3ra-1155/23 — Privind anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

La 02 martie 2022, Simion Vrabii a înaintat acțiune, concretizată ulterior la 07 aprilie 2022, împotriva executorului judecătoresc Iulia Danu, Primăriei orașului Căușeni și Consiliului orășenesc Căușeni, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 5/12 din 06 august 2021, eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, repararea prejudiciului moral din contul Primăriei și Consiliului în sumă de 10 000 lei, pentru nesoluționarea cererii în termen legal, obligarea executorului judecătoresc Iulia Danu să execute hotărârea de judecată din 03 mai 2019 și să-i elibereze titlul pe terenul său, obligarea primarului să nu-i creeze obstacole de a-i elibera titlu de autentificare cu proiectul terenului ce îl are în natură cu delimitarea hotarelor din 01 noiembrie 1992, anularea deciziei din 6 august 2021 ca fiind ilegală și încasarea cheltuielile de judecată. (f.d. 1-4, 34-38, vol.I)

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin acțiunea depusă solicită obligarea de a nu-i crea obstacole la primirea titlului de autentificare a bunului său imobil pe terenul agricol din extravilan conform actului care confirmă dreptul de proprietate, posesiune funciară eliberat lui Simion Vrabie, prin decizia Primăriei nr. 139 ,,a” din 28 mai 1992, prin care i s-a pus la dispoziție un teren de 25 de ari în scopul cultivării culturilor agricole în proprietate privată pe toată viața cu delimitarea hotarelor în natură la fața locului, care îl are în natură pînă în prezent.

Simion Vrabie a susținut că titlul este întocmit în două exemplare. Primul a fost înmânat proprietarului Simion Vrabie, iar al doilea se păstrează la Primăria Căușeni și este valabil pînă la eliberarea titlului de autentificare a dreptului de proprietate, posesie beneficiere funciară. Actul este o probă juridică, care confirmă că este trecut în registrul titlurilor funciare la nr. 369/271 eliberat pe 1 noiembrie 1992, fiind semnat de către primar și specialistul funciar.

Reclamantul a mai indicat că pe pag. 3 este scrisă suprafața terenurilor la hotarele planului cu suprafața 0,25 ha, iar reclamantul cere anume eliberarea titlului pe terenul pe care îl are în natură și este trecut în registrul titularilor funciari sub nr. 369/271.

Totodată, a menționat că din 1 noiembrie 1992 este vecin cu Maria Mocanu și Gheorghe Falcă, până în prezent nu a cerut să fie împroprietărit cu terenuri străine ce nu-i aparțin. Terenul său cu nr. sectorului de teren 369/271 are cod cadastral xxxxx. Simion Vrabie a solicitat eliberarea titlului cu codul cadastral xxxxx cu vecinii de hotar Gheorghii Falcă, care are codul cadastral xxxxx și Maria Mocanu cu codul cadastral 2701410159, însă Primarul i-a 1 refuzat să-i elibereze titlul pe terenul său. Deoarece este invalid de gr. II, a perfectat procură pe numele surorii sale, să scrie cereri să depună acte, să achite taxa de stat, să ducă executorului judecătoresc titlul executoriu, hotărârea de judecată.

În temeiul procurii a primit și paguba morală în mărime de 5 000 lei și 1 600 lei de la debitorul Primăria or. Căușeni, prin ce s-a executat parțial hotărârea de judecată, însă executorul refuză să întreprindă măsurile de executare a hotărârii de judecată din 3 mai 2019. Nu obligă debitorul să-i elibereze titlul cu cod cadastral xxxxx al terenului său cel are în natură pînă în prezent. Îl impune cu forța și cu amenințări să primească titlul de autentificare pe terenuri străine cu cod cadastral xxxxx și cu cod cadastral xxxxx, motiv din care a depus cereri executorului judecătoresc Iulia Danu și i-a explicat că terenul său are cod cadastral xxxxx și îl are în natură din 1 noiembrie 1992. Prin actul din 01 noiembrie 1992 al terenului agricol de 25 ari, Primăria i-a recunoscut dreptul la proprietate, deci, titlul din 1 noiembrie 1992 se consideră pus în circuitul civil din momentul respectiv, având statut de proprietate privată.

Terenul a fost amplasat în natură cu delimitarea hotarelor în anul 1992. Astfel, reclamantul a cerut titlul pe terenul pe care îl deține, deci, Primăria urma să-i elibereze titlul de autentificare pe terenul care îl are în natură din 1992 conform deciziei nr. 5/2 din 2000 cum au primit toți cetățenii, ce au lucrat la colhozul „Rasvet”, precum rezultă din art. 315 alin. 2 din Codul civil, art. 46 al Constituției din Republica Moldova, care prevede că dreptul la proprietate este absolut perpetuu și este recunoscut titularului său în raport cu toți care sunt obligați să nu facă nimic de natură să-l încalce.

Reclamantul a menționat că autoritățile Republicii Moldova au confirmat dreptul la proprietate din 01 noiembrie 1992, însă nu i-au eliberat titlul de autentificare conform programului Pămînt, motiv din care prin hotărârea instanței de judecată din 03 mai 2019 s-a obligat Primăria or. Căușeni să elibereze titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren lui Simion Vrabie asupra terenului trecut în registrul titularilor funciari la nr. 369/271 cu suprafața de 25 de ari, acordat în proprietate privată prin decizia 139 „a” din 28 mai 1992. Or, debitorul Primăria or. Căușeni a eliberat titlul executoriu la 03 decembrie 2020, iar Iulia Danu îi încalcă drepturile lui ca creditor, îl amenință și îl impune cu forța să primească titlul pe teren străin.

În hotărârea din 03 mai 2019 nu este scris că Simion Vrabie este obligat să primească titlul cu cod cadastral xxxxx pe teren străin. Simion Vrabie a refuzat primirea titlului cu codul cadastral xxxxxx, deoarece terenul lui are alt număr cadastral.

Totodată, reclamantul a solicitat să fie sancționate persoanele din cadrul primăriei din cauza că nu i-a fost eliberat titlul pe terenul său.

În opinia reclamantului executorul judecătoresc nu are dreptul să îl exproprieze de terenul său agricol, care îl are din 01 noiembrie 1992 cu suprafața de 25 ari. Primarul a invocat faptul că el nu a achitat impozitul pe terenul său. S-a adresat la poliție cu plângere. De la poliție i-a spus că va fi 2 chemat și audiat, însă, ulterior a primit un răspuns formal. Or, poliția a constatat că pe terenul său cod cadastral xxxxxx este înregistrată o altă persoană decedată fără a avea drept de proprietate, care n-a lucrat în colhoz.

Simion Vrabie a susținut că decizia executorului judecătoresc referitor la executarea hotărârilor judecătorești este obligatorii pentru toate instituțiile de stat obștești. Iulia Danu refuză să oblige persoana responsabilă din cadrul primăriei să execute hotărîrea de judecată și titlul executoriu, prin ce acoperă comiterea unei infracțiuni comise de Primarul Anatolie Donțu. Executorul judecătoresc Iulia Danu nu este în drept să facă presiuni asupra sa ca să primească teren străin, nu este în drept să modifice modul și ordinea de executare a hotărârii.

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel în termen, la 27 octombrie 2022, de către Simion Vrabii.

Instanța de apel a reținut că, instanța de fond neîntemeiat a purces la examinarea legalității deciziei Consiliului orășenesc Căușeni nr. 5/12 din 06 august 2021, întrucât decizia contestată nu constituie un act administrativ individual, fiind emisă exclusiv pentru executarea unei hotărâri judecătorești, prin care s-a obligat Primăria or. Căușeni să elibereze titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, pe numele lui Simion Vrabie asupra terenului trecut în Registrul titularilor funciari la nr. 369/271 cu suprafața de 0,25 ha. În consecință, aceasta nu poate face obiectul contenciosului administrativ.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău nu a reținut argumentele lui Simion Vrabii privind pretinsa ilegalitate a deciziei, deoarece lipsește un act administrativ în sensul Codului administrativ care să fi lezat drepturi sau interese legitime apel apelantului.

La fel nu s-a constatat existența unui drept vătămat al lui Simion Vrabie prin activitate administrativă, condiție esențială pentru promovarea unei acțiuni în contencios administrativ.

Astfel, instanța de apel a conchis că Simion Vrabie nu poate invoca încălcarea unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ, deoarece actul 3 contestat nu îndeplinește criteriile activității administrative prevăzute de art. 5 din Cod. Prin urmare, a reținut lipsa unui act administrativ individual și, implicit, inexistența unei atingeri aduse drepturilor sau intereselor legitime ale lui Simion Vrabie.

În argumentarea recursului Simion Vrabie a reiterat circumstanțele de fapt indicare în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, menționând că instanța de apel nu a analizat probele prezentate de către acesta în susținerea pretențiilor înaintate, nu a admis spre examinarea pretenția înaintată verbal privind anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxxx și radierea dreptului de proprietate din Registrul cadastral a lui Bulbuc Haralampie precum și nu au admis demersul privind audierea martorilor.

Recurentul a susținut că terenul acestuia are codul cadastral 271410160 și îl prelucrează din 01 noiembrie 1992 și nu poate fi obligat să primească un alt teren ce nu-i aparține.

Art. 244 alin. (1), alin. (2) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede următoarele: „ Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) reglementa următoarele: „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se 4 prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel”.

Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. 246 alin. (2) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) stabilea că: „Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție”.

Din analiza art. 246, alin. (2) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în fond.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv 5 al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs depusă de Simion Vrabie, în circumstanțele expuse, se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Mai mult, recursul depus de către Simion Vrabie conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

Cu referire la solicitarea lui Simion Vrabie privind anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și radierea dreptului de proprietate din Registrul cadastral a lui Bulbuc Haralampiei, instanța de recurs subliniază că, în faza recursului, instanța de control judiciar nu este învestită cu examinarea unor cereri sau apărări care nu au fost înaintate în scris în ordinea și modalitatea prevăzută de art. 211 din Codul administrativ și supuse analizei de către instanțele de judecată ierarhic inferioare, conform cerințelor expres prevăzute de legislația procesuală.

Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate exclusiv prin prisma pretențiilor deduse judecății și examinate de instanța de apel, în conformitate cu normele procedurale aplicabile, fără a putea analiza susțineri sau pretenții noi formulate pentru prima dată în recurs. O atare abordare este impusă de principiile legalității, disponibilității și securității raporturilor juridice, care guvernează exercitarea căilor ordinare și extraordinare de atac.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în ordine de apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură 6 în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, instanța de recurs ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Simion Vrabie.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și art. 246, alin. (1) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de către Simion Vrabie Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 7