3ra-929/21 — anularea actelor administrative cu caracter normativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative cu caracter normativ
- Temei legal
- competenta jurisdictionala pentru actiunea in control normativ
3ra-929/21 — anularea actelor administrative cu caracter normativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-929/2021
Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (M. Chiperi)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, I. Muruianu)
D E C I Z I E
15 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecători Maria Ghervas
Nina Vascan
Nicolae Craiu
Victor Burduh
examinând recursul depus de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată
de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orășenesc
Anenii Noi privind anularea actelor administrative cu caracter normativ,
împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 22 martie 2019, Oficiul Teritorial Căușeni a Cancelariei de Stat a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului or. Anenii Noi privind anularea
deciziei Consiliul orășenesc Anenii Noi nr. 08/02 din 19 decembrie 2018 „Cu privire
la aprobarea bugetului Primăriei or. Anenii Noi pentru a. 2019 în prima lectură”.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 10 ianuarie 2019 decizia
menționată a fost prezentată Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat
pentru a fi supusă controlului de legalitate, fiind înregistrată cu
nr. de intrare 1301/OT3-281.
Urmare a exercitării controlului actului indicat, constatând abateri de la
prevederile legislației în vigoare, Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a
expediat Consiliului orășenesc Anenii Noi, notificarea nr. 1304/OT3-58 din
25 ianuarie 2019, prin care s-a solicitat examinarea notificării în vederea
întreprinderii măsurilor privind reexaminarea și abrogarea deciziei Consiliului
orășenesc Anenii Noi nr. 08/02 din 19 decembrie 2018 „Cu privire la aprobarea
bugetului Primăriei or. Anenii Noi pentru a.2019 în prima lectură”.
A invocat că, conform Legii cu privire la actele normative nr. 100 din
22.12.2017, actul normativ este un act juridic adoptat, aprobat sau emis de o
1
autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care
stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr
nedeterminat de situații identice.
Conform art. 18 din Legea enunțată, actele normative ale autorităților
administrației publice locale se emit pentru realizarea atribuțiilor funcționale și în
limitele competențelor stabilite de Constituție, de Carta Europeană a Autonomiei
Locale și de alte acte normative, fiind aplicate doar în raza teritoriului administrat
de către acestea, iar secțiunea a 5-a din Legea precitată prevede avizarea, consultarea
publică și efectuarea expertizei proiectelor de acte normative și etapele elaborării
proiectului actului normativ după cum urmează: a) desemnarea persoanei
responsabile sau, după caz, formarea grupului de lucru care va elabora proiectul,
precum și asigurarea suportului tehnic, organizatoric și financiar al procesului de
elaborare; b) determinarea categoriei, conceptului și stabilirea structurii actului
normativ; c) elaborarea versiunii inițiale a proiectului și întocmirea notei
informative; d) întocmirea tabelului de concordanță, în cazul în care prin proiectul
actului normativ se urmărește armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii
Europene; e) consultarea publică, avizarea proiectului actului normative de către
autoritățile a căror competență are tangență direct sau indirectă cu obiectul de
reglementare a proiectului actului normativ, efectuarea expertizelor, inclusiv
expertiza anticorupție, expertiza juridică și, după caz, expertiza de compatibilitate
cu legislația Uniunii Europene și expertiza grupului de lucru al Comisiei de stat
pentru reglementarea activității de întreprinzător; f) întocmirea sintezei obiecțiilor și
propunerilor autorităților publice și, după caz, a sintezei recomandărilor
reprezentanților societății civile; g) elaborarea versiunii finale a proiectului de act
normativ.
Conform art. 32 din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din
22.12.2017, în urma avizării și consultării publice, autorul proiectului întocmește
sinteza obiecțiilor și propunerilor autorităților publice, precum și sinteza
recomandărilor reprezentanților societății civile, conform unuia dintre modelele
indicate în anexele nr. 2 și nr. 3. Sinteza obiecțiilor și propunerilor și sinteza
recomandărilor pot fi incluse într-un singur document (denumit în continuare -
sinteză).
La fel, indică că art. 35 stipulează efectuarea obligatorie a expertizei
anticorupție pentru toate proiectele actelor normative, iar conform art. 37 proiectele
actelor normative ale autorităților administrației publice locale se supun expertizei
juridice în cadrul subdiviziunilor specializate ale acestora.
Mai comunică, că art. 30 din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din
22.12.2017, prevede elaborarea Notei informative la proiectul actului normativ, care
va cuprinde cel puțin următoarele compartimente: a) denumirea sau numele
autorului și, după caz, a participanților la elaborarea proiectului actului normativ; b)
condițiile ce au impus elaborarea proiectului actului normativ și finalitățile urmărite;
c) descrierea gradului de compatibilitate, pentru proiectele care au ca scop
armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene; d) principalele
prevederi ale proiectului și evidențierea elementelor noi; e) fundamentarea
economico-fînanciar; f) modul de încorporare a actului în cadrul normativ în
vigoare; g) avizarea și consultarea publică a proiectului; h) constatările expertizei
2
anticorupție; i) constatările expertizei de compatibilitate cu legislația Uniunii
Europene; j) constatările expertizei juridice; k) constatările altor expertize.
Compartimentele prevăzute la alin. (1) lit. g)—k) se includ în nota informativă doar
dacă, la elaborarea proiectului actului normativ, au fost realizate etapele
corespunzătoare. Dacă, în urma avizării și supunerii expertizei, proiectul a suferit
modificări, nota informativă trebuie modificată în modul corespunzător. Nota
informativă se semnează, în modul prevăzut de legislație, de conducătorul autorității
responsabile de elaborarea proiectului de act normativ sau adjunctul acestuia.
Invocă, că potrivit art. 101 din Legea privind administrația public locală
nr. 436 din 28 decembrie 2016, autoritățile administrației publice locale sunt obligate
să includă în Registrul de stat al actelor locale: a) deciziile consiliilor locale de
nivelurile întâi și al doilea; b) dispozițiile primarului și ale președintelui raionului;
c) actele pretorului; d) alte acte ale autorităților publice locale, care sunt supuse
controlului obligatoriu de legalitate. Proiectele actelor normative ale autorităților
administrației publice locale se fac publice, în vederea consultării, cu cel puțin 15
zile lucrătoare înainte de ziua aprobării actului. Ordinea de zi a ședinței Consiliului
local/raional se afișează în locuri publice și se plasează pe pagina web a consiliului,
în vederea consultării publice, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de ziua ședinței.
Conform art. 64 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din
28 decembrie 2006, procesul-verbal al ședinței consiliului, avizele comisiei de
specialitate și materialele aferente adoptării deciziei, în scopul exercitării controlului
de legalitate al actelor menționate la alin. (1), se include în Registrul de stat al actelor
locale în termen de 10 zile de la data ședinței, în modul stabilit de Guvern.
Responsabil de aceasta este secretarul consiliului.
În opinia reclamantului, având în vedere lipsa materialelor sus-menționate la
decizia Consiliului orășenesc Anenii Noi nr. 08/02 din 19 decembrie 2018 „Cu
privire la aprobarea bugetului Primăriei or. Anenii Noi pentru a. 2019 în prima
lectură”, reiese nerespectarea procedurii de elaborare a actului dat adoptat contrar
prevederilor legale sus-invocate.
La data de 19 martie 2019, prin decizia nr. 03/06 Consiliul orășenesc Anenii
Noi a examinat notificarea nr.1304/OT3-58 din 25 ianuarie 2019 și a respins-o, fără
a indica careva motive.
La 22 martie 2019, Oficiul Teritorial Căușeni a Cancelariei de Stat a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului or. Anenii Noi privind anularea
actelor administrative prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului orășenesc
Anenii Noi nr. 08/03 din 19 decembrie 2018 „Cu privire la aprobarea bugetului
Primăriei or. Anenii Noi pentru a. 2019 în lectura a doua”, invocând aceleași
argumente și norme, menționând că expediind notificare cu privire la abrogarea
deciziei menționate la 25 ianuarie 2019, prin decizia Consiliul or. Anenii Noi
nr. 03/06 din 19 martie 2019 a fost respinsă, fără a indica careva motive.
Prin încheierea din 18 noiembrie 2019, cauzele civile cu nr. 3-14/2019 și
respectiv nr. 3-15/2019 au fost conexate într-o singură procedură, cauzei fiindu-i
atribuit în continuare numărul 3-14/2019.
Prin hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central,
s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Căușeni a
Cancelariei de Stat împotriva Consiliul or. Anenii Noi privind anularea deciziei
Consiliului or. Anenii Noi nr. 08/02 din 19 decembrie 2018 și respectiv a deciziei
3
nr. 08/03 din 19 decembrie 2018 „Cu privire la aprobarea bugetului Primăriei Anenii
Noi pentru a.2019 în prima și a doua lectură”, ca fiind neîntemeiată (f.d. 140-144).
La 07 decembrie 2020, Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, în
termen legal, a declarat cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei
Anenii Noi, sediul Central din 27 noiembrie 2020, solicitând admiterea cererii de
apel, casarea hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care
cererea de chemare în judecată înaintată să fie admisă integral (f.d. 147).
La 18 ianuarie 2021, reprezentantul Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei
de Stat, Costin-Morozan Viorica, cu respectarea termenului legal, a depus, prin
intermediul cancelariei instanței de fond, cerere de apel motivată împotriva hotărârii
din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central.
Prin decizia din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea
de apel declarată de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva
hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, deși Oficiul Teritorial
Căușeni al Cancelariei de Stat a invocat că, decizia Consiliului or. Anenii Noi
nr. 08/02 și respectiv, decizia nr. 08/03, ambele adoptate la 19 decembrie 2018 „Cu
privire la aprobarea bugetului Primăriei Anenii Noi pentru a.2019 în prima și a doua
lectură” necesită a fi anulate pe motiv că Consiliul orășenesc Anenii Noi la adoptarea
deciziilor nu a ținut cont de prevederile art. art. 18, 30, 32, 35 din Legea nr. 100 din
22.12.2017 cu privire la actele normative, cât și a prevederilor art. 10/1 și art. 64
alin. (2) din Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația public locală,
deciziile Consiliului orășănesc Anenii Noi contestate în prezenta cauză, nu
reprezintă acte administrative normative, dar acte administrative individuale întrucât
prin aceste acte se reglementează raporturi și situații juridice în care este vizată în
mod particular - Primăria orașului Anenii Noi și respectiv, bugetul acestei instituții
pentru perioada anului 2019 și nicidecum nu stabilesc careva reguli de aplicare
obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.
În acest sens, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate alegațiile
apelantului/reclamant precum că, deciziile contestate în prezenta cauză au fost
adoptate, fără consultarea publică și efectuarea expertizelor, inclusiv a expertizei
anticorupție, care consideră că este obligatorie și la adoptarea acestor acte
administrative or, la caz, nu sunt aplicabile prevederile art. 35 alin. (1) și art. 37
alin. (1) din Legea cu privire la actele normative (care stabilesc obligativitatea
efectuării expertizei anticorupție, cât și alte expertize juridice).
De asemenea instanța de apel a respins argumentele Oficiului Teritorial
Căușeni al Cancelariei de Stat privind nerespectarea procedurii de elaborare a actelor
menționate, susținând că aceasta reiese din faptul că în Registrul de stat al actelor
locale n-au fost publicate actele care au stat la baza adoptării deciziilor contestate,
potrivit art. art. 2, 4 din Legea nr. 100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative,
în coraborare cu prevederile art. 10, 14 din Codul administrativ, ca fiind un motiv
formal or, singurul fapt al neplasării de către Secretarul Consiliului or. Anenii Noi
în Registrul de stat al actelor locale, a procesului-verbal al ședinței Consiliului,
avizele comisiei de specialitate și alte acte care au stat la baza adoptării deciziilor
contestate, nu poate constitui temei de admitere a acțiunii reclamantului și de
abrogare a deciziilor adoptate de Consiliul or. Anenii la 19 și 23 decembrie 2018 cu
4
privire la aprobarea bugetului Primăriei Anenii Noi pe a.2019 în prima și a doua
lectură.
La fel, a enunțat că, decizia Consiliului or. Anenii Noi nr. 08/02 din 19
decembrie 2018 și respectiv, decizia nr. 08/03 din 19 decembrie 2018 cu privire la
aprobarea bugetului Primăriei Anenii Noi pentru a.2019 în prima și a doua lectură
au fost executate, iar în privința executării acestor decizii nu au parvenit careva
plângeri de la careva persoane fizice sau juridice, la fel nu s-au stabilit careva
încălcări ale legislației în vigoare care ar duce la cauzarea de prejudicii și consecințe
grave, iar la moment obiectul acțiunii dovedindu-se a fi consumat.
Instanța de apel a subliniat că, ulterior adoptării deciziilor Consiliului
or. Anenii Noi nr. 08/02 și nr. 08/03 din 19 decembrie 2018 „Cu privire la aprobarea
bugetului Primăriei Anenii Noi pentru a. 2019 în prima și a doua lectură”, pe
parcursul anului 2019 au fost adoptate de către Consiliul orășănesc Anenii Noi alte
decizii, prin care s-au modificat deciziile contestate „Cu privire la aprobarea
bugetului Primăriei Anenii Noi pe anul 2019”, decizii care nu au fost contestate de
către Oficiul Teritorial Căușeni a Cancelariei de Stat
(f.d. 76, 88-90, 93-96, 102-108, 111-117).
Instanța ierarhic superiosră a apreciat ca fiind justă concluzia primei instanței
cu referire la faptul că, prin acțiunea formulată de Oficiul Teritorial Căușeni al
Cancelariei de Stat a solicitat anularea unor decizii a Consiliului orășenesc Anenii
Noi, care la moment s-au dovedit a fi executate, iar bugetul Primăriei orașului Anenii
Noi aprobat prin actele administrative individuale a fost utilizat integral conform
destinației pentru necesitățile comunității, astfel, prestațiile efectuate în temeiul
acestora nu mai pot fi restituite, întrucât fiecare plăți după cum s-a menționat, s-au
distribuit după destinații realizându-se un interes comunitar, lucrări și servicii a căror
întoarcere a executării indiferent de modificarea situației, nu mai este posibilă și
reală.
La 27 iulie 2021, Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus recurs
împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei contestate, cu emiterea unei decizii noi de admitere a
acțiunii.
În motivarea recursului, recurentul și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței
de apel, reiterând argumentele indicate în cererea de chemare în judecată și cererea
de apel.
Suplimentar a indicat că, instanțele ierarhic inferioare eronat au calificat
deciziile consiliului orășenesc Anenii Noi nr. 08/02 din 19.12.2018 „Cu privire la
aprobarea bugetului Primăriei or. Anenii Noi pentru a.2019 în prima lectură” și
nr. 08/03 din 19.12.2018 „Cu privire la aprobarea bugetului Primăriei or. Anenii Noi
pentru a.2019 în lectura a doua” ca acte administrative cu caracter individual.
În opinia recurentului, o decizie prin care se aprobă bugetul unei administrații
publice locale pentru un an bugetar întrunește cerințele conform Legii cu privire la
actele normative nr. 100 din 22.12.2017, fiind un act cu caracter normativ și se aplică
pe parcursul unui an, deoarece actul normativ, este un act juridic adoptat, aprobat
sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și
impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează
nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui
număr nedeterminat de situații identice.
5
Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel
în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme
de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea
de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 02 iunie 2021, decizia
motivată fiind recepționată de către recurent la 06 august 2021 (f.d. 205).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ reține că Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat s-a conformat
prevederilor legale și a depus cererea de recurs la 27 iulie 2021, în termenul prevăzut
de art. 245 din Codul administrativ.
La 10 septembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului copia
cererii de recurs, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință asupra recursului
declarat. Însă până în prezent intimatul nu și-a valorificat dreptul de a depuse
referință.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție, examinând admisibilitatea recursului, prin încheierea din 11 noiembrie 2021
l-a numit pentru judecare în completul din 5 judecători.
Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră
necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.
Verificând argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar,
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel,
cu remiterea cauzei la rejudecare, din următoarele considerente.
Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care, casează integral
decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor
stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest
caz.
În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul
administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.
III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia,
dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, în procedura în
prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor
împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de
drept.
În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării
corecte a dreptului material.
6
Din materialele cauzei rezultă că, la 22 martie 2019, Oficiul Teritorial Căușeni
a Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului
or. Anenii Noi privind anularea deciziei Consiliul orășenesc Anenii Noi
nr. 08/02 din 19 decembrie 2018 „Cu privire la aprobarea bugetului Primăriei or.
Anenii Noi pentru a.2019 în prima lectură”.
Iar, la 22 martie 2019, Oficiul Teritorial Căușeni a Cancelariei de Stat a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului or. Anenii Noi privind anularea
actelor administrative prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului orășenesc
Anenii Noi nr. 08/03 din 19 decembrie 2018 „Cu privire la aprobarea bugetului
Primăriei or. Anenii Noi pentru a.2019 în lectura a doua”, invocând aceleași
argumente și norme, menționând că expediind notificare cu privire la abrogarea
deciziei menționate la 25 ianuarie 2019, prin decizia Consiliul or. Anenii Noi
nr. 03/06 din 19 martie 2019 a fost respinsă, fără a indica careva motive.
Prin încheierea din 18 noiembrie 2019, cauzele civile cu nr. 3-14/2019 și
respectiv nr. 3-15/2019 au fost conexate într-o singură procedură, cauzei fiindu-i
atribuit în continuare numărul 3-14/2019.
Judecând cauza, Judecătoria Anenii Noi, sediul Central a adoptat hotărârea din
27 noiembrie 2020 prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată
de Oficiul Teritorial Căușeni a Cancelariei de Stat împotriva Consiliul or. Anenii
Noi privind anularea deciziei Consiliului or. Anenii Noi nr. 08/02 din 19 decembrie
2018 și respectiv a deciziei nr. 08/03 din 19 decembrie 2018 „Cu privire la aprobarea
bugetului Primăriei Anenii Noi pentru a.2019 în prima și a doua lectură”, ca fiind
neîntemeiată (f.d. 140-144).
Fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău
a adoptat decizia din 02 iunie 2021 prin care a fost a fost respinsă cererea de apel
declarată de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din
27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție consideră că decizia din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și
hotărîrea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, au fost
emise cu încălcarea normelor de drept ce reglementează competența jurisdicțională
pentru acțiunea în contencios administrativ, motiv pentru care actele judecătorești
de dispoziție nu pot fi menținute ca fiind legale.
În susținerea concluziei enunțate, instanța de recurs menționează următoarele.
În condițiile art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate
administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest
drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la
care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de
contencios administrativ, conform prezentului cod.
În corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice
și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și
alte acte normative.
Conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și
instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea
stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile
participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.
7
O acțiune în contencios administrativ în corespundere cu art. 206 alin. (1)
lit. a)-e) din Codul administrativ, poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte
a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); obligarea autorității
publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); impunerea la
acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); constatarea
existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ
individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau anularea în
tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).
Articolul 10 din Codul administrativ, stipulează că actul administrativ
individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de
autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului
public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea
sau stingerea raporturilor juridice de drept public.
Iar, conform art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este
actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în
baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului
constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr
nedeterminat de situații identice.
Aici, instanța de recurs în completare relevă prevederile art. 2 din Legea cu
privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, conform cărora,
următoarele noțiuni principale semnifică act normativ – act juridic adoptat, aprobat
sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și
impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează
nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sînt aplicabile unui
număr nedeterminat de situații identice.
De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție notează că, caracterul normativ al actelor contestate
rezultă și din competențile de bază atribuite consiliilor locale de către prevederile
art. 14 din Legea privind administrația public locală nr. 436 din 28 decembrie 2016.
Tot la acest capitol, instanța de recurs reține că autoritățile administrației
publice locale elaborează, aprobă și administrează bugetele locale, în conformitate
cu legislația în vigoare, elaborează prognoze bugetare și întreprind, în limitele
competențelor, măsuri pentru creșterea bazei fiscale și asigurarea sustenabilității
bugetelor locale pe termen mediu și lung, înaintează propuneri la elaborarea politicii
bugetar-fiscale și a politicilor sectoriale, precum și participă la consultările privind
relațiile interbugetare, asigură gestionarea resurselor bugetare și administrarea
patrimoniului public, în conformitate cu legislația etc.
În conformitate cu art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, cu excepția
cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile
în contencios administrativ.
Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios
administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun
controlului de constituționalitate.
Așa fiind, instanța de recurs analizând cererea de chemare în judecată și probele
anexate la materialele cauzei, constată că reclamantul prin prezenta acțiune solicită
anularea deciziei Consiliul orășenesc Anenii Noi nr. 08/02 din 19 decembrie 2018
8
„Cu privire la aprobarea bugetului Primăriei or. Anenii Noi pentru a.2019 în prima
lectură” și anularea deciziei Consiliului orășenesc Anenii Noi nr. 08/03 din
19 decembrie 2018 „Cu privire la aprobarea bugetului Primăriei or. Anenii Noi
pentru a.2019 în lectura a doua”, care sunt acte administrative normative or, deciziile
contestate stabilesc reguli generale de conduită cu caracter impersonal, ceea ce
înseamnă că relațiile sociale pe care le reglementează au un caracter abstract.
Cu alte cuvinte, actele administrative cu caracter normativ contestate în
prezenta cauză, prevăd reglementări de principiu și au o aplicabilitate generală, se
adresează și produc efecte erga omnes or, deciziile contestate nu urmăresc
stabilizarea unei situații juridice exacte în favoarea unui număr restrâns și bine
definit de subiecte de drept, nominalizate expres în conținutul acestor acte.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție notează că, deși Codul administrativ, la art. 191 prevede expres
competența jurisdicțională pentru acțiunea în contencios administrativ, Judecătoria
Anenii Noi, sediul Central, contrar normei enunțate, apreciind deciziile contestate
ca fiind acte administrative cu caracter individual a reținut cauza spre examinare, iar
Curtea de Apel Chișinău greșit a soluționat cauza ca instanță de apel având ca obiect
de examinare un act administrativ cu caracter normativ.
Curtea de Apel Chișinău nu a înlăturat omisiunea admisă de către Judecătoria
Anenii Noi, sediul Central, reținând greșit spre soluționare acțiunea depusă și
examinând cauza în apel, pe când urma să examineze fondul cauzei ca instanță de
fond.
Astfel, Colegiul lărgit decelează că prezenta cauză de contencios administrativ,
reieșind din obiectul și pretențiile formulate, a fost examinată cu încălcarea
competenței jurisdicționale materiale, ceea ce duce la casarea inevitabilă a actului
judecătoresc de dispoziție contestat.
Art. 197 din Codul administrativ, statuează că nimeni nu poate fi lipsit de
dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege
cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.
Așa fiind, căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță
de judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca dreptul
de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este adusă
cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie competentă să
analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei.
Acest mod de reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță
cu principiile CEDO, potrivit căreia exercitarea dreptului de acces la justiție
presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de
lege, adică garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza,
efectiv, acest drept.
În contextul dat, instanța de recurs, prin prisma standardelor Curții Europene a
Drepturilor Omului, notează că nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de
drept intern implică în principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (DMD Group,
A.S. împotriva Slovaciei, pct. 61).
În același timp, art. 6 § 1 CEDO, garantează ca prim aspect al procesului
echitabil înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul
rând având competență clar stabilită de legea națională.
9
De aceea, normele de competență jurisdicțională sunt de strictă interpretare, iar
orice interpretare extensivă sau restrictivă trebuie calificată ca abuz de drept.
Din considerentele enunțate și având în vedere faptul constatării încălcării
normelor de procedură și anume că actul de dispoziție judecătoresc a fost pronunțat
cu încălcarea competenței jurisdicționale materiale, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
urmează a fi admis, casată decizia din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și
hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, cu
restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău, conform competenței, pentru
examinarea cauzei ca primă instanță, obiectul litigiului constituind un act
administrativ cu caracter normativ.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se admite recursul declarat de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat.
Se casează decizia din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din
27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, în cauza de contencios
administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul
Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orășenesc Anenii Noi
privind anularea actelor administrative cu caracter normativ, cu restituirea cauzei
spre rejudecare conform competenței la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de
judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecători Maria Ghervas
Nina Vascan
Nicolae Craiu
Victor Burduh
10