3ra-354/22 — privire la anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privire la anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Temei legal
- Termenul de depunere a recursului. Consiliul Superior al Magistraturii a exercitat dreptul discretionar în limitele legii, declararea concursului ca fiind esuat reprezentând o optiune legală si justificată, derivată din rezultatul deliberării
3ra-354/22 — privire la anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Nina Arabadji
și respingerea recursurilor declarate de către Oxana Robu și Sergiu Daguța,
în cauza de contencios administrativ, înaintată la acțiunea depusă de
Oxana Robu, Nina Arabadji și Sergiu Daguța împotriva Consiliului Superior
al Magistraturii, terți Stelian Teleucă, Natalia Simciuc și Eugeniu Pșenița cu
privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului
administrativ favorabil,
împotriva hotărârii din 24 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-354/22
PIGD 2-19130843-01-3ra-09042022)
Termenul de depunere a recursului împotriva hotărârii Curții de Apel. Art. 245 din
Codul administrativ în vigoare până la 01 septembrie 2023.
Consiliul Superior al Magistraturii și-a exercitat dreptul discreționar în limitele
legii, declararea concursului ca fiind eșuat reprezentând o opțiune legală și justificată,
derivată din rezultatul deliberării. Hotărârea adoptată respectă cerințele de cvorum și de
majoritate prevăzute de actele normative aplicabile, precum și exigența motivării actului
administrativ, oferind o expunere clară a considerentelor de fapt și de drept care au
fundamentat decizia autorității publice.
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, G. Mîra, E. Palanciuc
31 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursurile declarate de Oxana Robu,
Nina Arabadji și Sergiu Daguța,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 09 august 2019 Oxana Robu, Nina Arabadji și Sergiu Daguța au
depus cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva
Consiliului Superior al Magistraturii, prin care au solicitat:
- anularea hotărârii cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea
funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție nr.272/16 din 16 iulie
2019, în partea eșuării concursului în privința reclamanților;
- obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să emită hotărâre cu privire la
propunerea de numire a reclamanților în funcția de judecător la Curtea Supremă
de Justiție, în conformitate cu prevederile art.20 din Legea cu privire la Consiliul
Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 și pct.3.35 al
Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru
suplinirea funcțiilor de judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței
judecătorești, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii
nr.612/29 din 20 decembrie 2018. (f.d.2-6,211, vol. I, 45-49, vol. II)
În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, prin hotărârea
contestată, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a considerat eșuat
concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea
Supremă de Justiție, anunțat prin hotărârea nr. 156/8 din 16 aprilie 2019.
În opinia reclamanților hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii
nr. 272/16 din 16 iulie 2019, este un act administrativ individual defavorabil
ilegal, emis cu încălcarea normelor de drept material și procedural, arbitrar
și contrar principiilor de organizare judiciară, inclusiv principiului
independenței puterii judecătorești și a judecătorului.
În acest sens au menționat că reieșind din prevederile pct. 3.32-3.35
ale Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului
pentru suplinirea funcțiilor de judecător, de vicepreședinte și de președinte
al instanței judecătorești, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al
Magistraturii nr.612/29 din 20 decembrie 2018 rezultă că:
a) În cadrul concursului judecătorilor pentru promovarea în funcția de
judecător în instanța ierarhic superioară media de concurs constituie
maximum 100 de puncte și se calculează, după cum urmează:
- nu mai puțin de 50 % se constituie din rezultatul evaluării performanțelor;
- nu mai mult de 30 % din punctajul acordat de Colegiul pentru selecția și cariera
judecătorilor;
1
- nu mai mult de 20 % din punctajul acordat de Consiliul Superior al Magistraturii.
b) În cadrul ședinței, Consiliul Superior al Magistraturii va aprecia
motivarea personală a candidatului și corespunderea acestuia funcției de
judecător:
- motivele care au determinat candidatul să participe la concurs;
- determinarea vizând ocuparea funcției pentru care candidează;
- propuneri privind modernizarea și îmbunătățirea activității instanței și calității
actului de justiție;
- fermitatea în expunere în cadrul interviului, precum și reputația persoanei în
contextul prevederilor legale.
c) La aprecierea candidatului, Consiliul Superior al Magistraturii va ține
cont de:
- meritele acestuia,
- competențele sale profesionale, personale și sociale;
- în ceea ce privește promovarea în funcții administrative, evaluarea se va baza
inclusiv pe competențele manageriale ale judecătorului.
d) Punctajul maxim acordat de Consiliul Superior al Magistraturii nu va
constitui mai mult de 20 de puncte.
e) După stabilirea mediei de concurs în cadrul ședinței Consiliului
Superior al Magistraturii, candidații își aleg opțiunile pentru funcțiile scoase
la concurs în ordinea descrescătoare a punctajului obținut.
f) Cu votul majoritar al membrilor săi, prin hotărâre motivată Consiliul
Superior al Magistraturii va propune Președintelui Republicii Moldova sau,
după caz, Parlamentului numirea în funcția de judecător, de președinte sau
vicepreședinte candidatul care a acumulat punctajul cel mai mare în cadrul
concursului prin cumularea rezultatelor tuturor etapelor.
Reclamanții au indicat că contrar prevederilor menționate Consiliul
Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea nr.272/16 din 16 iulie 2019,
constatând, că niciun candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi, or,
potrivit legislației în vigoare, deciziile privind cariera judecătorului se
adoptă, nu în baza rezultatelor votului, dar în temeiul rezultatelor evaluărilor.
Evaluarea, cum reiese din hotărârea contestată, a fost apreciată în felul
următor: Oxana Robu - 90 de puncte, Sergiu Daguța - 75 de puncte și Nina
Arabadji -76 de puncte.
Totodată, reclamanții au menționat că, potrivit art. 24 alin. (1) și (2)
din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din
19 iulie 1996, Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul
deschis al majorității membrilor săi, cu excepția cazului prevăzut la art. 19
alin. (4). La adoptarea hotărârilor cu privire la cariera judecătorilor,
răspunderea disciplinară a acestora, sancționarea și eliberarea din funcție a
judecătorilor, membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii
participă fără drept de vot.
La caz, se constată și încălcarea normei citate, deoarece votul deschis
al majorității membrilor Consiliului a fost exprimat după cum urmează:
„...Oxana Robu - 6 voturi pro și 3 voturi contra, Sergiu Daguța - 6 voturi
2
pro și 3 voturi contra și Nina Arabadji - 6 voturi pro și 3 voturi contra...”,
însă hotărârea de respingere a candidaturilor a fost adoptată chiar și în
prezența majorității voturilor a membrilor cu drept de vot (6 pro din 9).
Mai mult ca atât, la data adoptării hotărârii Consiliului Superior al
Magistraturii legalitatea procedurală și fondul actului administrativ urmează
a fi analizată prin prisma Codului administrativ, și anume, art.133-136, care
reglementează calculul cvorumului și al majorității, stipulând că acesta se
face prin jumătate plus unu cu aproximare în minus, dacă este cazul (ex.: 4
din 7; 14 din 27), nefiind luate în considerare membrii organului colegial
obligați prin lege să se abțină de la vot. La caz, reclamanții presupun că
hotărârea a fost adoptată, reieșind din calculul majorității ținând cont de
numărul membrilor prezenți fără drept de vot.
Prin incidența normelor citate, se constată cu certitudine, că candidații
au întrunit numărul de voturi necesar, iar concluzia neacumulării numărului
necesar de voturi este una greșită reieșind din calculul majorității simple
ținând cont de numărul membrilor prezenți fără drept de vot, fiind alogic să
calculezi 3 voturi care de fapt nu au fost exprimate.
Astfel, se constată cu certitudine, că hotărârea nr.272/16 din 16 iulie
2019 a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept material și procedural,
fiind considerat eșuat concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de
judecător la Curtea Supremă de Justiție în prezența unei majorități a voturilor
(6 pro din 9 cu drept de vot) și în situația când rezultatele evaluării sunt
suficiente pentru promovarea reclamanților.
Totodată, reclamanții au susținut că actul contestat este lipsit de
elementul motivării, deoarece în hotărâre nu se indică, care urma să fie
numărul necesar de voturi, cum a fost calculată majoritatea voturilor și cum
s-a ajuns la concluzia, că niciun candidat nu a acumulat numărul necesar de
voturi.
Mai mult, în opinia reclamanților se atestă existența unor suspiciuni
serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual
defavorabil, or, în urma unei examinări sumare se atestă, că candidații
participanți au întrunit numărul de voturi necesare, iar concluzia
neacumulării numărului necesar de voturi este una greșită și încalcă dreptul
la independență a judecătorului și dreptul de a fi promovat în instanțele
judecătorești superioare.
Reclamanții au mai menționat și faptul încălcării principiului
proporționalității, care presupune că măsura trebuie să fie legală, să
urmărească un scop legitim și autoritatea publică urmează să justifice prin
cercetarea stării de fapt existența a trei condiții în privința măsurii întreprinse
de autoritățile publice, aceasta fiind proporțională dacă: este potrivită pentru
atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege și este
necesară pentru atingerea scopului și este rezonabilă.
Astfel, pentru emiterea unui act administrativ individual este necesar
să existe un temei juridic prevăzut de dreptul obiectiv pozitiv, iar măsură
3
oficială întreprinsă de către autoritatea publică nu trebuie să fie abuzivă. În
condițiile în care măsura întreprinsă de autoritatea publică nu este prevăzută
de lege apriori nu poate fi examinată proporționalitatea acesteia, și prin
urmare, principiul proporționalității este încălcat.
În aceste circumstanțe reclamanții au susținut că, hotărârea contestată
este un act administrativ individual/defavorabil ilegal, arbitrar și contrar
principiilor de organizare judiciară, inclusiv principiului independenței
puterii judecătorești și a judecătorului.
Astfel, în opinia reclamanților se atestă suspiciuni serioase și
rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil,
or, Ministrul Justiției, Olesea Stamate a propus în cadrul ședinței ca subiectul
privind desfășurarea concursului pentru suplinirea a șase funcții vacante de
judecător la Curtea Supremă de Justiție să fie suspendat, dat fiind faptul că
la moment se lucrează la un concept de restructurare a sistemului
judecătoresc prin care se propune reducerea numărului de judecători.
Propunerea dată a fost respinsă de membrii Consiliului Superior al
Magistraturii, însă o careva hotărâre în acest sens nu a fost anunțată.
Reclamanții au evidențiat că legislația administrativă are drept scop
reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a
controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării
drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice,
ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 26 decembrie 2019
acțiunea a fost admisă integral. (f.d.96-110, vol. I)
Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 03 iunie 2020 a admis
recursul declarat de Consiliul Superior al Magistraturii, a casat integral
hotărârea Curții de Apel Chișinău din 26 decembrie 2019, cu remiterea
cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
(f.d.168-176, vol.I)
Prin încheierea protocolară a Curții de Apel Chișinău din 14
septembrie 2020 au fost atrași în proces, în calitate de terți, Stelian Teleucă,
Natalia Simciuc și Eugeniu Pșenița. (f.d.209, vol.I)
Curtea de Apel Chișinău prin hotărârea din data de 24 ianuarie 2022
a respins acțiunea depusă de Oxana Robu, Nina Arabadji și Sergiu Daguța
împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terți Stelian Teleucă, Natalia
Simciuc și Eugeniu Pșenița cu privire la anularea actului administrativ și
obligarea emiterii actului administrativ favorabil. (f.d. 98,99-112, vol.II)
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
4
Hotărârea Curții de Apel Chișinău din data de 24 ianuarie 2022 a fost
contestată cu recurs de către Oxana Robu, Nina Arabadji și Sergiu Daguța,
care au solicitat admiterea recursului, anularea hotărârii cu emiterea unei noi
hotărâri privind admiterea acțiunii sau remiterea cauzei la rejudecare.
În motivarea recursurilor recurenții au reiterat circumstanțele de fapt
și de drept indicat în acțiune, totodată au menționat că hotărârea se bazează
pe aplicarea incorectă a circumstanțelor cauzei și interpretarea eronată a
norelelor de drept material și procedural, or, instanța de fond nu a analizat
temeiul invocat în acțiune cu privire la faptul că actul contestat este lipsit de
elementul motivării, deoarece, nu se specifică care urma să fie numărul
necesar de voturi, cum a fost acumulată majoritatea voturilor și cum s-a ajuns
la concluzia că niciun candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi.
La fel, au menționat că hotărârea instanței de judecată nu este una
clară, înțeleasă și nu poate fi apreciată ca o hotărâre motivată, iar
nemotivarea unei hotărâri echivalează practic cu soluționarea procesului fără
a intra în fondul acțiunii.
Recurenții au susținut că, la adoptarea hotărârii cu privire la cariera
judecătorilor, răspunderea disciplinară a acestora, sancționarea și eliberarea
din funcție a judecătorilor, membrii de drept ai Consiliului Superior al
Magistraturii participă fără drept de vot.
La 07 iunie 2022 Consiliul Superior al Magistraturii a depus referință
asupra recursurilor înaintate de către Nina Arabadji, Sergiu Daguța și Oxana
Robu. (f.d. 159, vol.II)
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție), stipulează că:
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor”.
Art. 22, alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt
din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de
expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”
Art. 96, alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Art. art. 1101, alin. (1) din Codul administrativ stabilește că:
5
„Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a
fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document
electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul
autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a
fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este
echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.”
Art. 118 alin. (1) din Codul administrativ stabilește că:
„Motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care
justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile
esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru
decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și
punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului
discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.”
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ stabilește că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii
judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, că recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5
judecători poate decide, prin vot unanim, că recursul considerat admisibil să fie examinat
de un complet din 9 judecători.”
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ prevede că:
„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material.”
Art. 219, alin. (1) din Codul administrativ prevede că:
„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza
tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile
de solicitare a probelor înaintate de participanți.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel că instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile
cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul
administrativ, reglementează că:
„Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea
a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în
apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile
prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art.245 din Codul administrativ în vigoare la data depunerii
recursului prevedea următoarele:
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
6
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile
de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevedea că:
„Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate
fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o
persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la
art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea
termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor
stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a
înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție”
Art. 247 din Codul administrativ prevede că:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451
alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în
ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ statuează că:
„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia.”
Art. 3 alin. (1) din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la
Consiliul Superior al Magistraturii în vigoare la perioada de referință
prevedea:
„Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12 membri.”
Art. 24 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996
cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii în vigoare la perioada de
referință prevedea:
„Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorității
membrilor săi, cu excepția cazului prevăzut la art.19 alin.(4). La adoptarea hotărârilor cu
privire la cariera judecătorilor, răspunderea disciplinară a acestora, sancționarea și
eliberarea din funcție a judecătorilor, membrii de drept ai Consiliului Superior al
Magistraturii participă fără drept de vot.
Votarea se efectuează în lipsa persoanei al cărei caz este examinat și în lipsa
celorlalți invitați.”
Art. 13 alin. (4), lit. b) alin. (5) din Legea nr. 154 din 05 iulie 2012
privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor în vigoare
la perioada de referință reglementa:
„Judecătorul este supus evaluării performanțelor în mod extraordinar și în cazul:
promovării la o instanță superioară.
În cazurile prevăzute la alin.(4) lit. b)-d), evaluarea extraordinară nu se va efectua
dacă în ultimii 2 ani judecătorul a fost supus evaluării periodice.”
7
Pct. 11 din Regulamentul cu privire la criteriile de selecție,
promovare și transferare a judecătorilor, aprobat prin hotărârea Consiliului
Superior al Magistraturii nr.613/29 din 20 decembrie 2018 stabilește că:
„Judecătorii pot fi promovați la o instanță ierarhic superioară ținând cont de:
a) vechimea în muncă în funcția de judecător, corespunzător: minim 6 ani
pentru funcția de judecător la curtea de apel și 10 ani pentru funcția de judecător la
Curtea Supremă de Justiție;
b) lipsa sancțiunilor disciplinare nestinse;
c) susținerea evaluării performanțelor, confirmată prin hotărârea Colegiului de
evaluare a performanțelor judecătorilor.”
Pct. 1.4 din Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea
concursului pentru suplinirea funcțiilor de judecător, de vicepreședinte și de
președinte al instanței judecătorești aprobat prin hotărârea Consiliului
Superior al Magistraturii nr.612/29 din 20 decembrie 2018 statuează că:
„Promovarea în funcția de judecător la o instanță ierarhic superioară, numirea în
funcția de președinte sau de vicepreședinte al instanței și transferarea judecătorului la o
instanță de același nivel sau la o instanță inferioară vor fi precedate de evaluarea
performanțelor judecătorului.”
Pct. 1.5 din Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea
concursului pentru suplinirea funcțiilor de judecător, de vicepreședinte și de
președinte al instanței judecătorești aprobat prin hotărârea Consiliului
Superior al Magistraturii nr.612/29 din 20 decembrie 2018 statuează că:
„Concursul se organizează și se desfășoară în baza următoarelor principii:
1) competiție deschisă – informarea societății privind posturile vacante de
judecător, asigurarea accesului liber și egal de participare la concurs a candidaților care
întrunesc condițiile;
2) competență și merit profesional – selectarea celor mai competenți candidați în
baza unor criterii clar definite și a unei proceduri unice de evaluare;
3) imparțialitate – aplicarea în mod nediscriminatoriu a unor criterii unice de
selecție;
4) transparență –organizarea și desfășurarea concursului în mod public;
5) egalitate – asigurarea accesului de participare la concurs a oricărei persoane
care întrunește condițiile stabilite de Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire
la statutul judecătorului.”
Pct. 3.32 din Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea
concursului pentru suplinirea funcțiilor de judecător, de vicepreședinte și de
președinte al instanței judecătorești aprobat prin hotărârea Consiliului
Superior al Magistraturii nr.612/29 din 20 decembrie 2018 statuează că:
„În cadrul concursului judecătorilor pentru promovarea în funcția de judecător în
instanța ierarhic superioară, președinte sau vicepreședinte al instanței judecătorești, media
de concurs constituie maximum 100 de puncte și se calculează, după cum urmează:
- nu mai puțin de 50% se constituie din rezultatul evaluării performanțelor;
- nu mai mult de 30% din punctajul acordat de Colegiul pentru selecția și cariera
judecătorilor;
- nu mai mult de 20% din punctajul acordat de Consiliul Superior al Magistraturii.
8
În cadrul ședinței Plenul CSM va aprecia motivarea personală a candidatului și
corespunderea acestuia funcției de judecător: motivele care au determinat candidatul să
participe la concurs; determinarea vizând ocuparea funcției pentru care candidează;
propuneri privind modernizarea și îmbunătățirea activității instanței și calității actului de
justiție; fermitatea în expunere în cadrul interviului, precum și reputația persoanei în
contextul prevederilor legale.
La aprecierea candidatului, CSM va ține cont de meritele acestuia, competențele
sale profesionale, personale și sociale; în ceea ce privește promovarea în funcții
administrative, evaluarea se va baza inclusiv pe competențele manageriale ale
judecătorului.
Punctajul maxim acordat de CSM nu va constitui mai mult de 20 de puncte.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Instanța de recurs ține să evidențieze că termenul de declarare a
recursului este un termen de procedură imperativ, astfel încât nerespectarea
acestuia atrage decăderea din dreptul de a mai exercita calea de atac, fără a
iniția o abordare a recursului în fond. Impunerea unui termen de valorificare
a căii de atac are drept ca scop disciplinarea justițiabililor și garantarea
securității raporturilor juridice. Decăderea din dreptul de acces la justiție la
Curtea Supremă de Justiție constituie, de asemenea, un factor, de securitate
juridică conținută în regula de 30 de zile de la data notificării dispozitivului
hotărârii instanței de apel și 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate
a instanței de apel, în vigoare până la data de 01 septembrie 2023, care
împiedică o permanentă repunere în discuție a soluțiilor irevocabile
pronunțate de instanțele de judecată.
Referitor la termenul de declarare a recursurilor, completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel
Chișinău a fost pronunțată public la 24 ianuarie 2022. Conform recipiselor
și extraselor din poșta electronică dispozitivul hotărârii a fost notificat lui
Sergiu Daguța, Oxanei Robu și Ninei Arabadji la 25 ianuarie 2022, iar
hotărârea motivată a fost notificată Oxanei Robu la 11 februarie 2022, lui
Sergiu Daguța la 16 februarie 2022 și Ninei Arabadji la 17 februarie 2022.
( f.d. 113-115,120-121, vol.II)
Oxana Robu a depus recurs nemotivat la 27 ianuarie 2022 și recursul
motivat la 10 martie 2022, iar Sergiu Daguța a depus recursul nemotivat la
16 februarie 2022 și motivarea recursului la 18 martie 2022.
În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs demarată
de către Oxana Robu și Sergiu Daguța a fost în interiorul termenului legal.
Cu referire la termenul de declarare a recursului de către Nina
Arabadji instanța de recurs reține, că dispozitivul hotărârii a fost notificat
Ninei Arabadji la 25 ianuarie 2022. Astfel, Nina Arabadji a depus recurs
nemotivat la 08 februarie 2022 în interiorul termenului prevăzut de art. 245,
alin. (1) din Codul administrativ în vigoare la data depunerii recursului.
9
Totodată din materialele dosarului rezultă că hotărârea motivată a
fost expediată, Ninei Arabadji prin intermediul poștei electronice xxxxx la
17 februarie 2022. ( f.d. 123, vol.II)
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază, cutia
poștală xxxxx este poșta electronică gestionată de Nina Arabadji, or, prin
intermediul acestei adrese electronice a depus recursul nemotivat la 08
februarie 2022.
Mai mult, la 14 martie 2022, ora 16:03, Nina Arabadji, tot prin
intermediul adresei electronice menționate a confirmat recepționarea
hotărârii motivate a Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2022.
În aceste circumstanțe, completul de judecată nu reține data
notificării hotărârii motivate de către Nina Arabadji ca fiind data când dânsa
a confirmat recepționarea hotărârii motivate, adică 14 martie 2022 (f.d. 122,
vol.II), în condițiile în care potrivit regulilor privind circulația documentelor
electronice, un document electronic se consideră recepționat de către
destinatar din momentul în care acesta intră în sistemul informațional din
care destinatarul poate să-l acceseze. Prin urmare, în speță, se constată că
hotărârea a fost notificată la data de 17 februarie 2022, dată de la care începe
să curgă termenul legal de contestare.
Totodată, instanța de recurs reiterează, că art. 96, alin. (1) din Codul
administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor
judecătorești. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este
necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și
confirmarea primirii lui. Așadar confirmarea expedierii și recepționării
documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către
operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de
identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data
calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul
judecătoresc.
Prin urmare, termenul de depunere a recursului motivat începe să
curgă imediat din ziua următoare aducerii la cunoștință a hotărârii motivate
a Curții de Apel Chișinău și anume din data de 18 februarie 2022, iar ultima
zi fiind data de 21 martie 2022, ora 24:00.
Însă, recursul motivat a fost depus abia la 07 aprilie 2022 (f.d.151-
154, vol.II), contrar prevederilor art. 245 din Codul administrativ, ceea ce
denotă că recursul a fost depus mult prea târziu peste termenul de 30 de zile
de la data notificării hotărârii motivate a Curții de Apel Chișinău.
Astfel, în consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale
prevăzută la art. 246, alin. (2) lit. e) din Codul administrativ (în vigoare la
data depunerii recursului) de declarare a recursului inadmisibil.
Totodată, instanța de recurs menționează că, admiterea spre
examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului
securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană
pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
10
Astfel, soluția de declarare a recursului depus de Nina Arabadji ca
fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului
pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor
juridice.
În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Nina
Arabadji inadmisibil, deoarece motivarea recursului a fost depusă după
expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în
vigoare la data depunerii recursului.
De asemenea, completul de judecată nu a considerat oportun de a cita
participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu
privire la problemele invocate în recursurile depuse de către Oxana Robu și
Sergiu Daguța, deoarece criticile recurenților și contraargumentele din
referință au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței
examinarea acestora.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează, că
prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
au fost operate modificări în Codul administrativ, care au intrat în vigoare la
01 septembrie 2023.
Totodată, din sensul art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie
2023, rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a
noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor
examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării
în vigoare a prezentei legi.
Având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi
anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,
limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi
sau suplimentare, nu are putere retroactivă, recursurile declarate de către
Oxana Robu și Sergiu Daguța până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246
din 31 iulie 2023 va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii acestuia, însă procedura de examinare conform noilor
reglementări.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de către Oxana Robu și
Sergiu Daguța neîntemeiate și care urmează a fi respinse, cu menținerea
hotărârii Curții de Apel Chișinău.
11
Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a
dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt
constatată de instanțe și confirmată de părți.
Astfel, probatoriul acumulat la materialele dosarului atestă că, prin
hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 156/8 din 16
aprilie 2019 a fost anunțat concurs pentru suplinirea funcțiilor vacante de
judecător la Curtea Supremă de Justiție.
La 14 mai 2019 Oxana Robu judecător al Curții de Apel Chișinău a
depus cerere privind participarea la concursul pentru suplinirea funcțiilor
vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție. ( f.d. 59, vol.I)
Sergiu Daguța a depus cerere privind participarea la concursul pentru
suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție la 22
mai 2019. (f.d.56, vol.I)
Tot din materialele dosarului rezultă că, potrivit anexei la agenda
ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 16 din 16 iulie
2019, la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea
Supremă de Justiție s-au înscris 6 judecători. (f.d. 51, vol.I)
Din conținutul procesului-verbal nr. 1 al ședinței Consiliului Superior
al Magistraturii din 16 iulie 2019, la ședința Plenului au fost prezenți
candidații Oxana Robu, Sergiu Daguța, Nina Arabadji, Natalia Simciuc,
Stelian Teleucă și Eugeniu Pșenița, care au susținut cererile de participare la
concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de
Justiție. Totodată, se atestă că, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii
și-a exprimat votul, după cum urmează: Oxana Robu – 6 voturi pro și 3 voturi
contra; Stelian Teleucă – 5 voturi pro și 4 voturi contra; Natalia Simciuc – 4
voturi pro și 5 voturi contra; Eugeniu Pșenița – 1 vot pro și 8 voturi contra;
Sergiu Daguța – 6 voturi pro și 3 voturi contra și Nina Arabadji – 6 voturi
pro și 3 voturi contra. (f.d.62-64, vol. I)
Astfel, prin hotărârea cu privire la desfășurarea concursului pentru
suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție
nr.272/16 din 16 iulie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a
considerat eșuat concursul anunțat prin hotărârea Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 156/8 din 16 aprilie 2019. (f.d. 65-67, vol. I)
Oxana Robu și Sergiu Daguța prin prezenta acțiune au solicitat
anularea hotărârii cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea
funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție nr.272/16 din
16 iulie 2019, în partea eșuării concursului în privința reclamanților și
obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să emită hotărâre cu privire la
propunerea de numire a reclamanților în funcția de judecător la Curtea
Supremă de Justiție,
Fiind investită cu examinarea cauzei, Curtea de Apel Chișinău prin
hotărârea din data de 24 ianuarie 2022 a respins acțiunea depusă de Oxana
Robu, Nina Arabadji și Sergiu Daguța împotriva Consiliului Superior al
Magistraturii, terți Stelian Teleucă, Natalia Simciuc și Eugeniu Pșenița cu
12
privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului
administrativ favorabil.
Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de fond, stabilind modalitatea
de promovare și reținând că puterea discreționară a Consiliului Superior al
Magistraturii la promovarea candidaților în funcție de magistrat la Curtea
Supremă de Justiție se realizează prin cumularea a două condiții stabilite prin
lege și anume, atribuirea punctajului și votul majorității membrilor acestuia,
a respins acțiunea, or, la caz, niciun candidat nu a acumulat numărul necesar
de voturi.
Oxana Robu și Sergiu Daguța prin recursul înaintat au susținut că,
instanța de fond nu a analizat temeiul invocat în acțiune cu privire la faptul
că actul contestat este lipsit de elementul motivării, deoarece, nu se specifică
care urma să fie numărul necesar de voturi, cum a fost acumulată majoritatea
voturilor și cum s-a ajuns la concluzia că niciun candidat nu a acumulat
numărul necesar de voturi, precum și faptul că la adoptarea hotărârii cu
privire la cariera judecătorilor membrii de drept ai Consiliului Superior al
Magistraturii participă fără drept de vot.
Verificând cadrul legal pertinent raportat la circumstanțele cauzei
instanța de recurs concluzionează că, Curtea de Apel Chișinău corect a
respins acțiunea formulată de către Oxana Robu și Sergiu Daguța.
În acest context completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează, că din conținutul prevederilor art. 118 din Codul administrativ
rezultă, că motivarea actului administrativ trebuie să conțină circumstanțele
de fapt și de drept, la fel din motivarea deciziilor discreționare trebuie să
poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a
reieșit la exercitarea dreptului discreționar.
Prin urmare, principiul motivării impune necesitatea ca autoritățile
publice, care emit acte administrative, să indice expres și implicit,
circumstanțele de fapt și de drept care determină soluția adoptată. Motivarea
unui act administrativ nu poate fi limitată la competența autorității publice,
ori la temeiul de drept al acesteia, dar trebuie să conțină și elementele de fapt
care să permită, pe de o parte, destinatarilor să cunoască și să evalueze
temeiurile deciziei, iar, pe de alta parte, să facă posibila exercitarea
controlului de legalitate.
Analizând hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 272/16
din 16 iulie 2019 privind eșuarea concursului în privința reclamanților,
instanța de recurs constată, că aceasta este motivată, or, din conținutul acestei
hotărâri se deduce că recurenții personal au participat în ședința Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii unde au susținut cererile de participare
la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de
Justiție.
Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii a reținut detalii
relevante despre activitatea candidaților înscriși în concursul pentru
suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție și anume:
13
- „Oxana Robu a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Ciocana, mun.
Chișinău, pe un termen de 5 ani, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1810-
III din 13 mai 2004. Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 2203-IV din 21
aprilie 2009 a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă,
iar prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1074-VII din 01 aprilie 2014, a
fost numită în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Potrivit hotărârii
Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor nr. 2/1 din 25 ianuarie 2019, în
rezultatul susținerii evaluării performanțelor, i-a fost atribuit calificativul ,,excelent”, iar
prin hotărârea Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor nr. 19/02 din 15 februarie
2019 i-au fost acordate 74 de puncte;
- Sergiu Daguța a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Ciocana, mun.
Chișinău, pe un termen de 5 ani, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 978-
III din 26 noiembrie 2002. Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1310-IV
din 26 septembrie 2007 a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului
de vârstă. Potrivit hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 624/26 din
29 septembrie 2016, începând cu 01 ianuarie 2019, judecătorul Sergiu Daguța a fost
încadrat la Judecătoria Chișinău, instanță nou-creată prin Legea nr. 76 din 21 aprilie 2016
privind reorganizarea instanțelor judecătorești. Ulterior, prin hotărârea Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 584/27 din 11 decembrie 2018, a fost desemnat
judecător specializat în materie de drept civil din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, începând cu 01 ianuarie 2019. Potrivit hotărârii Colegiului de evaluare a
performanțelor judecătorilor nr. 124/14 din 10 noiembrie 2017, în rezultatul susținerii
evaluării performanțelor, i-a fost atribuit calificativul ,,foarte bine”, iar prin hotărârea
Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor nr. 9/01 din 01 februarie 2019, i-au fost
acordate 64 de puncte."
Prin urmare se atestă că sunt înserate circumstanțele de fapt și de
drept care au stat la baza soluției autorității publice pârâte, or din conținutul
acesteia se desprinde expres și implicit că Consiliul Superior al Magistraturii,
analizând motivarea personală a candidaților, determinarea acestora privind
ocuparea funcției pentru care candidează, reputația persoanei în contextul
prevederilor legale și în baza competențelor profesionale, personale și
sociale, a acordat candidaților un punctaj nu mai mare de 20%.
Totodată, din hotărârea contestată rezultă că în rezultatul deliberării
niciun candidat din acest concurs nu a acumulat numărul necesar de voturi,
motiv din care s-a considerat eșuat concursul pentru suplinirea funcțiilor
vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție.
Argumentul recurenților precum că actul administrativ contestat nu
este motivat prin prisma nespecificării care urma să fie numărul necesar de
voturi și cum a fost calculat majoritatea voturilor, este respins de către
instanța de recurs, deoarece obligația de motivare presupune explicarea
considerentelor de fapt și de drept care au determinat emiterea actului, nu și
expunerea detaliată a unor formule matematice sau a pașilor aritmetici prin
care s-a constatat majoritatea voturilor.
Prin urmare, este suficient ca din cuprinsul actului administrativ să
rezulte, în mod clar și neechivoc, numărul de voturi exprimate și mențiunea
că acesta constituie sau nu majoritatea cerută de lege.
14
Instanța de recurs menționează că, din procesul-verbal nr. 1 al
ședinței Consiliului Superior al Magistraturii din 16 iulie 2019, rezultă că la
ședință au fost prezenți 10 membrii din 12, iar prin prisma art.24 alin. (1) din
Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 în vigoare la perioada de referință,
hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se adoptă cu votul deschis al
majorității membrilor săi.
Din hotărârea contestată rezultă că, în urma deliberării, atât Oxana
Robu, cât și Sergiu Daguța, au obținut câte 6 voturi „pentru” și 3 „împotrivă”.
Astfel, niciunul dintre candidați nu au obținut majoritatea voturilor
membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv cel puțin 7 voturi
din totalul de 12 membri, corespunzător cerinței majorității absolute (½ + 1).
Argumentul precum că la calcularea cvorumului și al majorității
necesar pentru examinarea chestiunilor privind carierea judecătorilor nu se
iau în considerare membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii,
este respins de către completul de judecată din motiv că potrivit art. 24 alin.
(1) din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 în vigoare la perioada de
referință, la adoptarea hotărârilor cu privire la cariera judecătorilor, membrii
de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii participă fără drept de vot.
Prin urmare, membrul de drept al Consiliului Superior al
Magistraturii, Olesea Stamate era în drept să participe la ședința Consiliului
Superior al Magistraturii cu includerea ei în calculul cvorumului reieșind din
numărul de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, doar că nu este
în drept să participe la vot pe chestiuni ce țin de carieră.
La caz, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
că la vot nu a participat niciun membru al Consiliului Superior al
Magistraturii, care nu are drept de vot la examinarea chestiunilor ce țin de
cariera judecătorului, or, în urma deliberării au votat 9 membri din 10 și
anume 6 pro și 3 contra.
În aceste circumstanțe se atestă că niciun candidat nu a acumulat
numărul necesar de voturi, motiv din care Consiliul Superior al Magistraturii
corect a considerat eșuat concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de
judecător la Curtea Supremă de Justiție.
Totodată, instanța de recurs nu reține ca fiind întemeiat nici
argumentul precum că din hotărârea contestată nu este clar cum s-a ajuns la
concluzia că niciun candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi, or,
motivarea unui act administrativ nu presupune explicarea raționamentului
fiecărui membru al Consiliului Superior al Magistraturii sau indicarea
modului exact în care s-a format majoritatea, ci doar prezentarea rezultatului
final al procedurii decizionale. Ceea ce este relevant este constatarea expresă
că, raportat la numărul membrilor și la cerințele de cvorum, niciunul dintre
candidați nu a obținut numărul minim de voturi necesar.
De altfel, procesul deliberativ al Consiliului Superior al Magistraturii
nu trebuie motivat în detaliu în cuprinsul actului, fiind protejat de principiul
autonomiei decizionale a organului colegial. Ceea ce trebuie să rezulte este
15
efectul deliberării, adică rezultatul numeric al votului, ceea ce actul contestat
conține.
Cu referire la argumentul recurenților precum că potrivit legislației
în vigoare, deciziile privind cariera judecătorului se adoptă, nu în baza
rezultatelor votului, dar în temeiul rezultatelor evaluărilor, instanța de
judecată reține că obținerea punctajului final al evaluării în niciun mod nu
condiționează obligația Consiliului Superior al Magistraturii de a propune
numirea în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, deoarece o
asemenea ordine de aplicare a legii ar deturna sensul unui asemenea exercițiu
instituțional. Obligarea autorității publice pârâte de a propune numirea în
funcția de judecător, care a acumulat punctajul cel mai mare în cadrul
concursului prin cumularea rezultatelor tuturor etapelor, ar contraveni
principiului meritocrației, dat fiind faptul că pe lângă atribuirea punctajului,
candidatul urmează să obțină și votul majorității membrilor Consiliului
Superior al Magistraturii.
Totodată, completul de judecată menționează că, în cazul în care
candidații au obținut punctajul cel mai mare în cadrul concursului prin
cumularea rezultatelor tuturor etapelor, nu obligatoriu duce la emiterea unei
soluții de a propune numirea în funcția de judecător al Curții Supreme de
Justiție pentru că ar afecta sensul competențelor Consiliului Superior al
Magistraturii, or, din lege rezultă clar și evident că decizia finală se va adopta
urmare a unei proceduri de vot.
În acest sens este de menționat că, Consiliul Superior al Magistraturii
este un organ colegial și hotărârile se adoptă după exprimarea votului, care,
la rândul său, constituie expresia convingerii proprii, pe care și-o creează
fiecare membru în baza materialelor și în baza prestației candidaților și se
exprimă prin vot.
În aceste circumstanțe completul de judecată reține că instanța de
fond corect a concluzionat că soluția membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii de a considera eșuat concursul cu privire la suplinirea funcțiilor
vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a fost emisă în temeiul
Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19
iulie 1996, în urma examinării în cumul a materialelor, audierii candidaților
și activității personale, a carierii, a motivării personale și în rezultatul
exprimării votului de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii
prezenți la ședință, fapt indicat expres în hotărârea contestată.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
Curtea de Apel Chișinău, corect a stabilită că la caz lipsesc temeiuri de
anulare a actului administrativ contestat, întrucât hotărârea Consiliului
Superior al Magistraturii reflectă rezultatele unui concurs organizat și
desfășurat în baza normelor legale enunțate supra, nefiind stabilite încălcări
de natură să atragă nulitatea a hotărârii nr.272/16 din 16 iulie 2019, or,
aceasta este legală.
16
Împrejurările de fapt și de drept expuse mai sus determină completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție să conchidă că, soluția adoptată de
către Curtea de Apel Chișinău de respingerea acțiunii depuse de Oxana Robu
și Sergiu Daguța împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terți Stelian
Teleucă, Natalia Simciuc și Eugeniu Pșenița cu privire la anularea actului
administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil este
corectă.
În atare împrejurări, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție va declara inadmisibil recursul depus de către Nina Arabadji și va
respinge, ca fiind neîntemeiate recursurile depuse de către Oxana Robu și
Sergiu Daguța cu menținerea hotărârii din 24 ianuarie 2022 a Curții de Apel
Chișinău în privința acestora.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248, alin. (1), lit. a) din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către Nina Arabadji.
Respinge recursurile declarate de către Oxana Robu și Sergiu Daguța.
Menține hotărârea din 24 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău emisă
în cauza de contencios administrativ, înaintată la acțiunea depusă de Robu
Oxana, Nina Arabadji și Sergiu Daguța împotriva Consiliului Superior al
Magistraturii, terți Stelian Teleucă, Natalia Simciuc și Eugeniu Pșenița cu
privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului
administrativ favorabil.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
17