3ra-596/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-596/21 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) D E C I Z I E 30 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Nicolae Craiu Nina Vascan examinând recursul depus de Consiliul local Bulboaca, r-nul Anenii Noi, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local Bulboaca, r-nul Anenii Noi privind anularea actului administrativ, împotriva hotărârii din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, c o n s t a t ă : La 18 ianuarie 2021 Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local Bulboaca, r-nul Anenii Noi, privind anularea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că la 08 septembrie 2020 Consiliul local Bulboaca, r-nul Anenii Noi, a adoptat decizia nr. 6/6 „Cu privire la luarea la evidența de stat”. Urmare a exercitării controlului actului nominalizat, a constatat abateri de la prevederile legislației în vigoare.

Astfel, i-a înaintat Consiliului local Bulboaca, r-nul Anenii Noi, notificarea nr.1304/OT3-614 din 14 octombrie 2020, prin care a solicitat examinarea notificării în vederea întreprinderii măsurilor privind suspendarea executării și abrogarea deciziei nr. 6/6 din 08 septembrie 2020 „Cu privire la luarea la evidența de stat”, deoarece prin pct. 1 al deciziei enunțate, Consiliul local Bulboaca, r-nul Anenii Noi a luat la evidența de stat autoritatea deliberativă a Administrației Publice Locale Bulboaca - Consiliul local Bulboaca, r-nul Anenii Noi, cu înregistrarea în Registrul datelor despre organele centrale de specialitate ale administrației publice și autoritățile administrației publice locale, în dispozițiile generale ale actului fiind făcut trimitere la Hotărârea Guvernului nr.1004 din 29 august 2006, pentru 1 aprobarea Regulamentului cu privire la evidența de stat a organelor centrale de specialitate ale administrației publice și autoritățile publice locale și autorităților administrației publice locale.

Regulamentul cu privire la evidența de stat a organelor centrale de specialitate ale administrației publice și autoritățile publice locale și autorităților administrației publice locale stipulează că, evidenței de stat, conform prezentului Regulament, sînt supuse ministerele, alte autorități administrative centrale, unitățile subordonate acestora și subdiviziunile desconcentrate în teritoriu, autoritățile administrației publice locale care au statut de persoană juridică. Prin prisma art. 2, 3 al Legii nr. 764/2001 privind organizarea administrativ- teritorială a Republicii Moldova, art. 110 din Constituția Republicii Moldova și în corelare cu prevederile Codului Civil, persoană juridică de drept public cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, titular ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii este Unitatea Administrativ Teritorială.

Iar, conform prevederilor art. 112 din Constituția Republicii Moldova, art. 1, 11 al Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală, Legii nr. 435/2006 privind descentralizarea administrativă, consiliul local în calitatea sa de autoritate deliberativă a Administrației Publice Locale, nu are personalitate juridică, respectiv nu întrunește trăsăturile distincte a unei persoane juridice de drept public. Având în vedere cele enunțate, reclamantul a concluzionat că consiliul local este autoritatea reprezentativă și deliberativă compusă din consilieri aleși și nu deține statutul de persoană juridică de drept public, respectiv nu cade sub incidența prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1004 din 29 august 2006 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la evidența de stat a organelor centrale de specialitate ale administrației publice și autoritățile publice locale și autorităților administrației publice locale.

Astfel, reclamantul consideră ilegală decizia Consiliului local Bulboaca, r-nul Anenii Noi nr. 6/6 din 08 septembrie 2020 „Cu privire la luarea la evidență de stat”. Totodată, a precizat că până la moment Consiliul local Bulboaca, r-nul Anenii Noi, nu s-a expus asupra notificării nr. 1304/OT3-614 din 14 octombrie 2020. Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a solicitat anularea deciziei Consiliului local Bulboaca, r-nul Anenii Noi nr. 6/6 din 08 septembrie 2020 „Cu privire la luarea la evidență de stat”. La 22 ianuarie 2021 Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova a depus cerere, prin care a solicitat strămutarea acțiunii după competență la Curtea de Apel Chișinău (f.d.12).

Prin încheierea din 22 ianuarie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local Bulboaca, r-nul Anenii Noi, privind anularea actului administrativ normativ s-a strămutat la Curtea de Apel Chișinău pentru examinare după competență (f.d.13-14). Prin hotărârea din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat și s-a anulat decizia Consiliului local Bulboaca, r-nul Anenii Noi nr. 6/6 din 08 septembrie 2020 „Cu privire la luarea la evidența de stat” (f.d.46-54).

2 Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut dispozițiile art. 4, 5 alin. (1)-(2), art. 14 alin.(1), art. 26 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, art.3 al Legii cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, menționând că administrația publică locală, ca personalitate juridică este compusă din două subiecte -consiliile locale, ca autorități deliberative și primarii, ca autorități executive, care în ansamblu formează o singură entitate.

Potrivit Regulamentului cu privire la evidența de stat a organelor centrale de specialitate ale administrației publice și autoritățile publice locale și autorităților administrației publice locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1004 din 29 august 2006, evidenței de stat sînt supuse ministerele, alte autorități administrative centrale, unitățile subordonate acestora și subdiviziunile desconcentrate în teritoriu, autoritățile administrației publice locale care au statut de persoană juridică. Astfel, prima instanță a concluzionat că Consiliul local Bulboaca, r-nul Anenii Noi, nu cade sub incidența prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1004 din 29 august 2006 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la evidența de stat a organelor centrale de specialitate ale administrației publice și autorităților administrației publice locale.

Iar, administrația publică locală, exercitându-și dreptul discreționar, nu a respectat normele legale de adoptare a actului administrativ normativ, or, scopul pentru care a fost emis, nu se încadrează în cel prevăzut de lege. La 22 martie 2021 Consiliul local Bulboaca, r-nul Anenii Noi, a depus recurs împotriva hotărârii din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii. În susținerea recursului, recurentul a indicat motivele de drept și de fapt invocate în referința depusă la cererea de chemare în judecată, suplimentar invocându-se că hotărârea primei instanțe este neîntemeiată și ilegală, prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și procedural.

Subsecvent, recurentul a menționat că Curtea de Apel Chișinău la emiterea hotărârii contestate nu a luat în considerare argumentele sale, invocate în susținerea opiniei privind netemeinicia acțiunii reclamantului Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat și legalității deciziei Consiliului local Bulboaca, r-nul Anenii Noi nr. 6/6 din 08 septembrie 2020 „Cu privire la luarea la evidența de stat”. Prin referința depusă la 11 mai 2021 Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de Consiliul local Bulboaca, r-nul Anenii Noi. În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus la 22 martie 2021 este în termen, or, hotărârea primei 3 instanțe a fost pronunțată la 22 februarie 2021 și expediată către Consiliul local Bulboaca, r-nul Anenii Noi, la 20 aprilie 2021 (f.d.57).

Prin încheierea din 26 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de Consiliul local Bulboaca, r-nul Anenii Noi a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecatări. Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. În speță, completul specializat nu a considerat oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul depus de Consiliul local Bulboaca, r-nul Anenii Noi, de a casa integral hotărârea din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei în instanța competentă – Judecătoria Anenii Noi, sediul Central, din următoarele motive. Prin prisma art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Conform art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrative, examinînd recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz. În temeiul art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169– 171. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept: să admită recursul și să caseze integral decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, trimițînd cauza spre rejudecare în prima instanță doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art.432 alin.(3) lit.d) și f). La solicitarea participanților la proces, instanța de recurs poate trimite cauza spre rejudecare în prima instanță o singură dată în cazul prevăzut la art.432 alin.(3) lit.b).

Din materialele cauzei rezultă că, prin decizia nr. 6/6 din 08 septembrie 2020 „Cu privire la luarea la evidență de stat” a Consiliului local Bulboaca, r-nul Anenii Noi, s-a luat la evidență de stat Consiliul local Bulboaca cu înregistrarea acestuia în Registrul datelor despre organele centrale de specialitate ale administrației publice și autoritățile administrației publice locale. (f.d.10) Prin notificarea nr. 1304/OT - 614 din 14 octombrie 2020, Oficiul Teritorial 3 4 Căușeni al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova a solicitat Consiliului local Bulboaca, r-nul Anenii Noi reexaminarea și abrogarea deciziei nr. 6/6 din 08 septembrie 2020 „Cu privire la luarea la evidență de stat” (f.d.6-9).

Iar, la 18 ianuarie 2021 Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova a depus la Judecătoria Anenii Noi, sediul Central prezenta cerere de chemare în judecată solicitând anularea deciziei Consiliului local Bulboaca, r-nul Anenii nr. 6/6 din 08 septembrie 2020 „Cu privire la luarea la evidență de stat” (f.d.2-5). La 22 ianuarie 2021 Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova a depus cerere, prin care a solicitat strămutarea acțiunii după competență la Curtea de Apel Chișinău (f.d.12). Prin încheierea din 22 ianuarie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local Bulboaca, r-nul Anenii Noi, privind anularea actului administrativ normativ s-a strămutat la Curtea de Apel Chișinău pentru examinare după competență (f.d.13-14).

Iar, prin hotărârea din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local Bulboaca, r-nul Anenii Noi, privind anularea actului administrativ normativ și s-a anulat decizia Consiliului local Bulboaca, r-nul Anenii nr. 6/6 din 08 septembrie 2020 „Cu privire la luarea la evidență de stat” (f.d.46-54). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că hotărârea din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost emisă cu încălcarea normelor de drept ce reglementează competența jurisdicțională pentru acțiunea în contencios administrativ, motiv din care actul judecătoresc de dispoziție contestat, nu poate fi menținut ca legal și întemeiat.

În susținerea concluziei enunțate instanța de recurs menționează următoarele. Conform art. 61 al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, activitatea autorităților administrației publice locale de nivelurile întîi și al doilea, precum și a celor din cadrul unității teritoriale autonome cu statut juridic special este supusă controlului administrativ în temeiul Constituției, al prezentei legi și al altor acte legislative. Controlul administrativ al activității autorităților administrației publice locale vizează respectarea Constituției, a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, a prezentei legi și a altor acte normative atît de către autoritățile administrației publice locale de nivelurile întîi și al doilea, cît și de către funcționarii acestora.

Controlul administrativ include controlul legalității și controlul oportunității activității autorităților administrației publice locale. Controlul administrativ se efectuează din oficiu sau la cerere. Potrivit art. 63 alin. (1) al Legii nominalizate, de organizarea controlului administrativ al activității autorităților administrației publice locale este responsabilă Cancelaria de Stat, acesta fiind exercitat nemijlocit de Cancelaria de Stat sau de oficiile sale teritoriale, conduse de reprezentanții Guvernului în teritoriu. Conform art. 64 alin. (1) lit. a) al aceleiași Legi, controlului obligatoriu sînt supuse următoarele acte ale autorităților administrației publice locale: deciziile consiliilor locale de nivelurile întîi și al doilea.

5 Iar, conform art. 68 alin.(1)-(4) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, în cazul în care consideră că un act emis de autoritatea administrației publice locale este ilegal, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat notifică autorității locale emitente ilegalitatea actului controlat, cerînd modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat notifică autoritatea administrației publice locale în termen de: 30 de zile de la data includerii actului în Registrul de stat al actelor locale – în cazul controlului obligatoriu și facultativ; 30 de zile de la data primirii cererii de efectuare a controlului – în cazul controlului solicitat de autoritatea administrației publice locale sau de persoana vătămată.

În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă trebuie să modifice sau să abroge actul contestat. În cazul în care, în termenul stabilit la alin.(3), autoritatea locală emitentă și-a menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul contestat sau în cazul tăcerii autorității locale emitente în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză.

Totodată, în condițiile art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod. În corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative. Conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. O acțiune în contencios administrativ în corespundere cu art. 206 alin. (1) lit. a)-e) din Codul administrativ, poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

Articolul 10 Cod administrativ, stipulează că, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Iar, conform art. 12 Cod administrativ, un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza 6 prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.

Aici, instanța de recurs în completare relevă prevederile art. 2 din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, conform cărora în sensul prezentei legi, următoarele noțiuni principale semnifică act normativ – act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sînt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice În conformitate cu art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ.

Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

Așadar, instanța de recurs analizând cererea de chemare în judecată și probele anexate la materialele cauzei constată că Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat prin prezenta acțiune solicită anularea deciziei Consiliului local Bulboaca, r-nul Anenii nr. 6/6 din 08 septembrie 2020 „Cu privire la luarea la evidență de stat”, care este un act administrativ individual ce reglementează un caz individual și are drept scop nașterea raportului juridic de drept public, în temeiul art. 14 alin. (2) din Legea cu privire la informatizare și la resursele informaționale de stat nr. 467 din 21 noiembrie 2003 și a Regulamentului cu privire la evidența de stat a organelor centrale de specialitate ale administrației publice și a autorităților administrației publice locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1004 din 29 august 2006. La acest capitol, instanța de recurs relevă că conform pct. 27 subpct.

8) al Regulamentului cu privire la modul de ținere a Registrului de stat al actelor locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 672 din 28 august 2017, includerea actului în Registru se realizează prin funcționalitatea "Fișa documentului administrativ". La includerea actului, angajatul autorizat completează atributele fișei definite de sistem: caracterul actului (normativ sau individual). Astfel, conform Registrului de stat al actelor locale, decizia Consiliului local Bulboaca, r-nul Anenii nr. 6/6 din 08 septembrie 2020 „Cu privire la luarea la evidență de stat” a fost înregistrată ca act administrativ individual.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție notează că, deși Codul administrativ la art. 191 alin. (1), prevede expres că în afara cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ, Judecătoria Anenii Noi, sediul Central contrar normei enunțate, prin încheierea din 22 ianuarie 2021 a strămutat cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local Bulboaca, r-nul Anenii Noi, privind anularea actului administrativ - decizia Consiliului local Bulboaca, r-nul Anenii nr. 6/6 din 08 septembrie 2020 „Cu privire la luarea la evidență de stat” pentru examinare după competență la Curtea de Apel Chișinău.

În acest sens, art. 198 alin. (2) Cod administrativ, prevede că dacă nu este competentă teritorial sau material, instanța de judecată transmite acțiunea în 7 contencios administrativ instanței de judecată competente printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs. La rândul său, Curtea de Apel Chișinău nu a înlăturat omisiunea admisă de către Judecătoria Anenii Noi, sediul Central, reținând greșit spre soluționare acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat și examinând fondul acesteia. Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decelează că prezenta cauză de contencios administrativ, reieșind din obiectul și pretențiile formulate, a fost examinată cu încălcarea competenței jurisdicționale, ceea ce duce la casarea inevitabilă a actului judecătoresc de dispoziție contestat.

De altfel, aceast argument a fost invocat și de Consiliul local Bulboaca, r-nul Anenii Noi în referința depusă la cererea de chemare în judecată și în recurs. Deopotrivă, art. 197 din Codul administrativ statuează că nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. Așa fiind, căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță de judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca dreptul de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este adusă cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie competentă să analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei.

Acest mod de reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță cu principiile CEDO, potrivit căreia exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest drept. În contextul dat, instanța de recurs prin prisma standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului, notează că nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept intern implică în principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (DMD Group, A.S. împotriva Slovaciei, pct. 61). În același timp, art. 6 § 1 CEDO, garantează ca prim aspect al procesului echitabil, înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând, având competență clar stabilită de legea națională.

De aceea, normele de competență jurisdicțională sunt de strictă interpretare, iar orice interpretare extensivă sau restrictivă trebuie calificată ca abuz de drept. Din considerentele enunțate și având în vedere faptul constatării încălcării normelor de drept procedural și anume că actul de dispoziție judecătoresc a fost pronunțat cu încălcarea competenței jurisdicționale, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea hotărârii din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central conform competenței.

În conformitate cu art. 195, art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ și art. 445 alin. (1) lit. c1 ) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de 8 contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se admite recursul depus de Consiliul local Bulboaca, r-nul Anenii Noi. Se casează integral hotărârea din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Se restituie cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliul local Bulboaca, r-nul Anenii Noi, privind anularea actului administrativ Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central conform competenței.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Nicolae Craiu Nina Vascan 9