3ra-354/22 — Privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil

La 09 august 2019 Oxana Robu, Nina Arabadji și Sergiu Daguța au depus cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care au solicitat: - anularea hotărârii cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție nr.272/16 din 16 iulie 2019, în partea eșuării concursului în privința reclamanților; - obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să emită hotărâre cu privire la propunerea de numire a reclamanților în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, în conformitate cu prevederile art.20 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 și pct.3.35 al Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor de judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.612/29 din 20 decembrie 2018. (f.d.2-6,211, vol. I, 45-49, vol. II)

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, prin hotărârea contestată, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a considerat eșuat concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, anunțat prin hotărârea nr. 156/8 din 16 aprilie 2019.

În opinia reclamanților hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 272/16 din 16 iulie 2019, este un act administrativ individual defavorabil ilegal, emis cu încălcarea normelor de drept material și procedural, arbitrar și contrar principiilor de organizare judiciară, inclusiv principiului independenței puterii judecătorești și a judecătorului.

În acest sens au menționat că reieșind din prevederile pct. 3.32-3.35 ale Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor de judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.612/29 din 20 decembrie 2018 rezultă că: a) În cadrul concursului judecătorilor pentru promovarea în funcția de judecător în instanța ierarhic superioară media de concurs constituie maximum 100 de puncte și se calculează, după cum urmează: - nu mai puțin de 50 % se constituie din rezultatul evaluării performanțelor; - nu mai mult de 30 % din punctajul acordat de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor; 1 - nu mai mult de 20 % din punctajul acordat de Consiliul Superior al Magistraturii. b) În cadrul ședinței, Consiliul Superior al Magistraturii va aprecia motivarea personală a candidatului și corespunderea acestuia funcției de judecător: - motivele care au determinat candidatul să participe la concurs; - determinarea vizând ocuparea funcției pentru care candidează; - propuneri privind modernizarea și îmbunătățirea activității instanței și calității actului de justiție; - fermitatea în expunere în cadrul interviului, precum și reputația persoanei în contextul prevederilor legale. c) La aprecierea candidatului, Consiliul Superior al Magistraturii va ține cont de: - meritele acestuia, - competențele sale profesionale, personale și sociale; - în ceea ce privește promovarea în funcții administrative, evaluarea se va baza inclusiv pe competențele manageriale ale judecătorului. d) Punctajul maxim acordat de Consiliul Superior al Magistraturii nu va constitui mai mult de 20 de puncte. e) După stabilirea mediei de concurs în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii, candidații își aleg opțiunile pentru funcțiile scoase la concurs în ordinea descrescătoare a punctajului obținut. f) Cu votul majoritar al membrilor săi, prin hotărâre motivată Consiliul Superior al Magistraturii va propune Președintelui Republicii Moldova sau, după caz, Parlamentului numirea în funcția de judecător, de președinte sau vicepreședinte candidatul care a acumulat punctajul cel mai mare în cadrul concursului prin cumularea rezultatelor tuturor etapelor.

Reclamanții au indicat că contrar prevederilor menționate Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea nr.272/16 din 16 iulie 2019, constatând, că niciun candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi, or, potrivit legislației în vigoare, deciziile privind cariera judecătorului se adoptă, nu în baza rezultatelor votului, dar în temeiul rezultatelor evaluărilor. Evaluarea, cum reiese din hotărârea contestată, a fost apreciată în felul următor: Oxana Robu - 90 de puncte, Sergiu Daguța - 75 de puncte și Nina Arabadji -76 de puncte.

Totodată, reclamanții au menționat că, potrivit art. 24 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996, Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorității membrilor săi, cu excepția cazului prevăzut la art. 19 alin. (4). La adoptarea hotărârilor cu privire la cariera judecătorilor, răspunderea disciplinară a acestora, sancționarea și eliberarea din funcție a judecătorilor, membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii participă fără drept de vot.

La caz, se constată și încălcarea normei citate, deoarece votul deschis al majorității membrilor Consiliului a fost exprimat după cum urmează: „...Oxana Robu - 6 voturi pro și 3 voturi contra, Sergiu Daguța - 6 voturi 2 pro și 3 voturi contra și Nina Arabadji - 6 voturi pro și 3 voturi contra...”, însă hotărârea de respingere a candidaturilor a fost adoptată chiar și în prezența majorității voturilor a membrilor cu drept de vot (6 pro din 9).

Mai mult ca atât, la data adoptării hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii legalitatea procedurală și fondul actului administrativ urmează a fi analizată prin prisma Codului administrativ, și anume, art.133-136, care reglementează calculul cvorumului și al majorității, stipulând că acesta se face prin jumătate plus unu cu aproximare în minus, dacă este cazul (ex.: 4 din 7; 14 din 27), nefiind luate în considerare membrii organului colegial obligați prin lege să se abțină de la vot. La caz, reclamanții presupun că hotărârea a fost adoptată, reieșind din calculul majorității ținând cont de numărul membrilor prezenți fără drept de vot.

Prin incidența normelor citate, se constată cu certitudine, că candidații au întrunit numărul de voturi necesar, iar concluzia neacumulării numărului necesar de voturi este una greșită reieșind din calculul majorității simple ținând cont de numărul membrilor prezenți fără drept de vot, fiind alogic să calculezi 3 voturi care de fapt nu au fost exprimate.

Astfel, se constată cu certitudine, că hotărârea nr.272/16 din 16 iulie 2019 a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept material și procedural, fiind considerat eșuat concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție în prezența unei majorități a voturilor (6 pro din 9 cu drept de vot) și în situația când rezultatele evaluării sunt suficiente pentru promovarea reclamanților.

Totodată, reclamanții au susținut că actul contestat este lipsit de elementul motivării, deoarece în hotărâre nu se indică, care urma să fie numărul necesar de voturi, cum a fost calculată majoritatea voturilor și cum s-a ajuns la concluzia, că niciun candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi.

Mai mult, în opinia reclamanților se atestă existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil, or, în urma unei examinări sumare se atestă, că candidații participanți au întrunit numărul de voturi necesare, iar concluzia neacumulării numărului necesar de voturi este una greșită și încalcă dreptul la independență a judecătorului și dreptul de a fi promovat în instanțele judecătorești superioare.

Reclamanții au mai menționat și faptul încălcării principiului proporționalității, care presupune că măsura trebuie să fie legală, să urmărească un scop legitim și autoritatea publică urmează să justifice prin cercetarea stării de fapt existența a trei condiții în privința măsurii întreprinse de autoritățile publice, aceasta fiind proporțională dacă: este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege și este necesară pentru atingerea scopului și este rezonabilă.

Astfel, pentru emiterea unui act administrativ individual este necesar să existe un temei juridic prevăzut de dreptul obiectiv pozitiv, iar măsură 3 oficială întreprinsă de către autoritatea publică nu trebuie să fie abuzivă. În condițiile în care măsura întreprinsă de autoritatea publică nu este prevăzută de lege apriori nu poate fi examinată proporționalitatea acesteia, și prin urmare, principiul proporționalității este încălcat.

În aceste circumstanțe reclamanții au susținut că, hotărârea contestată este un act administrativ individual/defavorabil ilegal, arbitrar și contrar principiilor de organizare judiciară, inclusiv principiului independenței puterii judecătorești și a judecătorului.

Astfel, în opinia reclamanților se atestă suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil, or, Ministrul Justiției, Olesea Stamate a propus în cadrul ședinței ca subiectul privind desfășurarea concursului pentru suplinirea a șase funcții vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție să fie suspendat, dat fiind faptul că la moment se lucrează la un concept de restructurare a sistemului judecătoresc prin care se propune reducerea numărului de judecători. Propunerea dată a fost respinsă de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, însă o careva hotărâre în acest sens nu a fost anunțată.

Reclamanții au evidențiat că legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 03 iunie 2020 a admis recursul declarat de Consiliul Superior al Magistraturii, a casat integral hotărârea Curții de Apel Chișinău din 26 decembrie 2019, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. (f.d.168-176, vol.I)

Prin încheierea protocolară a Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2020 au fost atrași în proces, în calitate de terți, Stelian Teleucă, Natalia Simciuc și Eugeniu Pșenița. (f.d.209, vol.I)

Curtea de Apel Chișinău prin hotărârea din data de 24 ianuarie 2022 a respins acțiunea depusă de Oxana Robu, Nina Arabadji și Sergiu Daguța împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terți Stelian Teleucă, Natalia Simciuc și Eugeniu Pșenița cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil. (f.d. 98,99-112, vol.II)

Hotărârea Curții de Apel Chișinău din data de 24 ianuarie 2022 a fost contestată cu recurs de către Oxana Robu, Nina Arabadji și Sergiu Daguța, care au solicitat admiterea recursului, anularea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii sau remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursurilor recurenții au reiterat circumstanțele de fapt și de drept indicat în acțiune, totodată au menționat că hotărârea se bazează pe aplicarea incorectă a circumstanțelor cauzei și interpretarea eronată a norelelor de drept material și procedural, or, instanța de fond nu a analizat temeiul invocat în acțiune cu privire la faptul că actul contestat este lipsit de elementul motivării, deoarece, nu se specifică care urma să fie numărul necesar de voturi, cum a fost acumulată majoritatea voturilor și cum s-a ajuns la concluzia că niciun candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi.

La fel, au menționat că hotărârea instanței de judecată nu este una clară, înțeleasă și nu poate fi apreciată ca o hotărâre motivată, iar nemotivarea unei hotărâri echivalează practic cu soluționarea procesului fără a intra în fondul acțiunii.

Recurenții au susținut că, la adoptarea hotărârii cu privire la cariera judecătorilor, răspunderea disciplinară a acestora, sancționarea și eliberarea din funcție a judecătorilor, membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii participă fără drept de vot.

La 07 iunie 2022 Consiliul Superior al Magistraturii a depus referință asupra recursurilor înaintate de către Nina Arabadji, Sergiu Daguța și Oxana Robu. (f.d. 159, vol.II)

Art. 22, alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele: „Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”

Art. 96, alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. art. 1101, alin. (1) din Codul administrativ stabilește că: 5 „Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.”

Art. 118 alin. (1) din Codul administrativ stabilește că: „Motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.”

Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ stabilește că: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, că recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, că recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ prevede că: „În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.”

Art. 219, alin. (1) din Codul administrativ prevede că: „Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.”

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele: „Hotărârile curții de apel că instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul administrativ, reglementează că: „Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art.245 din Codul administrativ în vigoare la data depunerii recursului prevedea următoarele: „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. 6 Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 246 alin. (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevedea că: „Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție”

Art. 247 din Codul administrativ prevede că: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

Art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ statuează că: „În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia.”

Art. 3 alin. (1) din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii în vigoare la perioada de referință prevedea: „Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12 membri.”

Art. 24 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii în vigoare la perioada de referință prevedea: „Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorității membrilor săi, cu excepția cazului prevăzut la art.19 alin.(4). La adoptarea hotărârilor cu privire la cariera judecătorilor, răspunderea disciplinară a acestora, sancționarea și eliberarea din funcție a judecătorilor, membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii participă fără drept de vot. Votarea se efectuează în lipsa persoanei al cărei caz este examinat și în lipsa celorlalți invitați.”

Art. 13 alin. (4), lit. b) alin. (5) din Legea nr. 154 din 05 iulie 2012 privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor în vigoare la perioada de referință reglementa: „Judecătorul este supus evaluării performanțelor în mod extraordinar și în cazul: promovării la o instanță superioară. În cazurile prevăzute la alin.(4) lit. b)-d), evaluarea extraordinară nu se va efectua dacă în ultimii 2 ani judecătorul a fost supus evaluării periodice.” 7

Pct. 11 din Regulamentul cu privire la criteriile de selecție, promovare și transferare a judecătorilor, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.613/29 din 20 decembrie 2018 stabilește că: „Judecătorii pot fi promovați la o instanță ierarhic superioară ținând cont de: a) vechimea în muncă în funcția de judecător, corespunzător: minim 6 ani pentru funcția de judecător la curtea de apel și 10 ani pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție; b) lipsa sancțiunilor disciplinare nestinse; c) susținerea evaluării performanțelor, confirmată prin hotărârea Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor.”

Pct. 1.4 din Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor de judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.612/29 din 20 decembrie 2018 statuează că: „Promovarea în funcția de judecător la o instanță ierarhic superioară, numirea în funcția de președinte sau de vicepreședinte al instanței și transferarea judecătorului la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară vor fi precedate de evaluarea performanțelor judecătorului.”

Pct. 1.5 din Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor de judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.612/29 din 20 decembrie 2018 statuează că: „Concursul se organizează și se desfășoară în baza următoarelor principii: 1) competiție deschisă – informarea societății privind posturile vacante de judecător, asigurarea accesului liber și egal de participare la concurs a candidaților care întrunesc condițiile; 2) competență și merit profesional – selectarea celor mai competenți candidați în baza unor criterii clar definite și a unei proceduri unice de evaluare; 3) imparțialitate – aplicarea în mod nediscriminatoriu a unor criterii unice de selecție; 4) transparență –organizarea și desfășurarea concursului în mod public; 5) egalitate – asigurarea accesului de participare la concurs a oricărei persoane care întrunește condițiile stabilite de Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.”

Pct. 3.32 din Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor de judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.612/29 din 20 decembrie 2018 statuează că: „În cadrul concursului judecătorilor pentru promovarea în funcția de judecător în instanța ierarhic superioară, președinte sau vicepreședinte al instanței judecătorești, media de concurs constituie maximum 100 de puncte și se calculează, după cum urmează: - nu mai puțin de 50% se constituie din rezultatul evaluării performanțelor; - nu mai mult de 30% din punctajul acordat de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor; - nu mai mult de 20% din punctajul acordat de Consiliul Superior al Magistraturii. 8 În cadrul ședinței Plenul CSM va aprecia motivarea personală a candidatului și corespunderea acestuia funcției de judecător: motivele care au determinat candidatul să participe la concurs; determinarea vizând ocuparea funcției pentru care candidează; propuneri privind modernizarea și îmbunătățirea activității instanței și calității actului de justiție; fermitatea în expunere în cadrul interviului, precum și reputația persoanei în contextul prevederilor legale. La aprecierea candidatului, CSM va ține cont de meritele acestuia, competențele sale profesionale, personale și sociale; în ceea ce privește promovarea în funcții administrative, evaluarea se va baza inclusiv pe competențele manageriale ale judecătorului. Punctajul maxim acordat de CSM nu va constitui mai mult de 20 de puncte.”

Referitor la termenul de declarare a recursurilor, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 24 ianuarie 2022. Conform recipiselor și extraselor din poșta electronică dispozitivul hotărârii a fost notificat lui Sergiu Daguța, Oxanei Robu și Ninei Arabadji la 25 ianuarie 2022, iar hotărârea motivată a fost notificată Oxanei Robu la 11 februarie 2022, lui Sergiu Daguța la 16 februarie 2022 și Ninei Arabadji la 17 februarie 2022. ( f.d. 113-115,120-121, vol.II)

Oxana Robu a depus recurs nemotivat la 27 ianuarie 2022 și recursul motivat la 10 martie 2022, iar Sergiu Daguța a depus recursul nemotivat la 16 februarie 2022 și motivarea recursului la 18 martie 2022.

În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs demarată de către Oxana Robu și Sergiu Daguța a fost în interiorul termenului legal.

Cu referire la termenul de declarare a recursului de către Nina Arabadji instanța de recurs reține, că dispozitivul hotărârii a fost notificat Ninei Arabadji la 25 ianuarie 2022. Astfel, Nina Arabadji a depus recurs nemotivat la 08 februarie 2022 în interiorul termenului prevăzut de art. 245, alin. (1) din Codul administrativ în vigoare la data depunerii recursului. 9

Totodată din materialele dosarului rezultă că hotărârea motivată a fost expediată, Ninei Arabadji prin intermediul poștei electronice xxxxx la 17 februarie 2022. ( f.d. 123, vol.II)

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază, cutia poștală xxxxx este poșta electronică gestionată de Nina Arabadji, or, prin intermediul acestei adrese electronice a depus recursul nemotivat la 08 februarie 2022.

Mai mult, la 14 martie 2022, ora 16:03, Nina Arabadji, tot prin intermediul adresei electronice menționate a confirmat recepționarea hotărârii motivate a Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2022.

În aceste circumstanțe, completul de judecată nu reține data notificării hotărârii motivate de către Nina Arabadji ca fiind data când dânsa a confirmat recepționarea hotărârii motivate, adică 14 martie 2022 (f.d. 122, vol.II), în condițiile în care potrivit regulilor privind circulația documentelor electronice, un document electronic se consideră recepționat de către destinatar din momentul în care acesta intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să-l acceseze. Prin urmare, în speță, se constată că hotărârea a fost notificată la data de 17 februarie 2022, dată de la care începe să curgă termenul legal de contestare.

Totodată, instanța de recurs reiterează, că art. 96, alin. (1) din Codul administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor judecătorești. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui. Așadar confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc.

Prin urmare, termenul de depunere a recursului motivat începe să curgă imediat din ziua următoare aducerii la cunoștință a hotărârii motivate a Curții de Apel Chișinău și anume din data de 18 februarie 2022, iar ultima zi fiind data de 21 martie 2022, ora 24:00.

Însă, recursul motivat a fost depus abia la 07 aprilie 2022 (f.d.151- 154, vol.II), contrar prevederilor art. 245 din Codul administrativ, ceea ce denotă că recursul a fost depus mult prea târziu peste termenul de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate a Curții de Apel Chișinău.

Astfel, în consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art. 246, alin. (2) lit. e) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului) de declarare a recursului inadmisibil.

Totodată, instanța de recurs menționează că, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. 10

Astfel, soluția de declarare a recursului depus de Nina Arabadji ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Nina Arabadji inadmisibil, deoarece motivarea recursului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului.

De asemenea, completul de judecată nu a considerat oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recursurile depuse de către Oxana Robu și Sergiu Daguța, deoarece criticile recurenților și contraargumentele din referință au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acestora.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează, că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul administrativ, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Totodată, din sensul art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă, recursurile declarate de către Oxana Robu și Sergiu Daguța până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii acestuia, însă procedura de examinare conform noilor reglementări.

Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat la materialele dosarului atestă că, prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 156/8 din 16 aprilie 2019 a fost anunțat concurs pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție. La 14 mai 2019 Oxana Robu judecător al Curții de Apel Chișinău a depus cerere privind participarea la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție. ( f.d. 59, vol.I) Sergiu Daguța a depus cerere privind participarea la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție la 22 mai 2019. (f.d.56, vol.I) Tot din materialele dosarului rezultă că, potrivit anexei la agenda ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 16 din 16 iulie 2019, la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție s-au înscris 6 judecători. (f.d. 51, vol.I) Din conținutul procesului-verbal nr. 1 al ședinței Consiliului Superior al Magistraturii din 16 iulie 2019, la ședința Plenului au fost prezenți candidații Oxana Robu, Sergiu Daguța, Nina Arabadji, Natalia Simciuc, Stelian Teleucă și Eugeniu Pșenița, care au susținut cererile de participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Totodată, se atestă că, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și-a exprimat votul, după cum urmează: Oxana Robu – 6 voturi pro și 3 voturi contra; Stelian Teleucă – 5 voturi pro și 4 voturi contra; Natalia Simciuc – 4 voturi pro și 5 voturi contra; Eugeniu Pșenița – 1 vot pro și 8 voturi contra; Sergiu Daguța – 6 voturi pro și 3 voturi contra și Nina Arabadji – 6 voturi pro și 3 voturi contra. (f.d.62-64, vol. I) Astfel, prin hotărârea cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție nr.272/16 din 16 iulie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a considerat eșuat concursul anunțat prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 156/8 din 16 aprilie 2019. (f.d. 65-67, vol. I)

Oxana Robu și Sergiu Daguța prin prezenta acțiune au solicitat anularea hotărârii cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție nr.272/16 din 16 iulie 2019, în partea eșuării concursului în privința reclamanților și obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să emită hotărâre cu privire la propunerea de numire a reclamanților în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție,

Fiind investită cu examinarea cauzei, Curtea de Apel Chișinău prin hotărârea din data de 24 ianuarie 2022 a respins acțiunea depusă de Oxana Robu, Nina Arabadji și Sergiu Daguța împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terți Stelian Teleucă, Natalia Simciuc și Eugeniu Pșenița cu 12 privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de fond, stabilind modalitatea de promovare și reținând că puterea discreționară a Consiliului Superior al Magistraturii la promovarea candidaților în funcție de magistrat la Curtea Supremă de Justiție se realizează prin cumularea a două condiții stabilite prin lege și anume, atribuirea punctajului și votul majorității membrilor acestuia, a respins acțiunea, or, la caz, niciun candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi.

Oxana Robu și Sergiu Daguța prin recursul înaintat au susținut că, instanța de fond nu a analizat temeiul invocat în acțiune cu privire la faptul că actul contestat este lipsit de elementul motivării, deoarece, nu se specifică care urma să fie numărul necesar de voturi, cum a fost acumulată majoritatea voturilor și cum s-a ajuns la concluzia că niciun candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi, precum și faptul că la adoptarea hotărârii cu privire la cariera judecătorilor membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii participă fără drept de vot.

Verificând cadrul legal pertinent raportat la circumstanțele cauzei instanța de recurs concluzionează că, Curtea de Apel Chișinău corect a respins acțiunea formulată de către Oxana Robu și Sergiu Daguța.

În acest context completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează, că din conținutul prevederilor art. 118 din Codul administrativ rezultă, că motivarea actului administrativ trebuie să conțină circumstanțele de fapt și de drept, la fel din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar.

Prin urmare, principiul motivării impune necesitatea ca autoritățile publice, care emit acte administrative, să indice expres și implicit, circumstanțele de fapt și de drept care determină soluția adoptată. Motivarea unui act administrativ nu poate fi limitată la competența autorității publice, ori la temeiul de drept al acesteia, dar trebuie să conțină și elementele de fapt care să permită, pe de o parte, destinatarilor să cunoască și să evalueze temeiurile deciziei, iar, pe de alta parte, să facă posibila exercitarea controlului de legalitate.

Analizând hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 272/16 din 16 iulie 2019 privind eșuarea concursului în privința reclamanților, instanța de recurs constată, că aceasta este motivată, or, din conținutul acestei hotărâri se deduce că recurenții personal au participat în ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii unde au susținut cererile de participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii a reținut detalii relevante despre activitatea candidaților înscriși în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție și anume: 13 - „Oxana Robu a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, pe un termen de 5 ani, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1810- III din 13 mai 2004. Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 2203-IV din 21 aprilie 2009 a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, iar prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1074-VII din 01 aprilie 2014, a fost numită în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Potrivit hotărârii Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor nr. 2/1 din 25 ianuarie 2019, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor, i-a fost atribuit calificativul ,,excelent”, iar prin hotărârea Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor nr. 19/02 din 15 februarie 2019 i-au fost acordate 74 de puncte; - Sergiu Daguța a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, pe un termen de 5 ani, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 978- III din 26 noiembrie 2002. Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1310-IV din 26 septembrie 2007 a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Potrivit hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 624/26 din 29 septembrie 2016, începând cu 01 ianuarie 2019, judecătorul Sergiu Daguța a fost încadrat la Judecătoria Chișinău, instanță nou-creată prin Legea nr. 76 din 21 aprilie 2016 privind reorganizarea instanțelor judecătorești. Ulterior, prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 584/27 din 11 decembrie 2018, a fost desemnat judecător specializat în materie de drept civil din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, începând cu 01 ianuarie 2019. Potrivit hotărârii Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor nr. 124/14 din 10 noiembrie 2017, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor, i-a fost atribuit calificativul ,,foarte bine”, iar prin hotărârea Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor nr. 9/01 din 01 februarie 2019, i-au fost acordate 64 de puncte."

Prin urmare se atestă că sunt înserate circumstanțele de fapt și de drept care au stat la baza soluției autorității publice pârâte, or din conținutul acesteia se desprinde expres și implicit că Consiliul Superior al Magistraturii, analizând motivarea personală a candidaților, determinarea acestora privind ocuparea funcției pentru care candidează, reputația persoanei în contextul prevederilor legale și în baza competențelor profesionale, personale și sociale, a acordat candidaților un punctaj nu mai mare de 20%.

Totodată, din hotărârea contestată rezultă că în rezultatul deliberării niciun candidat din acest concurs nu a acumulat numărul necesar de voturi, motiv din care s-a considerat eșuat concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Argumentul recurenților precum că actul administrativ contestat nu este motivat prin prisma nespecificării care urma să fie numărul necesar de voturi și cum a fost calculat majoritatea voturilor, este respins de către instanța de recurs, deoarece obligația de motivare presupune explicarea considerentelor de fapt și de drept care au determinat emiterea actului, nu și expunerea detaliată a unor formule matematice sau a pașilor aritmetici prin care s-a constatat majoritatea voturilor.

Prin urmare, este suficient ca din cuprinsul actului administrativ să rezulte, în mod clar și neechivoc, numărul de voturi exprimate și mențiunea că acesta constituie sau nu majoritatea cerută de lege. 14

Instanța de recurs menționează că, din procesul-verbal nr. 1 al ședinței Consiliului Superior al Magistraturii din 16 iulie 2019, rezultă că la ședință au fost prezenți 10 membrii din 12, iar prin prisma art.24 alin. (1) din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 în vigoare la perioada de referință, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se adoptă cu votul deschis al majorității membrilor săi.

Din hotărârea contestată rezultă că, în urma deliberării, atât Oxana Robu, cât și Sergiu Daguța, au obținut câte 6 voturi „pentru” și 3 „împotrivă”. Astfel, niciunul dintre candidați nu au obținut majoritatea voturilor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv cel puțin 7 voturi din totalul de 12 membri, corespunzător cerinței majorității absolute (½ + 1).

Argumentul precum că la calcularea cvorumului și al majorității necesar pentru examinarea chestiunilor privind carierea judecătorilor nu se iau în considerare membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii, este respins de către completul de judecată din motiv că potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 în vigoare la perioada de referință, la adoptarea hotărârilor cu privire la cariera judecătorilor, membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii participă fără drept de vot.

Prin urmare, membrul de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, Olesea Stamate era în drept să participe la ședința Consiliului Superior al Magistraturii cu includerea ei în calculul cvorumului reieșind din numărul de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, doar că nu este în drept să participe la vot pe chestiuni ce țin de carieră.

La caz, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că la vot nu a participat niciun membru al Consiliului Superior al Magistraturii, care nu are drept de vot la examinarea chestiunilor ce țin de cariera judecătorului, or, în urma deliberării au votat 9 membri din 10 și anume 6 pro și 3 contra.

În aceste circumstanțe se atestă că niciun candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi, motiv din care Consiliul Superior al Magistraturii corect a considerat eșuat concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Totodată, instanța de recurs nu reține ca fiind întemeiat nici argumentul precum că din hotărârea contestată nu este clar cum s-a ajuns la concluzia că niciun candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi, or, motivarea unui act administrativ nu presupune explicarea raționamentului fiecărui membru al Consiliului Superior al Magistraturii sau indicarea modului exact în care s-a format majoritatea, ci doar prezentarea rezultatului final al procedurii decizionale. Ceea ce este relevant este constatarea expresă că, raportat la numărul membrilor și la cerințele de cvorum, niciunul dintre candidați nu a obținut numărul minim de voturi necesar.

De altfel, procesul deliberativ al Consiliului Superior al Magistraturii nu trebuie motivat în detaliu în cuprinsul actului, fiind protejat de principiul autonomiei decizionale a organului colegial. Ceea ce trebuie să rezulte este 15 efectul deliberării, adică rezultatul numeric al votului, ceea ce actul contestat conține.

Cu referire la argumentul recurenților precum că potrivit legislației în vigoare, deciziile privind cariera judecătorului se adoptă, nu în baza rezultatelor votului, dar în temeiul rezultatelor evaluărilor, instanța de judecată reține că obținerea punctajului final al evaluării în niciun mod nu condiționează obligația Consiliului Superior al Magistraturii de a propune numirea în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, deoarece o asemenea ordine de aplicare a legii ar deturna sensul unui asemenea exercițiu instituțional. Obligarea autorității publice pârâte de a propune numirea în funcția de judecător, care a acumulat punctajul cel mai mare în cadrul concursului prin cumularea rezultatelor tuturor etapelor, ar contraveni principiului meritocrației, dat fiind faptul că pe lângă atribuirea punctajului, candidatul urmează să obțină și votul majorității membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Totodată, completul de judecată menționează că, în cazul în care candidații au obținut punctajul cel mai mare în cadrul concursului prin cumularea rezultatelor tuturor etapelor, nu obligatoriu duce la emiterea unei soluții de a propune numirea în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție pentru că ar afecta sensul competențelor Consiliului Superior al Magistraturii, or, din lege rezultă clar și evident că decizia finală se va adopta urmare a unei proceduri de vot.

În acest sens este de menționat că, Consiliul Superior al Magistraturii este un organ colegial și hotărârile se adoptă după exprimarea votului, care, la rândul său, constituie expresia convingerii proprii, pe care și-o creează fiecare membru în baza materialelor și în baza prestației candidaților și se exprimă prin vot.

În aceste circumstanțe completul de judecată reține că instanța de fond corect a concluzionat că soluția membrilor Consiliului Superior al Magistraturii de a considera eșuat concursul cu privire la suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a fost emisă în temeiul Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996, în urma examinării în cumul a materialelor, audierii candidaților și activității personale, a carierii, a motivării personale și în rezultatul exprimării votului de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii prezenți la ședință, fapt indicat expres în hotărârea contestată.

Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău, corect a stabilită că la caz lipsesc temeiuri de anulare a actului administrativ contestat, întrucât hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii reflectă rezultatele unui concurs organizat și desfășurat în baza normelor legale enunțate supra, nefiind stabilite încălcări de natură să atragă nulitatea a hotărârii nr.272/16 din 16 iulie 2019, or, aceasta este legală. 16

Împrejurările de fapt și de drept expuse mai sus determină completul de judecată al Curții Supreme de Justiție să conchidă că, soluția adoptată de către Curtea de Apel Chișinău de respingerea acțiunii depuse de Oxana Robu și Sergiu Daguța împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terți Stelian Teleucă, Natalia Simciuc și Eugeniu Pșenița cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil este corectă.

În atare împrejurări, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va declara inadmisibil recursul depus de către Nina Arabadji și va respinge, ca fiind neîntemeiate recursurile depuse de către Oxana Robu și Sergiu Daguța cu menținerea hotărârii din 24 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău în privința acestora.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248, alin. (1), lit. a) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de către Nina Arabadji. Respinge recursurile declarate de către Oxana Robu și Sergiu Daguța. Menține hotărârea din 24 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău emisă în cauza de contencios administrativ, înaintată la acțiunea depusă de Robu Oxana, Nina Arabadji și Sergiu Daguța împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terți Stelian Teleucă, Natalia Simciuc și Eugeniu Pșenița cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 17