3ra-1155/23 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursurilor depuse nu se încadrează în prevederile art.246 din Codul administrativ în vigoare până la 01 septembrie 2023
3ra-1155/23 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Simion Vrabii,
în cauza de contencios administrativ, înaintată la acțiunea depusă de către
Simion Vrabii împotriva executorului judecătoresc Iulia Danu, Primăria
orașului Căușeni și Consiliul orășenesc Căușeni privind anularea actului
administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ
individual favorabil, repararea prejudiciului moral, restituirea cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-1155/23
nr. PIGD 2 2-22029743-01-3ra-23112023)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursurilor
depuse nu se încadrează în prevederile art.246 din Codul administrativ (în vigoare
până la 01 septembrie 2023). Dezacordul recurentului cu soluția pronunțată nu
constituie temei de casare a actului juridic contestat.
Judecătoria Căușeni, sediul central, jud. V. Colun
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca
23 ianuarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de către, Simion Vrabii
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
ÎN FAPT
La 02 martie 2022, Simion Vrabii a înaintat acțiune, concretizată ulterior
la 07 aprilie 2022, împotriva executorului judecătoresc Iulia Danu, Primăriei
orașului Căușeni și Consiliului orășenesc Căușeni, prin care a solicitat anularea
deciziei nr. 5/12 din 06 august 2021, eliberarea titlului de autentificare a
dreptului deținătorului de teren, repararea prejudiciului moral din contul
Primăriei și Consiliului în sumă de 10 000 lei, pentru nesoluționarea cererii în
termen legal, obligarea executorului judecătoresc Iulia Danu să execute
hotărârea de judecată din 03 mai 2019 și să-i elibereze titlul pe terenul său,
obligarea primarului să nu-i creeze obstacole de a-i elibera titlu de autentificare
cu proiectul terenului ce îl are în natură cu delimitarea hotarelor din 01
noiembrie 1992, anularea deciziei din 6 august 2021 ca fiind ilegală și încasarea
cheltuielile de judecată. (f.d. 1-4, 34-38, vol.I)
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin acțiunea depusă
solicită obligarea de a nu-i crea obstacole la primirea titlului de autentificare a
bunului său imobil pe terenul agricol din extravilan conform actului care
confirmă dreptul de proprietate, posesiune funciară eliberat lui Simion Vrabie,
prin decizia Primăriei nr. 139 ,,a” din 28 mai 1992, prin care i s-a pus la
dispoziție un teren de 25 de ari în scopul cultivării culturilor agricole în
proprietate privată pe toată viața cu delimitarea hotarelor în natură la fața
locului, care îl are în natură pînă în prezent.
Simion Vrabie a susținut că titlul este întocmit în două exemplare. Primul
a fost înmânat proprietarului Simion Vrabie, iar al doilea se păstrează la
Primăria Căușeni și este valabil pînă la eliberarea titlului de autentificare a
dreptului de proprietate, posesie beneficiere funciară. Actul este o probă
juridică, care confirmă că este trecut în registrul titlurilor funciare la nr. 369/271
eliberat pe 1 noiembrie 1992, fiind semnat de către primar și specialistul
funciar.
Reclamantul a mai indicat că pe pag. 3 este scrisă suprafața terenurilor
la hotarele planului cu suprafața 0,25 ha, iar reclamantul cere anume eliberarea
titlului pe terenul pe care îl are în natură și este trecut în registrul titularilor
funciari sub nr. 369/271.
Totodată, a menționat că din 1 noiembrie 1992 este vecin cu Maria
Mocanu și Gheorghe Falcă, până în prezent nu a cerut să fie împroprietărit cu
terenuri străine ce nu-i aparțin. Terenul său cu nr. sectorului de teren 369/271
are cod cadastral xxxxx. Simion Vrabie a solicitat eliberarea titlului cu codul
cadastral xxxxx cu vecinii de hotar Gheorghii Falcă, care are codul cadastral
xxxxx și Maria Mocanu cu codul cadastral 2701410159, însă Primarul i-a
1
refuzat să-i elibereze titlul pe terenul său. Deoarece este invalid de gr. II, a
perfectat procură pe numele surorii sale, să scrie cereri să depună acte, să achite
taxa de stat, să ducă executorului judecătoresc titlul executoriu, hotărârea de
judecată.
În temeiul procurii a primit și paguba morală în mărime de 5 000 lei și 1
600 lei de la debitorul Primăria or. Căușeni, prin ce s-a executat parțial
hotărârea de judecată, însă executorul refuză să întreprindă măsurile de
executare a hotărârii de judecată din 3 mai 2019. Nu obligă debitorul să-i
elibereze titlul cu cod cadastral xxxxx al terenului său cel are în natură pînă în
prezent. Îl impune cu forța și cu amenințări să primească titlul de autentificare
pe terenuri străine cu cod cadastral xxxxx și cu cod cadastral xxxxx, motiv din
care a depus cereri executorului judecătoresc Iulia Danu și i-a explicat că
terenul său are cod cadastral xxxxx și îl are în natură din 1 noiembrie 1992. Prin
actul din 01 noiembrie 1992 al terenului agricol de 25 ari, Primăria i-a
recunoscut dreptul la proprietate, deci, titlul din 1 noiembrie 1992 se consideră
pus în circuitul civil din momentul respectiv, având statut de proprietate privată.
Terenul a fost amplasat în natură cu delimitarea hotarelor în anul 1992.
Astfel, reclamantul a cerut titlul pe terenul pe care îl deține, deci, Primăria urma
să-i elibereze titlul de autentificare pe terenul care îl are în natură din 1992
conform deciziei nr. 5/2 din 2000 cum au primit toți cetățenii, ce au lucrat la
colhozul „Rasvet”, precum rezultă din art. 315 alin. 2 din Codul civil, art. 46 al
Constituției din Republica Moldova, care prevede că dreptul la proprietate este
absolut perpetuu și este recunoscut titularului său în raport cu toți care sunt
obligați să nu facă nimic de natură să-l încalce.
Reclamantul a menționat că autoritățile Republicii Moldova au
confirmat dreptul la proprietate din 01 noiembrie 1992, însă nu i-au eliberat
titlul de autentificare conform programului Pămînt, motiv din care prin
hotărârea instanței de judecată din 03 mai 2019 s-a obligat Primăria or. Căușeni
să elibereze titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren lui Simion
Vrabie asupra terenului trecut în registrul titularilor funciari la nr. 369/271 cu
suprafața de 25 de ari, acordat în proprietate privată prin decizia 139 „a” din 28
mai 1992. Or, debitorul Primăria or. Căușeni a eliberat titlul executoriu la 03
decembrie 2020, iar Iulia Danu îi încalcă drepturile lui ca creditor, îl amenință
și îl impune cu forța să primească titlul pe teren străin.
În hotărârea din 03 mai 2019 nu este scris că Simion Vrabie este obligat
să primească titlul cu cod cadastral xxxxx pe teren străin. Simion Vrabie a
refuzat primirea titlului cu codul cadastral xxxxxx, deoarece terenul lui are alt
număr cadastral.
Totodată, reclamantul a solicitat să fie sancționate persoanele din cadrul
primăriei din cauza că nu i-a fost eliberat titlul pe terenul său.
În opinia reclamantului executorul judecătoresc nu are dreptul să îl
exproprieze de terenul său agricol, care îl are din 01 noiembrie 1992 cu
suprafața de 25 ari. Primarul a invocat faptul că el nu a achitat impozitul pe
terenul său. S-a adresat la poliție cu plângere. De la poliție i-a spus că va fi
2
chemat și audiat, însă, ulterior a primit un răspuns formal. Or, poliția a constatat
că pe terenul său cod cadastral xxxxxx este înregistrată o altă persoană decedată
fără a avea drept de proprietate, care n-a lucrat în colhoz.
Simion Vrabie a susținut că decizia executorului judecătoresc referitor
la executarea hotărârilor judecătorești este obligatorii pentru toate instituțiile de
stat obștești. Iulia Danu refuză să oblige persoana responsabilă din cadrul
primăriei să execute hotărîrea de judecată și titlul executoriu, prin ce acoperă
comiterea unei infracțiuni comise de Primarul Anatolie Donțu. Executorul
judecătoresc Iulia Danu nu este în drept să facă presiuni asupra sa ca să
primească teren străin, nu este în drept să modifice modul și ordinea de
executare a hotărârii.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 30 septembrie 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul
central s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Simion Vrabii
împotriva executorului judecătoresc Iulia Danu, Primăria orașului Căușeni și
Consiliul orășenesc Căușeni privind anularea actului administrativ individual
defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
repararea prejudiciului moral, restituirea cheltuielilor de judecată.
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel în termen, la 27
octombrie 2022, de către Simion Vrabii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 05 iulie 2023 a casat integral
hotărârea din 30 septembrie 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, a emis
o decizie nouă prin care a declarat acțiunea depusă de către Simion Vrabii ca
inadmisibilă.
Instanța de apel a reținut că, instanța de fond neîntemeiat a purces la
examinarea legalității deciziei Consiliului orășenesc Căușeni nr. 5/12 din 06
august 2021, întrucât decizia contestată nu constituie un act administrativ
individual, fiind emisă exclusiv pentru executarea unei hotărâri judecătorești,
prin care s-a obligat Primăria or. Căușeni să elibereze titlul de autentificare a
dreptului deținătorului de teren, pe numele lui Simion Vrabie asupra terenului
trecut în Registrul titularilor funciari la nr. 369/271 cu suprafața de 0,25 ha. În
consecință, aceasta nu poate face obiectul contenciosului administrativ.
Totodată, Curtea de Apel Chișinău nu a reținut argumentele lui Simion
Vrabii privind pretinsa ilegalitate a deciziei, deoarece lipsește un act
administrativ în sensul Codului administrativ care să fi lezat drepturi sau
interese legitime apel apelantului.
La fel nu s-a constatat existența unui drept vătămat al lui Simion Vrabie
prin activitate administrativă, condiție esențială pentru promovarea unei acțiuni
în contencios administrativ.
Astfel, instanța de apel a conchis că Simion Vrabie nu poate invoca
încălcarea unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ, deoarece actul
3
contestat nu îndeplinește criteriile activității administrative prevăzute de art. 5
din Cod. Prin urmare, a reținut lipsa unui act administrativ individual și,
implicit, inexistența unei atingeri aduse drepturilor sau intereselor legitime ale
lui Simion Vrabie.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Simion Vrabie, prin
care a solicitat admiterea recursului cu casarea deciziei Curții de Apel Chișinău
din 05 iulie 2023 și a hotărârii din 30 septembrie 2022 a Judecătoriei Căușeni,
sediul central cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii, totodată
a mai solicitat anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren
cu nr. cadastral xxxxx și radierea dreptului de proprietate din Registrul
cadastral a lui Bulbuc Haralampie.
În argumentarea recursului Simion Vrabie a reiterat circumstanțele de
fapt indicare în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, menționând
că instanța de apel nu a analizat probele prezentate de către acesta în susținerea
pretențiilor înaintate, nu a admis spre examinarea pretenția înaintată verbal
privind anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr.
cadastral xxxxx și radierea dreptului de proprietate din Registrul cadastral a lui
Bulbuc Haralampie precum și nu au admis demersul privind audierea
martorilor.
Recurentul a susținut că terenul acestuia are codul cadastral 271410160
și îl prelucrează din 01 noiembrie 1992 și nu poate fi obligat să primească un
alt teren ce nu-i aparține.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin. (1), alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție):
„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1
septembrie 2023.
Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 244 alin. (1), alin. (2) din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023) prevede următoarele:
„ Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.
Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a
treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) reglementa următoarele:
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se
4
prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la
instanța de apel”.
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă
recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele
și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și
se comunică părților.”
Art. 246 alin. (2) din Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) stabilea că:
„Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate
fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o
persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.
245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea
termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite
la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat
neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțată public la 05 iulie 2023. Dispozitivul deciziei a fost notificat lui
Simion Vrabie, prin intermediul oficiului poștal la 18 septembrie 2023, fiind
recepționat la 28 septembrie 2023, iar motivarea deciziei la 28 octombrie 2023,
fiind recepționată la 01 noiembrie 2023.
Simion Vrabie a depus recurs nemotivat în data de 03 august 2023, iar
motivarea recursului a prezentat-o în data de 16 noiembrie 2023.
În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că calea de atac în ordine de recurs a fost demarată de către
Simion Vrabie în interiorul termenului legal.
Din analiza art. 246, alin. (2) din Codul administrativ (în vigoare la data
depunerii recursului), rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în
special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească
în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un
eventual succes rezultat din examinarea cererii în fond.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
5
al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții
de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex
officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate,
cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în
condițiile nominalizate mai sus.
În consecutivitate, motivarea cererii de recurs depusă de Simion Vrabie,
în circumstanțele expuse, se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Mai mult, recursul depus de către Simion Vrabie conține obiecții de fapt
și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,
primind o apreciere corespunzătoare.
Cu referire la solicitarea lui Simion Vrabie privind anularea titlului de
autentificare a dreptului deținătorului de teren și radierea dreptului de
proprietate din Registrul cadastral a lui Bulbuc Haralampiei, instanța de recurs
subliniază că, în faza recursului, instanța de control judiciar nu este învestită cu
examinarea unor cereri sau apărări care nu au fost înaintate în scris în ordinea
și modalitatea prevăzută de art. 211 din Codul administrativ și supuse analizei
de către instanțele de judecată ierarhic inferioare, conform cerințelor expres
prevăzute de legislația procesuală.
Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție verifică legalitatea hotărârii
atacate exclusiv prin prisma pretențiilor deduse judecății și examinate de
instanța de apel, în conformitate cu normele procedurale aplicabile, fără a putea
analiza susțineri sau pretenții noi formulate pentru prima dată în recurs. O atare
abordare este impusă de principiile legalității, disponibilității și securității
raporturilor juridice, care guvernează exercitarea căilor ordinare și
extraordinare de atac.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în ordine de
apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului
și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în
asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să
țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste
însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
6
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea
a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor
ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, instanța de recurs ajunge la concluzia de
a declara inadmisibil recursul depus de către Simion Vrabie.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și art. 246, alin. (1) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către Simion Vrabie
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
7