3r-181/24 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil
- Temei legal
- Depunerea apelului peste termenul prevăzut la art.232, alin. 1 din Codul administrativ.
3r-181/24 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Oficiul teritorial
Căușeni al Cancelariei de Stat,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de
către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului
local Bulboaca privind anularea actului administrativ defavorabil,
împotriva încheierii din data de 18 aprilie 2024 a Curții de Apel
Chișinău,
(Dosarul nr. 3r-181/24
Nr. PIGD 2-22086007-01-3r-26072024)
Depunerea apelului peste termenul prevăzut la art.232, alin. (1) din Codul
administrativ.
Judecătoria Anenii Noi, sediul central, jud. M. Chiperi
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc
02 octombrie 2024
Textul corespunde cu originalul
Examinând în lipsa părților recursul depus de către Oficiul
teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 17 iunie 2022 Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de
Stat a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului local
Bulboaca privind anularea actului administrativ defavorabil.
Judecătoria Anenii Noi, sediul central prin hotărârea din 15 martie
2023 a respins acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Căușeni al
Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local Bulboaca privind anularea
actului administrativ defavorabil, ca neîntemeiată.
În data de 18 aprilie 2023, Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de
Stat a depus apel nemotivat împotriva hotărârii menționate, solicitând
casarea acesteia cu emiterea unei noi decizii cu privire la admiterea acțiunii,
Iar în data de 19 iunie 2023, a depus cererea de apel motivată.
Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 18 aprilie 2024 a
declarat inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Căușeni al
Cancelariei de Stat.
Nefiind de acord cu încheierea instanței de apel, Oficiul teritorial
Căușeni al Cancelariei de Stat a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea
recursului, repunerea în termen a apelului, casarea încheierii contestate și
restituirea dosarului pentru examinare în ordine de apel.
În motivarea recursului Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat
a invocat dezacordul cu soluția instanței de apel, menționând că în temeiul
art. 235 din Codul administrativ, instanța de apel urma să-i acord un termen
pentru înlăturarea neajunsurilor.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 24, alin. (1) din Codul administrativ stabilește că:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 63, alin. (1) din Codul administrativ reglementează că:
1
„calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu
prevederile art.383–390 din Codul civil.”
Art. 65, alin. (1) din Codul administrativ prevede că:
„Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un
termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal
sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”
Art. 191, alin. (5), lit. b) din Codul administrativ reglementează
următoarele:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 232, alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
„Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen
de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen
mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul
împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.”
Art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea
termenului stabilit la art.232 alin.(1).”
Art. 241, alin. (1) din Codul administrativ relevă că:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 241, alin. (3) din Codul administrativ stabilește că:
„Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător
prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă
altceva.”
Art. 242 din Codul administrativ reglementează că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”
Art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ statuează că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.”
Art. 243, alin. (2) din Codul administrativ stabilește că:
„Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără
ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții
la proces.”
Art. 385 alin. (1) din Codul civil prescrie că:
2
„Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment
în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau
momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului prevăzut de art. 242
din Codul administrativ, instanța de recurs reține că autoritatea publică
recurentă a respectat acest termen, or, încheierea Curții de Apel Chișinău a
pronunțată în data de 18 aprilie 2024, a fost expediată pentru notificare
participanților la proces, prin intermediul poștei electronice la 09 iulie 2024.
Autoritatea publică recurentă a depus recursul la 23 iulie 2024.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând
prevederile art. 243, alin. (2) din Codul administrativ a decis examinarea
cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei
ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună
invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost
formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea
acesteia.
Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului,
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că în data de 17
iunie 2022 Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus acțiune în
contencios administrativ împotriva Consiliului local Bulboaca privind
anularea actului administrativ defavorabil.
Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din data de 10 martie
2023, reprezentantul Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a fost
prezent la ședința de judecată, unde s-a examinat cauza în fond, s-a ascultat
poziția acestuia, precum și a reprezentantului autorității pârâte referitor la
acțiunea înaintată, s-a cercetat înscrisurile, s-a finalizat cercetarea
judecătorească, s-a ascultat susținerile verbale, fiind amânată pronunțarea
hotărârii pentru data de 15 martie 2023, ora 15.00.
Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din data de 15 martie
2023, la pronunțarea hotărârii participanții la proces nu s-a prezentat.
Judecătoria Anenii Noi, sediul central prin hotărârea din 15 martie
2023 a respins acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Căușeni al
Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local Bulboaca privind anularea
actului administrativ defavorabil, ca neîntemeiată.
În data de 18 aprilie 2023, Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de
Stat, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii menționate, solicitând
casarea acesteia cu emiterea unei noi decizii cu privire la admiterea acțiunii.
Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 18 aprilie 2024 a
declarat inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Căușeni al
Cancelariei de Stat, deoarece apelul nemotivat a fost depus peste termen.
3
Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a criticat soluția
instanței de apel, indicând că instanța de apel în temeiul art. 235 din Codul
administrativ, urma să-i acorde un termen pentru înlăturarea neajunsurilor.
Efectuând controlul judiciar al încheierii din 18 aprilie 2024 a Curții
de Apel Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în
concordanță cu normele de drept procedural, ori în corespundere cu art. 236,
alin. (2), lit. d) din Codul administrativ apelul se declară inadmisibil în
special când apelului a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.
232, alin. (1).
Articolul 232, alin. (1) din Codul administrativ prevede expres că
apelul se depune în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului
hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
În acest context completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
subliniază că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele
determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte,
mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea
nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând
instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință
de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor
normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu
survenirea efectelor negative.
Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de
legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai.
Așa, art. 232, alin. (1) din Codul administrativ stipulează că începutul
curgerii termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur
eveniment – de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.
Coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu
art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată că în condițiile speței începutul
curgerii termenului de depunere a apelului este ziua imediat următoare datei
calendaristice pronunțării dispozitivului hotărârii, adică ziua de 16 martie
2023, iar ultima zi fiind data de 14 aprilie 2023, ora 24:00.
Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că Oficiul teritorial
Căușeni al Cancelariei de Stat nu s-a conformat prevederilor art. 232, alin.
(1) din Codul administrativ, or apelul a fost depus abia în data de 18 aprilie
2023.
Astfel, este în afara oricărui dubiu că autoritatea recurentă nu a depus
apelul în termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (1) din Codul administrativ,
deși, de la momentul pronunțări dispozitivului hotărârii a dispus de timp
suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a prezenta
apelul în interiorul termenului legal.
În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea
oricărui alt act de procedură în modul expres prevăzut și în termenul legal
4
atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când
partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de
voința ei să efectueze acțiunea în termen.
În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul
administrativ, Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat urma să
îndeplinească obligațiile cu bună-credință.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte modul și
termenul prevăzut de lege, ori termenul de depunere a apelului este
imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții
atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale
de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a apelului se
datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al reprezentantului
Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, care trebuia să dea dovadă
de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de
drepturile și obligațiile procedurale.
Astfel, prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, Oficiul
teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat inițiind acțiune în instanța de
judecată, avea obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine activă
să se intereseze de soarta dosarului și să prezinte apelul în termen. Această
acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor de
protejare a drepturilor de acces la instanță și declararea căii de atac (apelul),
în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea
apelului inadmisibil în temeiul art. 232, alin. (1) coroborat cu art. 236, alin.
(2), lit. d) din Codul administrativ.
Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
notat în cauza Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007)
că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția
drepturilor sale de acces la justiție.
Argumentul Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat precum
că instanța de apel, prin prisma art. 235 din Codul administrativ, urma să-i
acorde un termen pentru înlăturarea neajunsurilor, este considerat de către
instanța de recurs, neîntemeiat, or termenul de depunere a apelului este un
termen imperativ și de decădere, iar urmare a nerespectării acestui termen,
instanța de apel în temeiul art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ
urmează să-l declare inadmisibil.
Astfel, soluția instanței de apel, de a declara apelul inadmisibil, este în
concordanță cu prevederile art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ,
or termenul de depunere a apelului este imperativ, iar prelungirea acestuia
prin explicarea lacunele apelului, ar încălca principiul securității raporturilor
juridice.
Sub acest aspect completul de judecată notează că legiuitorul a instituit
termenul imperativ pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel
stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o
5
perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o
complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte.
Deci, admiterea exercitării unei căi de atac efectuată necorespunzător și în
afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și
securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în
conjunctura ordinii de drept naționale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa
că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate
pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare
a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor
juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca
aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste termene urmăresc mai multe scopuri
importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen
pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse
foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice
nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se
pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând
de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi
incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza
Marckx v. Belgia).
Cu referire la solicitarea Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de
Stat, adresată Curții Supreme de Justiție, de a repune apelul în termen,
instanța de recurs menționează, că legislatorul a prevăzut dreptul părții de a
solicita repunerea în termen a apelului, însă această solicitare urma să fie
adresată instanței de apel, ca instanță competentă în examinarea cererii de
repunere în termen a apelului și prelungirea termenului de apel.
Prin urmare, instanța de recurs nu se poate expune asupra acestei
solicitări, or, în ordine de recurs se verifică legalitatea încheierii contestate,
iar solicitarea privind repunerea apelului în termen nu a fost examinată de
către instanța de apel.
În lumina acestor circumstanțe, instanța de recurs ajunge la concluzia
că instanța de apel întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de către
Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 15
martie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central.
Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și
concluziile trase profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii
acestuia cu menținerea încheierii contestate.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul 243, alin. (1), lit. b) din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de către Oficiul teritorial Căușeni al
Cancelariei de Stat.
6
Menține încheierea din data de 18 aprilie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea
depusă de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva
Consiliului local Bulboaca privind anularea actului administrativ
defavorabil.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
7