul Inspectoratului Național de
Probațiune a emis ordinul nr. 442-p cu privire la încetarea raporturilor de serviciu
prin destituirea din funcția publică deținută a lui Adrian Groza, șef al Biroului de
Probațiune Bălți, la 12 iunie 2020, pentru incompetență profesională stabilită în
urma obținerii calificativului „nesatisfăcător” la evaluarea anuală a
performanțelor profesionale ale funcționarului public, pentru perioada evaluării
1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019.
Nefiind de acord cu ordinul nominalizat, pe 9 iunie 2020, Adrian Groza a
depus cerere prealabilă prin care a solicitat anularea ordinului nr. 442-p din
5 iunie 2020 și a ordinului nr. 441-p din 5 iunie 2020, însă și această cerere
prealabilă a fost respinsă prin răspunsurile din 10 iunie 2020.
A enunțat că la adoptarea ordinului nr. 441-p din 5 iunie 2020 și ordinului
nr. 442-p din 5 iunie 2020, a fost încălcat dreptul la apărare și procedura, deoarece
actele administrative respective sunt contrare prevederilor legale, motiv din care
urmează a fi anulate de instanța de judecată, întrucât evaluatorul nu a respectat
toate criteriile de evaluare, dând dovadă de lipsă de obiectivitate și imparțialitate.
Or, evaluatorul nu a discutat corespunzător cu funcționarul public evaluat,
mai cu seamă că obiectivele și indicatorii de performanță nu au fost cercetate
multiaspectual, evaluarea fiind realizată formal.
Totodată, nu a fost audiat de Comisia de disciplină, iar toate cererile depuse
de către acesta cu privire la acordarea dreptului de a fi reprezentat de apărător,
pentru pregătirea apărării sale, cererile au fost ilegal respinse.
Suplimentar, cererea avocatului de a i se acorda acces la materialele cauzei
și termen pentru a lua cunoștință cu acestea, a fost ilegal respinsă, astfel că dânsul
a fost în imposibilitate de a-și exercita dreptul său la o apărare efectivă.
Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 6 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 211, 212 Cod
6
administrativ, Legii nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public, art. 96, 166, 167 CPC.
A solicitat: 1) admiterea acțiunii; 2) anularea în tot ca fiind ilegal a
ordinului nr. 55 din 27 mai 2020 cu privire la constituirea grupului de contestare
din cadrul Inspectoratului Național de Probațiune; 3) anularea în tot ca fiind ilegal
a ordinului nr. 439-p din 2 iunie 2020 cu privire la examinarea contestației depuse
de către Adrian Groza; 4) anularea în tot ca fiind ilegal a ordinului nr. 441-p din
5 iunie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare în privința lui Adrian
Groza; 5) anularea în tot ca fiind ilegal a ordinului nr. 442-p din 5 iunie 2020 cu
privire la destituirea din funcția publică de șef al Biroului de Probațiune Bălți a
lui Adrian Groza; 6) restabilirea dânsului în funcția de șef al Biroului de
Probațiune Bălți; 7) încasarea din contul Inspectoratului Național de Probațiune
în beneficiul său a salariului mediu pentru întreaga perioadă de absență forțată de
la muncă, începând cu data de 12 iunie 2020 și până la adoptarea hotărârii
judecătorești; 8) repararea din contul Inspectoratului Național de Probațiune în
beneficiul său a prejudiciului moral cauzat în mărime de 20 000 de lei;
9) încasarea din contul Inspectoratului Național de Probațiune în beneficiul său a
cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 22 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul
Rîșcani, a fost conexată cauza de contencios administrativ la cererea de chemare
în judecată a lui Adrian Groza împotriva Inspectoratului Național de Probațiune
cu privire la anularea ordinelor nr. 55 din 27 mai 2020, nr. 439-p din 2 iunie 2020,
nr. 441-p din 5 iunie 2020, nr. 442-p din 5 iunie 2020, restabilirea la locul de
muncă, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă și
încasarea prejudiciului moral, aflată în procedura judecătorului Victor Sîrbu, la
cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea lui Adrian Groza
împotriva Inspectoratului Național de Probațiune cu privire la anularea ordinelor
nr. 818-p din 28 octombrie 2019 și nr. 820-p din 28 octombrie 2019, încasarea
cheltuielilor de judecată, aflată în procedura judecătorului Liudmila Holevițcaia,
fiind atribuit cauzei conexate nr. 3-4520/2019.
La 27 noiembrie 2020, Adrian Groza, reprezentat de avocatul Sergiu
Ciorbă a depus cerere de majorare a cuantumului pretențiilor, solicitând:
1) admiterea acțiunii; 2) anularea în tot ca fiind ilegal a ordinului nr. 439-p din
2 iunie 2020 cu privire la examinarea contestației depuse de către Adrian Groza;
3) anularea în tot ca fiind ilegal a ordinului nr. 441-p din 5 iunie 2020 cu privire
la aplicarea sancțiunii disciplinare în privința lui Adrian Groza; 4) anularea în tot
ca fiind ilegal a ordinului nr. 442-p din 5 iunie 2020 cu privire la destituirea din
funcția publică de șef al Biroului de Probațiune Bălți a lui Adrian Groza;
5) restabilirea dânsului în funcția de șef al Biroului de Probațiune Bălți;
6) încasarea din contul Inspectoratului Național de Probațiune în beneficiul său a
unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o
mărime egală cu salariul său mediu, începând cu data de 12 iunie 2020 și până la
anularea ordinului de concediere; 7) repararea din contul Inspectoratului Național
de Probațiune în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei;
8) încasarea din contul Inspectoratului Național de Probațiune în beneficiul său a
7
penalității în mărime de 0,3 % pentru fiecare zi de întârziere din suma neplătită a
salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă; 9) încasarea
din contul Inspectoratului Național de Probațiune în beneficiul său a cheltuielilor
de judecată; 10) atragerea în proces a persoanei terțe, Nelea Plămădeală, șef al
Biroului de Probațiune Bălți.
Prin încheierea din 2 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a
fost atrasă în proces, în calitate de persoană terță, Nelea Plămădeală, șef al
Biroului de Probațiune Bălți.
La 2 martie 2021, Adrian Groza, reprezentat de avocatul Sergiu Ciorbă a
depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat: 1) admiterea
acțiunii; 2) anularea în tot ca fiind ilegale a ordinelor nr. 818-p din 28 octombrie
2019 și nr. 820-p din 28 octombrie 2019 cu privire la aplicarea în privința lui
Adrian Groza a sancțiunii disciplinare de avertisment și, respectiv, mustrare
aspră; 3) anularea în tot ca fiind ilegal a ordinului nr. 439-p din 2 iunie 2020 cu
privire la examinarea contestației depuse de către Adrian Groza; 4) anularea în
tot ca fiind ilegal a ordinului nr. 441-p din 5 iunie 2020 cu privire la aplicarea
sancțiunii disciplinare în privința lui Adrian Groza; 5) anularea în tot ca fiind
ilegal a ordinului nr. 442-p din 5 iunie 2020 cu privire la destituirea din funcția
publică de șef al Biroului de Probațiune Bălți a lui Adrian Groza, cu restabilirea
dânsului în funcția de șef al Biroului de Probațiune Bălți; 6) încasarea din contul
Inspectoratului Național de Probațiune în beneficiul său a cheltuielilor de
judecată.
La 19 iulie 2021, Adrian Groza, reprezentat de avocatul Sergiu Ciorbă a
depus o nouă cerere de concretizare și majorare a cuantumului pretențiilor, prin
care a solicitat: 1) admiterea acțiunii; 2) anularea în tot ca fiind ilegal a ordinului
nr. 818-p din 28 octombrie 2019 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare de
avertisment în privința lui Adrian Groza; 3) anularea în tot ca fiind ilegal a
ordinului nr. 820-p din 28 octombrie 2019 cu privire la aplicarea în privința lui
Adrian Groza a sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră; 4) anularea
în tot ca fiind ilegal a ordinului nr. 439-p din 2 iunie 2020 cu privire la examinarea
contestației depuse de către Adrian Groza; 5) anularea în tot ca fiind ilegal a
ordinului nr. 441-p din 5 iunie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare
sub formă de suspendarea dreptului a fi promovat în funcție în decurs de doi ani,
în privința lui Adrian Groza; 6) anularea în tot ca fiind ilegal a ordinului nr. 442-
p din 5 iunie 2020 cu privire la destituirea din funcția publică de șef al Biroului
de Probațiune Bălți a lui Adrian Groza; 7) restabilirea dânsului în funcția de șef
al Biroului de Probațiune Bălți; 8) încasarea din contul Inspectoratului Național
de Probațiune în beneficiul său a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de
absență forțată de la muncă într-o mărime egală cu salariul său mediu, începând
cu data de 12 iunie 2020 până la data de 26 iulie 2021, în mărime de 153 359,40
de lei; 9) repararea din contul Inspectoratului Național de Probațiune în beneficiul
său a prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei; 10) încasarea din contul
Inspectoratului Național de Probațiune în beneficiul său a penalității în mărime
de 0,3 % pentru fiecare zi de întârziere din suma neplătită a salariului pentru
întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, în mărime de 85 231,38 de lei;
8
11) încasarea din contul Inspectoratului Național de Probațiune în beneficiul său
a cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 16 august 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,
a fost declarată inadmisibilă acțiunea lui Adrian Groza împotriva Inspectoratului
Național de Probațiune, în partea încasării prejudiciului material sub formă de
penalități de întârziere în sumă de 85 231,38 de lei și prejudiciul moral în sumă
de 20 000 de lei.
A fost explicat reclamantului că, declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza
temeiurilor specificate la art. 207 alin. (2) lit. f)-h) Cod administrativ, nu exclude
posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași
acțiune.
Prin hotărârea din 16 august 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,
au fost anulate actele administrative individuale defavorabile, emise de
Inspectoratul Național de Probațiune: ordinul nr. 818-p din 28 octombrie 2019,
prin care i s-a aplicat reclamantului Adrian Groza sancțiunea disciplinară sub
formă de avertisment; ordinul nr. 820-p din 28 octombrie 2019, prin care i s-a
aplicat reclamantului Adrian Groza sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare
aspră; ordinul nr. 439-p din 2 iunie 2020, prin care reclamantului Adrian Groza i
s-a acordat calificativul de evaluare a performanțelor profesionale –
nesatisfăcător; ordinul nr. 441-p din 5 iunie 2020, prin care reclamantului i s-a
aplicat sancțiunea disciplinară sub formă de suspendare a dreptului de a fi
promovat în funcție; ordinul nr. 442-p din 5 iunie 2020, prin care reclamantul a
fost destituit din funcția publică, pentru incompetență profesională stabilită în
urma obținerii calificativului „nesatisfăcător” și s-a obligat Inspectoratul Național
de Probațiune să emită actul administrativ individual favorabil de restabilire a
reclamantului Adrian Groza în funcția de șef al Biroului de Probațiune Bălți și de
achitare în folosul reclamantului Adrian Groza a salariului mediu lunar pentru
întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, începând cu data eliberării
ilegale din funcție, 12 iunie 2020, și până la data restabilirii în funcție.
La 20 august 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1)
Cod administrativ, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul Național de
Probațiune, reprezentat de avocatul Eric Puțuntica a depus apel nemotivat
împotriva hotărârii din 16 august 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar
la 30 noiembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod
administrativ, a fost prezentată motivarea apelului, prin care a solicitat admiterea
acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii
prin care cererea de chemare în judecată să fie declarată inadmisibilă pentru
nerespectarea procedurii prealabile (în partea ce ține de anularea ordinelor nr.
818-p și nr. 820-p) sau, după caz, respingerea cererii de chemare în judecată, ca
neîntemeiată.
Prin decizia din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul depus de Inspectoratul Național de Probațiune și menținută hotărârea din
16 august 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care a fost admisă
acțiunea.
9
Întru argumentarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic
inferioare au constatat că Adrian Groza a fost sancționat pentru faptul că nu ar fi
asigurat punerea în executare a sentinței irevocabile emise în privința lui Vadim
Rahmaniuc, însă aceste constatări ale angajatorului Inspectoratul Național de
Probațiune sunt eronate și lipsite de suport probatoriu.
Or, după cum rezultă din explicațiile lui Adrian Groza, consilierul
principal, Elena Sochircă gestiona dosarul condamnatului Vadim Rahmaniuc și
nicidecum Adrian Groza.
Prin urmare, se deduce că nu putea fi intentată o procedură administrativă
în privința lui Adrian Groza, întrucât potrivit materialelor dosarului administrativ
o sesizare în care ar fi subiect Adrian Groza nu există.
Astfel, au conchis instanțele inferioare că fără o sesizare nu putea fi
intentată o procedură disciplinară în privința lui Adrian Groza.
Totodată, a fost stabilit cert că, într-adevăr, de către condamnat a fost
depusă o cerere la Inspectoratul Național de Probațiune, însă prin această cerere
nu au fost denunțate pretinsele acțiuni neîntemeiate admise de către șeful Biroului
de Probațiune Bălți.
La fel, au fost constatate abateri de la prevederile legale cu privire sesizarea
care nu conține numele persoanei care ar fi subiectul sesizării, la inițierea
procedurii disciplinare, precum și desfășurarea acesteia, vicii procedurale care,
deopotrivă, afectează legalitatea ordinului nr. 820-p din 28 octombrie 2019.
Au relevat instanțele de judecată că, în procesul-verbal nr. 3/20 din 4 iunie
2020, lipsește semnătura membrului Petru Vîrlan, situație ce denotă că actele
preparatorii care au stat la baza emiterii ordinului de aplicare a sancțiunii
disciplinare sunt ilegale și lipsite de suport probatoriu.
A fost stabilit că prin ordinul nr. 441-p din 5 iunie 2020, în privința lui
Adrian Groza i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de suspendare a
dreptului de a fi promovat în funcție, fiind invocat că angajatul nu ar fi executat
ordinul nr. 11 din 22 ianuarie 2020 până la 24 ianuarie 2020.
Cu toate acestea, ordinul nr. 11 ianuarie 2020 prevede că Adrian Groza
urmează să prezinte conducerii informația despre măsurile întreprinse până la
24 ianuarie 2020, acțiune realizată de către Adrian Groza prin remiterea notei
informative nr. 278/4-06 din 24 ianuarie 2020 către Inspectoratul Național de
Probațiune.
Pe cale de consecință, instanțele de judecată au ajuns la concluzia
constatării ilegalității ordinului nr. 442-p din 5 iunie 2020 și au dispus anularea
acestuia.
Suplimentar, examinând actele administrate la dosarul cauzei și la dosarele
administrative, a fost constatat că lipsește o listă a obiectivelor și a indicatorilor
care să fi fost adusă la cunoștință reclamantului și în baza căreia a fost realizată
evaluarea de către Pavel Cristea.
Mai mult, a fost stabilit că, urmare a refuzului lui Adrian Groza de a se
supune indicațiilor ilegale ale șefului autorității angajatoare privind eliberarea
anumitor funcționari, s-au început un șir de acțiuni din partea conducerii
10
Inspectoratului Național de Probațiune pentru demiterea reclamantului cu orice
preț.
La caz, instanțele au remarcat că există dubii rezonabile cu privire la
legalitatea ordinului nr. 439-p cu privire la evaluarea performanțelor profesionale
cu calificativul „nesatisfăcător” și a ordinului nr. 442-p din 5 iunie 2020 cu privire
la destituirea din funcție a reclamantului, or, prin probele analizate anterior,
precum și din nota informativă depusă de către directorul adjunct al
Inspectoratului Național de Probațiune, Ghenadie Ceban, rezultă în luna
februarie-martie a anului 2019, Andrei Iavorschi i-a dat indicația să transmită
șefului adjunct al Biroului de Probațiune Bălți, Olga Ursuleac și consilierului
principal Raisa Lazări să depună cererea de demisie, în caz contrar, vor fi
concediate ca urmare a anchetelor de serviciu.
Într-o altă ordine de idei, instanțele au reliefat că, în speță, s-a stabilit și
încălcarea dreptului lui Adrian Groza de apărare în cadrul procedurii
administrative, atunci când acesta a solicitat amânarea ședinței pe motiv că
avocatul său se află peste hotarele țării, în contradicție cu prevederile art. 26 din
Constituție.
Finalmente, instanțele au concluzionat cert că învinuirile aduse salariatului
Adrian Groza poartă un caracter general, or, din materialele dosarului
administrativ, precum și în cadrul ședințelor de judecată, angajatorul a citat
normele regulamentelor interne și normele legale, indicând că ele au fost ignorate
de reclamant, fără a indica clar ce încălcări a comis acesta și prin ce probe
concludente și pertinente se confirmă fapta imputată.
În consecință, procedurile disciplinare în fața angajatorului nu au fost
echitabile, încălcându-i-se reclamantului garanțiile procedurale prevăzute de
lege, printre care: 1) lipsa motivării suficiente a acțiunilor și/sau inacțiunilor
reclamantului pentru care a fost sancționat; 2) imposibilitatea stabilirii în timp a
posibilității de a se aplica sancțiuni disciplinare; 3) deciziile au fost luate în cazul
său fără o apreciere corespunzătoare a probelor, iar argumentele invocate în
apărarea sa nu au fost adecvat analizate.
La 25 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul
Național de Probațiune a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din
26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 15 decembrie 2022, prin
intermediul poștei electronice și, ulterior, la 16 decembrie 2022, prin intermediul
oficiului poștal, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând casarea
integrală a deciziei recurate, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de
apel, în alt complet de judecată.
În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel a fost emisă
cu aplicarea eronată a normelor de drept material, iar circumstanțele importante
pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin, precum și
nu au fost dovedite prin probe suficiente.
A menționat că atât prima instanță, cât și instanța de apel urma să declare
inadmisibilă acțiunea, or, potrivit materialelor cauzei, contrar obligației impuse
de art. 208 Cod administrativ, a fost constatată nerespectarea de către Adrian
Groza a procedurii prealabile în vederea contestării actelor administrative emise,
11
ordinului nr. 818-p din 28 octombrie 2019 și ordinului nr. 820-p din 28 octombrie
2019.
Respectiv, intimatul urma să se adreseze către Inspectoratul Național de
Probațiune cu cerința de anulare a ordinelor contestate și, în dezacord cu soluția
adoptată, să depună cerere prealabilă la organul emitent și doar după refuzul
autorității publice de a satisface cererea prealabilă, să înainteze acțiune în instanța
de contencios administrativ.
A accentuat că asupra unor chestiuni similare s-a expus prin încheiere de
inadmisibilitate Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani (dosar nr. 3-3167/2019),
menținută prin decizia definitivă și irevocabilă a Curții de Apel Chișinău, anexată
la dosar (dosar nr. 3r-163/21).
Totodată, nu poate fi neglijat faptul că instanțele de judecată totuși au
constatat că reclamantul nu s-a adresat către autoritatea apelantă cu cerere
prealabilă privind anularea actului administrativ, însă nerespectarea prevederilor
de la art. 208 Cod administrativ o atribuie autorității publice, din motiv că ar fi
explicat incorect calea de atac.
Or, într-un asemenea mod, a remarcat că Inspectoratul Național de
Probațiune nu este organ legislativ și nu stabilește normele materiale sau
procedurale potrivit cărora se desfășoară procedura administrativă.
De altfel, instanța de apel nu a indicat care prevederi legale au fost aplicate
eronat de către Inspectoratul Național de Probațiune.
La fel, instanța de apel a ignorat datele din raportul privind ancheta de
serviciu, potrivit căruia comisia a depistat cel puțin 5 nereguli și abateri
disciplinare în activitatea lui Adrian Groza, dar și în organizarea lucrului în cadrul
Biroului de Probațiune Bălți, fiind expuse în referința depusă de INP.
În același timp, au fost ignorate explicațiile angajaților din cadrul Biroului
de Probațiune Bălți asupra nerespectării dispozițiilor directorului INP de către
conducerea BP Bălți, precum și datele din sesizarea și concluziile grupului de
control din 12 august 2019.
Mai mult, au fost trecute cu vederea explicațiile martorului membru al
grupului de control, Galina Onilă, expuse în cadrul ședinței de judecată, potrivit
cărora se confirmă neexecutarea de către Adrian Groza a prevederilor dispoziției
nr. 28 din 19 aprilie 2019 și a dispoziției (repetate) nr. 42 din 11 iunie 2019.
Instanța de apel a evitat să dea apreciere inclusiv și datelor din procesul-
verbal al ședinței Comisiei de disciplină din cadrul Inspectoratului Național de
Probațiune, veridicitatea cărora nu a fost combătută, precum și informațiilor și
datelor din demersul președintelui Comisiei disciplinare.
A specificat că nu pot fi reținute argumentele instanței de apel privind
depunerea unei plângeri de către avocatul intimatului la Centrul Național
Anticorupție, în legătură cu faptul că din partea conducerii Inspectoratului
Național de Probațiune s-a exercitat presiune pentru a fi demise din funcție două
angajate, or, la baza sesizării au stat niște probe inadmisibile – înregistrări audio,
realizate fără acordul directorului INP, în urma unor conversații particulare, fiind
obținute pe ascuns și care nu probează intenția de a-l sancționa disciplinar sau de
12
a-l demite pe Adrian Groza din funcție, fiind încetat ulterior procesul penal de
către Centrul Național Anticorupție.
Cu referire la ordinul nr. 820-p din 28 octombrie 2019, instanța de apel,
motivând soluția de anulare a actului administrativ, a adus critici în raport cu care
INP este în dezacord.
Or, atât prima instanță, cât și instanța de apel în mod eronat a considerat că
nu există o sesizare în care Adrian Groza ar figura în calitate de subiect.
Astfel, având în vedere conținutul sesizării, s-a constatat că șeful Biroului
de Probațiune Bălți, Adrian Groza nu a întreprins măsurile de punere în executare
și nu a respectat art. 190 alin. (5) Cod de executare.
A reiterat că prin inacțiunile Biroului de Probațiune Bălți, condus de Adrian
Groza, în esență, s-a admis neexecutarea unei hotărâri judecătorești definitive și
irevocabile.
În toate cazurile, conform atribuțiilor funcționale, șeful biroului, având
calitatea de conducător și organizator al lucrului în cadrul biroului, este obligat
să informeze conducerea Inspectoratului Național de Probațiune privind
neexecutarea ordinelor/dispozițiilor de către angajații din subordine.
În ceea ce ține de ordinul nr. 439-p din 2 iunie 2020, instanța de apel nu a
reținut că, potrivit fișei de evaluare a performanțelor profesionale, s-a constatat
neîndeplinirea sau îndeplinirea parțială a obiectivelor stabilite pentru anul 2019,
fapt ce a servit acumularea punctajului final de 1,1 și atribuirea calificativului
„nesatisfăcător”, care a fost menținut și de către grupul de constatare conform
procesului-verbal nr. 1 din 29 mai 2020.
De asemenea, nu pot fi reținute argumentele instanței de apel, precum că
potrivit fișei de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale intimatului
pentru perioada 1 ianuarie 2019 – 31 martie 2019, a avut nota finală – 3,2 și
calificativul final „bine”, or, evaluarea trimestrială s-a efectuat pentru achitarea
sporului pentru performanță de până la 10 % din salariu, iar evaluarea anuală se
efectuează în scopul verificării îndeplinirii obiectivelor stabilite la început de an,
în conformitate cu art. 34 din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția
publică și statutul funcționarului public.
A ținut să specifice că Regulamentul cu privire la comisia de disciplină nu
prevede temei de suspendare a anchetei de serviciu din motivul căutării unui
apărător sau lipsei avocatului de la ședințele Comisiei de disciplină din
considerentul implicării în alte activități sau plecătorii peste hotarele țării.
La 15 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat la adresa
electronică a lui Adrian Groza și a reprezentantului său, avocatul Sergiu Ciorbă,
copia cererii de recurs depuse de Inspectoratul Național de Probațiune, fiindu-i
explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat (f. d. 8 vol. III).
La 27 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Adrian Groza,
reprezentat de avocatul Sergiu Ciorbă a depus referință la recursul înaintat de
Inspectoratul Național de Probațiune, prin care a solicitat declararea
inadmisibilității acestuia sau, după caz, respingerea acestuia, ca fiind neîntemeiat
(f. d. 18-25 verso vol. III).
13
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța
de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă
legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții
Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă
Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel.
În speță, se atestă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat
de către Curtea de Apel Chișinău la data de 26 octombrie 2022, în ședință publică
(f. d. 214 vol. II).
Este cert și faptul că la 25 noiembrie 2022, prin intermediul poștei
electronice, Inspectoratul Național de Probațiune a depus recurs nemotivat
împotriva deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 234
vol. II).
Decizia motivată din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
notificată la adresa electronică a Inspectoratului Național de Probațiune, la
15 noiembrie 2022, potrivit extrasului din poșta electronică (f. d. 231 vol. II).
Se mai constată că la 15 decembrie 2022, prin intermediul poștei
electronice și, ulterior, la 16 decembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, a
fost depusă motivarea recursului împotriva deciziei din 26 octombrie 2022 a
Curții de Apel Chișinău (f. d. 4-6, 9-13 vol. III).
Astfel, recursul depus de Inspectoratul Național de Probațiune împotriva
deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău este în termen.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Inspectoratul Național
de Probațiune, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră
inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)
din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în
cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că
sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
14
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de
a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care
pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea
cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu
doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din
perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și
material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și
invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs
trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile
nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea
recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie
să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea
recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței
judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este
în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel
(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că
modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic
superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,
urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de
rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre
din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform
jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și
procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi
conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie
1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
15
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
declara inadmisibil recursul depus de Inspectoratul Național de Probațiune.
În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Inspectoratul Național de Probațiune se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
16