3ra-290/22 — modificarea actului administrativ

3ra-290/22 — modificarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-290/22

2-20054012-01-3ra-05042022

Prima instanță: Judecătoria Anenii noi, sediul Central (jud: M. Chiperi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

18 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

examinând recursul depus de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului s. Mereni,

terți Valentin Vieru și Ludmila Colesnic cu privire la modificarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat

împotriva hotărârii din 14 iunie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 22 mai 2020 Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului s. Mereni, terți Valentin Vieru și

Ludmila Colesnic cu privire la modificarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la data de 28 februarie 2020, de

către Consiliul s. Mereni, raionul Anenii Noi a fost adoptată decizia nr. 02/03 „Cu

privire la modificarea bugetului local”, care la data de 04 martie 2020 a fost plasată

în Registrul de Stat al actelor locale, pentru a fi supusă controlului de legalitate.

Ca urmare a exercitării controlului deciziei nominalizate, au fost constatate

abateri de la prevederile legislației în vigoare. Astfel, Consiliului s. Mereni, raionul

Anenii Noi, i-a fost înaintată notificarea nr. 1304/OT3-130 din 24 martie 2020, prin

care s-a solicitat examinarea notificării în vederea întreprinderii măsurilor privind

reexaminarea și modificarea p.1.7 al deciziei Consiliului s. Mereni, raionul Anenii

Noi nr. 02/03 din 28 februarie 2019 „Cu privire la modificarea bugetului local”.

Reclamantul a menționat că alesului local - primarului și vice-primarului, la

expirarea mandatului, urmează a-i fi aplicate prevederile art. 25 alin. (1) din Legea

nr. 768 din 02 februarie 2000 privind statutul alesului local, care stabilește că alesului

local, care a activat cel puțin doi ani în această calitate, i se acordă o indemnizație

unică, egală cu un salariu mediu lunar pe economia națională pentru anul precedent.

1

În această ordine de idei, reclamantul a menționat că, la adoptarea pct. 1.7 al

deciziei nr. 02/03 din 28 februarie 2020 „Cu privire la modificarea bugetului local”,

Consiliul s. Mereni, raionul Anenii Noi nu a respectat prevederile legale în vigoare.

La fel, reclamantul a menționat că, până la momentul depunerii prezentei cereri

Consiliul s. Mereni nu a examinat notificarea înaintată.

Urmare a celor expuse, reclamantul a relevat că, încălcarea procedurii de

convocare a ședinței consiliului local atrage după sine nulitatea deciziei Consiliului

s. Mereni, raionul Anenii Noi nr. 02/03 din 28 februarie 2020 „Cu privire la

modificarea bugetului local”.

Reclamantul a solicitat obligarea Consiliului s. Mereni de a modifica pct.1.7 al

deciziei Consiliului s. Mereni, raionul Anenii Noi nr. 02/03 din 28 februarie 2019

„Cu privire la modificarea bugetului local”, prin substituirea sintagmei: „a câte 2

salarii de funcție” cu sintagma: „a câte un salariul mediu lunar pe economia

națională pentru anul precedent”.

Prin încheierea din 07 aprilie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central au

fost atrași în calitate de terți Ludmila Colesnic, fostul primar și Valentin Vieru, fostul

viceprimar al satului Mereni raionul Anenii Noi, în cauza civilă la acțiunea înaintată

de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului s. Mereni

privind obligarea modificării actului administrativ.

Prin hotărârea din 14 iunie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central a fost

respinsă acțiunea înaintată de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului s. Mereni, terți Valentin Vieru și Ludmila Colesnic privind

modificarea actului administrativ.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 14 iunie 2021 a Judecătoriei

Anenii Noi, sediul Central, la data de 12 iulie 2021 Oficiul Teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie admise

cerințele înaintate de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat (f.d.99).

La data de 11 august 2021 Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a

depus motivarea apelului (f.d.104-107).

Hotărârea motivată din 14 iunie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central,

a fost notificată apelantului Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat la data

de 27 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr.DS8001824314AS,

anexat la materialele cauzei (f.d.95).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din

14 iunie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central.

Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, fiind menținută

hotărârea din 14 iunie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central(f.d.138-144).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că prima instanță

întemeiat a conchis faptul că, la emiterea actului administrativ contestat, Consiliul s.

Mereni a aplicat corect prevederile ultimului act normativ adoptat, și anume - art. 17

alin. (1) al Legii nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții

de demnitate publică, care a fost adoptat ulterior Legii privind statutul alesului local

nr. 768 din 02 februarie 2000.

Instanța de apel a relevat că, decizia Consiliului s. Mereni, raionul Anenii Noi

nr. 02/03 din 28 februarie 2019 „Cu privire la modificarea bugetului local”, cu

referire la pct. 1.7, întemeiat a fost emisă de autoritatea publică. Or, actul enunțat mai

2

sus, prevede expres că, la expirarea mandatului, în caz de demisie, revocare sau

eliberare din funcție, persoana cu funcție de demnitate publică beneficiază de o

indemnizație unică egală cu 2 salarii ale funcției.

Instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele Oficiului Teritorial

Căușeni al Cancelariei de Stat precum că, la adoptarea actului administrativ contestat,

Consiliul s. Mereni, raionul Anenii Noi urmă să aplice prevederile Legii privind

statutul alesului local nr. 768 din 02 februarie 2000. Or, prin prisma art. 7 alin. (3) din

Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, aplicabilă speței

este regula instituită prin art. 17 alin. (1) al Legii nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire

la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, ca fiind normă legală adoptată

ulterior.

În acest context, instanța de apel a considerat neîntemeiate obiecțiile formulate

de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat în cererea de apel, care denotă

dezacordul cu decizia Consiliului s. Mereni, raionul Anenii Noi nr. 02/03 din

28 februarie 2019 „Cu privire la modificarea bugetului local”, menționând că acestea

nu pot fi reținute drept temei de casare a hotărârii judecătorești sau de obligare a

autorității publice să anuleze/modifice actul administrativ individual favorabil.

Instanța de apel a menționat că, solicitarea Oficiului Teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat de a obliga Consiliul s. Mereni să modifice pct.1.7 al deciziei

Consiliului s. Mereni, raionul Anenii Noi nr. 02/03 din 28 februarie 2019 „Cu privire

la modificarea bugetului local”, prin substituirea sintagmei: „a câte 2 salarii de

funcție” cu sintagma: „a câte un salariul mediu lunar pe economia națională pentru

anul precedent”, este similară celor invocate în cadrul dezbaterilor judiciare, care au

fost apreciate corespunzător de către instanța de fond, având la bază cumulul de

probe, care au fost administrate și examinate cu respectarea normelor aplicabile

speței.

La data de 22 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial

Căușeni al Cancelariei de Stat a depus recurs împreună cu motivarea recursului

împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.160-163).

În susținerea recursului recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de

apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurentul a relevat că, Legea nr. 768-XIV din 02 februarie 2000 privind

statutul alesului local determină statutul alesului local.

Făcând referire la art.2 alin.(l) și art.3 din Legea nominalizată, recurentul a

menționat că, noțiunea de ales local vizează consilierii consiliilor sătești (comunale),

orășenești (municipale), raionale și consiliului municipal Chișinău, deputații în

Adunarea Populară a Găgăuziei, primarii și viceprimarii, președinții și vicepreședinții

raioanelor, și prevede că în unitatea administrativ-teritorială respectivă, alesul local

este persoană oficială, el fiind reprezentantul autorității deliberative sau executive din

administrația publică locală.

De asemenea, recurentul a relevat că, Carta Europeană a Autonomiei Locale în

art.7 prevede că, statutul aleșilor locali trebuie să asigure liberul exercițiu al

mandatului lor, așa încât să permită compensația financiară adecvată a cheltuielilor

cauzate în exercițiul mandatului lor și, dacă este cazul, compensația financiară a

câștigurilor pierdute sau o remunerație a muncii îndeplinite și o asigurare socială

corespunzătoare.

3

Cu referire la Legea nr.199 din 16 iulie 2010 privind statutul persoanelor cu

demnitate publică recurentul a invocat că, această lege reglementează regimul

general al funcției de demnitate publică, statutul juridic al persoanei care ocupă

această funcție, precum și alte raporturi ce decurg din exercitarea funcției de

demnitate publică.

Iar, art.2 din această Lege prevede că, funcția de demnitate publică este o funcție

publică ce se ocupă prin mandat obținut direct, în urma alegerilor, sau indirect, prin

numire în condițiile legii.

Totodată, art.3 al Legii precitate expres stabilește că, prevederile prezentei legi

se aplică demnitarului în partea în care statutul acestuia nu este reglementat prin legi

speciale. In cazul în care soluțiile juridice prevăzute de prezenta lege și de legea

specială, care reglementează activitatea demnitarului respectiv diferă, se aplică

prevederile legii speciale corespunzătoare.

Astfel, recurentul a relevat că, norma specială care reglementează statutul

Primarului și viceprimarului, ca funcții publice ocupate prin mandate, obținut în urma

alegerilor locale și în calitate de aleși locali, reprezintă autoritatea executivă a

administrației publice locale.

În acest context, recurentul a opinat că Legea nr.768 din 02 februarie 2000

privind statutul alesului local este legea specială, care reglementează statutul și

activitatea primarului în calitate de ales local.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

emiterea unei noi decizii, prin care să fie admise cerințele înaintate de Oficiul

Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, și anume, de a modifica pct.1.7 al deciziei

Consiliului s. Mereni, r-nul Anenii Noi nr. 02/03 din 28 februarie 2019 „Cu privire la

modificarea bugetului local”, prin substituirea sintagmei: „a câte 2 salarii de funcție”

cu sintagma: „a câte un salariul mediu lunar pe economia națională pentru anul

precedent”.

La data de 05 aprilie 2022 în adresa intimatului Consiliului s. Mereni și terților

Valentin Vieru și Ludmila Colesnic a fost expediată copia recursului depus de

Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d.156).

Deși, la data de 15 aprilie 2022 intimatul Consiliul s. Mereni și terții Valentin

Vieru și Ludmila Colesnic au recepționat copia recursului depus de Oficiul Teritorial

Căușeni al Cancelariei de Stat, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție

nr. DS8006556117AS, nr.DS8006556118AS și nr.DS8006556119AS, aceștia nu

și-au valorificat dreptul procedural respectiv și au depus referințe la recursul

Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat (f.d.159-161).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 decembrie 2021,

însă la actele cauzei nu se atestă date, care ar confirma că, dispozitivul deciziei din

15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat recurentului Oficiului

Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat.

4

Decizia motivată din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată recurentului Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat la data de 17

februarie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție nr. DS8006199428AS, anexat

la materialele cauzei (f.d. 146).

Astfel, recursul depus împreună cu motivarea recursului, de către Oficiul

Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, este în termen.

Prin încheierea din 04 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de

către Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a fost numit pentru examinare

în complet de 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii, de admitere a acțiunii

depuse de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului

s. Mereni, terți Valentin Vieru și Ludmila Colesnic cu privire la modificarea actului

administrativ.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite

o nouă decizie.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Iar, potrivit art. 194 alin. (1) și (2) Cod administrativ, în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărîrile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în

coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura

de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică

corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 219 alin. (1) – (3) Cod

administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

5

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea

cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și

pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu

au fost discutate de participanții la proces.

Articolul 224 alin. (1) lit. d) Cod administrativ prevede că, examinând acțiunea

în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre prin care în

baza unei acțiuni în constatare, constată existența sau inexistența unui raport juridic

ori nulitatea unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ, dacă

raportul juridic există sau, respectiv, nu există ori actul administrativ individual sau

contractul administrativ este nul.

Din materialele cauzei rezultă că Consiliul s. Mereni, r-nul Anenii Noi, prin

pct. 1.7 al deciziei nr. 02/03 din 28 februarie 2020 „Cu privire la modificarea

bugetului local” a îndreptat din soldul disponibil, mijloace bugetare pentru achitarea

indemnizației persoanelor cu funcție de demnitate publică la expirarea mandatului

(primar, viceprimar) a câte 2 salarii de funcție în sumă de 47400 de lei la următoarea

linie bugetară (f.d.5-9).

Prin notificarea nr. 1304/OT3-130 din 24 martie 2020, Oficiul Teritorial Căușeni

al Cancelariei de Stat, în temeiul art.68 al Legii privind administrația publică locală

nr.436 din 28 decembrie 2006, a solicitat Consiliului s. Mereni, r-nul Anenii Noi

examinarea notificării în vederea întreprinderii măsurilor privind reexaminarea și

modificarea p.1.7 al deciziei Consiliului s. Mereni, r-nul Anenii Noi nr. 02/03 din

28 februarie 2020 „Cu privire la modificarea bugetului local” (f.d. 15-17).

Prin decizia nr. 03/06 din 25 mai 2020 „Cu privire la examinarea notificării

Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat nr. 1304/OT3-130 din

24 martie 2020” Consiliul s. Mereni, r-nul Anenii Noi a luat act de notificarea

Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat nr. 1304/OT3-130 din

24 martie 2020” și a respins-o ca fiind neîntemeiată (f.d.6, dosar administrativ).

La 22 mai 2020, Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus

prezenta cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat obligarea Consiliul

s. Mereni, r-nul Anenii Noi să modifice pct.1.7 al deciziei Consiliului s. Mereni,

r-nul Anenii Noi nr. 02/03 din 28 februarie 2020 „Cu privire la modificarea bugetului

local”, prin substituirea sintagmei „a câte 2 salarii de funcție” cu sintagma „a câte un

salariu mediu lunar pe economia națională pentru anul precedent”.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii pe care a respins-o integral.

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

15 decembrie 2021 a respins apelul depus de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei

de Stat și a menținut hotărârea din 14 iunie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul

Central (f.d.137-144).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu criticele formulate în recurs

și cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că

soluția instanțelor ierarhic inferioare contravine circumstanțelor cauzei și este greșită,

rezultată din aprecierea incorectă a materialului probator și interpretarea eronată a

normelor de drept material. Or, o astfel de soluție rezultă din nedeterminarea exactă a

naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și

certă a situației de fapt sub toate aspectele.

6

În susținerea concluziei enunțate, instanța de recurs menționează următoarele.

Conform art. 2 alin. (2) Cod administrativ, anumite aspecte ce țin de activitatea

administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme

legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această

reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii

și se aplică nemijlocit legea.

În corespundere cu art. 10 alin.(1) Cod administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Potrivit art. 20 Cod administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se

încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

În sensul art. 204 Cod administrativ, părți în procedura de contencios

administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice și autoritățile publice în sensul art.7.

Conform art. 189 alin.(1) Cod administrativ, orice persoană care revendică

încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice

poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Iar, conform art. 206 alin.(1) lit. a) Cod administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ individual (acțiune în contestare).

Totodată, conform art. 61 alin. (1)-(4) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, activitatea autorităților administrației publice

locale de nivelurile întîi și al doilea, precum și a celor din cadrul unității teritoriale

autonome cu statut juridic special este supusă controlului administrativ în temeiul

Constituției, al prezentei legi și al altor acte legislative. Controlul administrativ al

activității autorităților administrației publice locale vizează respectarea Constituției, a

tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, a prezentei legi și a

altor acte normative atît de către autoritățile administrației publice locale de nivelurile

întîi și al doilea, cît și de către funcționarii acestora. Controlul administrativ include

controlul legalității și controlul oportunității activității autorităților administrației

publice locale. Controlul administrativ se efectuează din oficiu sau la cerere.

În conformitate cu art. 63 alin. (1) al Legii enunțate, de organizarea controlului

administrativ al activității autorităților administrației publice locale este responsabilă

Cancelaria de Stat, acesta fiind exercitat nemijlocit de Cancelaria de Stat sau de

oficiile sale teritoriale, conduse de reprezentanții Guvernului în teritoriu.

Conform art. 68 alin.(1)-(4) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală în cazul în care consideră că un act emis de autoritatea

administrației publice locale este ilegal, oficiul teritorial al Cancelariei de

Stat notifică autorității locale emitente ilegalitatea actului controlat, cerând

modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială.

7

Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat notifică autoritatea administrației publice

locale în termen de:

a) 30 de zile de la data includerii actului în Registrul de stat al actelor locale – în

cazul controlului obligatoriu și facultativ;

b) 30 de zile de la data primirii cererii de efectuare a controlului – în cazul

controlului solicitat de autoritatea administrației publice locale sau de persoana

vătămată.

În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă

trebuie să modifice sau să abroge actul contestat.

În cazul în care, în termenul stabilit la alin.(3), autoritatea locală emitentă și-a

menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Cancelariei

de Stat poate sesiza instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la

data primirii notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul contestat sau în

cazul tăcerii autorității locale emitente în termen de 60 de zile de la data notificării

cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză.

De asemenea, instanța de recurs consideră imperioase cauzei și prevederile Legii

nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, care la art. 5 alin.

(1)-(3) stipulează că autoritățile administrației publice locale prin care se realizează

autonomia locală în sate (comune), orașe (municipii) sînt consiliile locale, ca

autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive.

Autoritățile administrației publice locale prin care se realizează autonomia

locală în raioane sînt consiliile raionale, ca autorități deliberative, și președinții de

raioane, ca autorități executive.

Consiliile locale de nivelurile întîi și al doilea, precum și primarii sînt aleși în

condițiile Codului electoral.

Conform art. 12 al Legii menționate, statutul juridic și organizarea activității

aleșilor locali din cadrul autorităților publice locale, inclusiv din unitatea teritorială

autonomă cu statut juridic special, se reglementează prin Legea privind statutul

alesului local.

Potrivit art. 26 alin. (1)-(2) al aceleiași Legi, primarul este autoritatea

reprezentativă a populației unității administrativ-teritoriale și executivă a consiliului

local. El participă la ședințele consiliului local și are dreptul să se pronunțe asupra

tuturor proiectelor și problemelor supuse dezbaterilor, fără drept de vot.

Primarul și viceprimarii cad sub incidența Legii privind statutul alesului local.

În corespundere cu art. 28 alin. (1) al Legii nominalizate, primarul își exercită

atribuțiile de la data validării mandatului pînă la data validării următorului mandat de

primar, cu excepția cazurilor cînd mandatul încetează înainte de termen. Prelungirea,

prin lege organică, a mandatului primarului poate avea loc numai în caz de război sau

catastrofă.

Iar, conform art. 82 alin.(1) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, în exercitarea mandatului, consilierii locali, primarii și

viceprimarii, președinții și vicepreședinții raioanelor sînt în serviciul colectivității

locale și se bucură de protecția și garanțiile acordate prin Legea privind statutul

alesului local.

De altfel, instanța de recurs relevă că în conformitate cu art. 1 alin. (1) și (2) al

Legii privind statutul alesului local nr. 768 din 02 februarie 2000, prezenta lege

determină statutul alesului local.

8

Unele chestiuni ce țin de statutul și exercitarea mandatului alesului local sînt

reglementate de Legea privind administrația publică locală, precum și de alte acte

normative.

Conform art. 2 alin. (1) al Legii enunțate, în sensul prezentei legi, noțiunea de

ales local vizează consilierii consiliilor sătești (comunale), orășenești (municipale),

raionale și consiliului municipal Chișinău, deputații în Adunarea Populară a

Găgăuziei, primarii și viceprimarii, președinții și vicepreședinții raioanelor.

În corespundere cu art. 5 alin.(1) și (6) al Legii nr. 768 din 02 februarie 2000

privind statutul alesului local, mandatul consilierului și al primarului începe efectiv

din momentul validării și durează pînă la data expirării mandatului consiliului sau

primarului respectiv ori înainte de aceasta, dacă intervin anumite condiții legale

pentru încetarea mandatului înainte de termen.

Aleșii locali își exercită mandatul în condițiile prezentei legi și Legii nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală.

Iar, conform art. 25 alin. (1) al Legii nominalizate, la expirarea mandatului,

alesului local care a activat cel puțin doi ani în această calitate i se acordă o

indemnizație unică, egală cu salariul mediu lunar pe economia națională pentru anul

precedent.

Subsecvent, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează că conform art. 1 alin. (1) al Legii nr. 199 din

16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică,

prezenta lege reglementează regimul general al funcției de demnitate publică, statutul

juridic al persoanei care ocupă această funcție, precum și alte raporturi ce decurg din

exercitarea funcției de demnitate publică.

Potrivit art. 3 alin. (2) al Legii menționate, prevederile prezentei legi se aplică

demnitarului în partea în care statutul acestuia nu este reglementat prin legi speciale.

În cazul în care soluțiile juridice prevăzute de prezenta lege și de legea specială care

reglementează activitatea demnitarului respectiv diferă, se aplică prevederile legii

speciale corespunzătoare.

Iar, conform art. 17 alin. (1) al aceleiași Legi, la expirarea mandatului, în caz de

demisie, revocare sau eliberare din funcție, persoana cu funcție de demnitate publică

beneficiază de o indemnizație unică egală cu 2 salarii ale funcției, dacă legea specială

ce reglementează activitatea acestei persoane nu prevede un alt cuantum al

indemnizației.

Așadar, având în vedere normele de drept material enunțate, ținând cont de

materialele cauzei și argumentele participanților la proces invocate pe parcursul

examinării cauzei, inclusiv în cererea de recurs, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiate

concluziile instanței de apel și ale primei instanțe privind netemeinicia acțiunii

depuse de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat.

Pentru început, instanța de recurs precizează că la caz, reieșind din dispozițiile

art. 5 alin.(1) și (6), art. 25 alin. (1) ale Legii nr. 768 din 02 februarie 2000 privind

statutul alesului local în coroborare cu prevederile art. 82 alin.(1) al Legii nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, autoritatea publică locală,

constituită din organul deliberativ (Consiliul local), organul executiv (primarul) și

viceprimarii, își desfășoară activitatea și atribuțiile delegate de legiuitor în temeiul a

două legi speciale de bază, care cuprind nemijlocit activitatea lor și anume Legea

9

nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și Legea

nr. 768 din 02 februarie 2000 privind statutul alesului local.

Astfel, potrivit actelor normative menționate, primarul și viceprimarii pot

beneficia de garanțiile sociale prevăzute de Legea nr. 768 din 02 februarie 2000

privind statutul alesului local, care este un act normativ ce reglementează activitatea

și statutul acestora, iar prevederile Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcții

de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010, se aplică demnitarului în partea în

care statutul acestuia nu este reglementat prin legi speciale.

Or, prin legile enunțate supra, garanțiile sociale în legătură cu încetarea

mandatului diferă, și anume, Legea nr. 768 din 02 februarie 2000 privind statutul

alesului local, acordă o indemnizație unică, egală cu salariul mediu lunar pe

economia națională pentru anul precedent, iar Legea cu privire la statutul persoanelor

cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010, stabilește că, la expirarea

mandatului, în caz de demisie, revocare sau eliberare din funcție, persoana cu funcție

de demnitate publică beneficiază de o indemnizație unică egală cu 2 salarii ale

funcției, dacă legea specială ce reglementează activitatea acestei persoane nu prevede

un alt cuantum al indemnizației.

De altfel, în cazul în care soluțiile juridice prevăzute de prezenta lege și de legea

specială ce reglementează activitatea demnitarului respectiv diferă, se aplică

prevederile legii speciale corespunzătoare.

Altfel spus, alesul local, la caz, primarul și viceprimarii, beneficiază de

indemnizație unică doar la expirarea mandatului, dacă a avut această calitate minim

doi ani, conform art. 25 alin. (1) al Legii nr. 768 din 02 februarie 2000 privind

statutul alesului local.

Iar, dispozițiile art. 17 alin. (1) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu

funcții de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010, în baza căruia Consiliul

s. Mereni, r-nul Anenii Noi a emis decizia nr. 02/03 din 28 februarie 2020 „Cu privire

la modificarea bugetului local”, prin care a îndreptat din soldul disponibil, mijloace

bugetare pentru achitarea indemnizației persoanelor cu funcție de demnitate publică

la expirarea mandatului (primar, viceprimar) a câte 2 salarii de funcție în sumă de

47400 de lei la următoarea linie bugetară, sunt aplicabile altor categorii de demnitari

publici, ai căror legi speciale nu contravin normei generale specificate supra, și

categoric nu puteau fi aplicate în cazul aleșilor locali, a căror garanții sociale sunt

indicate expres în Capitolul III - GARANȚIILE SOCIALE DE EXERCITARE A

MANDATULUI ALESULUI LOCAL al Legii nr. 768 din 02 februarie 2000 privind

statutul alesului local.

Prin urmare, având în vedere cele constatate, se atestă că Consiliul s. Mereni,

r-nul Anenii Noi a adoptat pct. 1.7 al deciziei nr. 02/03 din 28 februarie 2020 „Cu

privire la modificarea bugetului local”, în temeiul art. 17 din Legea cu privire la

statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010, adică

contrar prevederilor legale.

Aceasta deoarece în speță sunt aplicabile prevederile Legii nr. 768-XIV din

02 februarie 2000 privind statutul alesului local. Or, în conformitate cu prevederile

art. 7 alin. (3) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele

normative, în cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare

un conflict de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat

sau emis, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) și (4).

Conform art. 5 alin. (3) și (4) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu

privire la actele normative, normele juridice speciale sînt aplicabile în exclusivitate

10

anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de

divergență între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte

normative de același nivel, se aplică norma specială.

Normele juridice derogatorii sunt diferite în raport cu reglementarea-cadru în

materie și sînt aplicabile unei situații determinate. În caz de divergență între o normă

generală sau specială și o normă derogatorie, care se conțin în acte normative de

același nivel, se aplică norma derogatorie.

Complementar, instanța de recurs reține că Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu

privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică reglementează regimul

general al funcției de demnitate publică, statutul juridic al persoanei care ocupă

această funcție, precum și alte raporturi ce decurg din exercitarea funcției de

demnitate publică, pe când Legea nr. 768-XIV din 02 februarie 2000 privind statutul

alesului local reglementează statutul special al alesului local. Prin urmare, Legea nr.

768-XIV din 02 februarie 2000 este o normă specială ce reglementează în speță

activitatea primarilor și viceprimarilor.

Însă, Consiliul s. Mereni, r-nul Anenii Noi eronat a făcut referire la prevederile

art. 17 alin.(1) al Legii nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu

funcții de demnitate publică, în condițiile în care, legea specială care reglementează

activitatea primarilor și viceprimarilor este Legea nr. 768-XIV din 02 februarie 2000

privind statutul alesului local.

Astfel, instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiat argumentatul Oficiului

Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat că la adoptarea actului administrativ

contestat, Consiliul s. Mereni, r-nul Anenii Noi urma să aplice prevederile Legii

nr. 768 din 02 februarie 2000 privind statutul alesului local.

Respectiv, instanța de recurs consideră întemeiată acțiunea Oficiului Teritorial

Căușeni al Cancelariei de Stat privind obligarea Consiliul s. Mereni, r-nul Anenii

Noi să modifice pct.1.7 al deciziei Consiliului s. Mereni, r-nul Anenii Noi nr. 02/03

din 28 februarie 2020 „Cu privire la modificarea bugetului local”, prin substituirea

sintagmei „a câte 2 salarii de funcție” cu sintagma „a câte un salariu mediu lunar pe

economia națională pentru anul precedent”.

Prin urmare, instanța de recurs cataloghează ca fiind eronate concluziile

instanțelor ierarhic inferioare că, prin prisma art. 3 din Legea nr.199 din 16 iulie 2010

cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, funcțiile de primar

și viceprimar, cad sub prevederile legii enunțate, respectiv, la caz, Consiliul

s. Mereni, r-nul Anenii Noi, la emiterea actului administrativ contestat, corect a

aplicat prevederile art. 17 alin. (1) al Legii nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la

statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

Așadar, instanța de recurs consideră eronată soluția instanței de apel și a primei

instanțe privind respingerea acțiunii Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de

Stat ca fiind neîntemeiată.

De altfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră întemeiat argumentul recurentului că instanța de

apel a emis decizia contestată cu aplicarea eronată a normelor de drept material.

Din considerentele menționate și având în vedere că hotărârea primei instanțe și

decizia instanței de apel au fost emise cu aplicarea eronată a normelor de drept

material, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul Oficiului

11

Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, de a casa decizia din 15 decembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 14 iunie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi,

sediul Central și de a emite o nouă decizie de admitere a cererii de chemare în

judecată depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat.

Se casează hotărârea din 14 iunie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central

și decizia din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Căușeni

al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului s. Mereni, terți Valentin Vieru și

Ludmila Colesnic cu privire la modificarea actului administrativ și se emite o decizie

nouă, prin care:

Se admite acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului s. Mereni, terți Valentin Vieru și Ludmila Colesnic cu privire

la modificarea actului administrativ.

Se obligă Consiliul s. Mereni, r-nul Anenii Noi să modifice pct.1.7 al deciziei

Consiliului s. Mereni, r-nul Anenii Noi nr. 02/03 din 28 februarie 2020 „Cu privire la

modificarea bugetului local”, prin substituirea sintagmei „a câte 2 salarii de funcție”

cu sintagma „a câte un salariu mediu lunar pe economia națională pentru anul

precedent”.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

12