3ra-72/22 — anularea actului administrativ

3ra-72/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-72/22

2-19190898-01-3ra-26012022

Prima instanță, Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (jud: M. Chiperi)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, V. Clima)

Î N C H E I E R E

08 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat al Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat al Republicii Moldova împotriva

Consiliului raional Anenii Noi, terț Vladimir Vizdoagă cu privire la anularea parțială a

actului administrativ,

împotriva deciziei din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat al

Republicii Moldova și menținută hotărârea din 12 august 2020 a Judecătoriei Anenii

Noi, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 02 decembrie 2019, Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva

Consiliului raional Anenii Noi cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 12 septembrie 2019, Consiliul

raional Anenii Noi a adoptat decizia nr.04-12 „Cu privire la completarea și modificarea

unor decizii aprobate anterior”.

Ca urmare a exercitării controlului actului administrativ menționat, au fost

constatate abateri de la prevederile legislației în vigoare.

La 01 octombrie 2019, a înaintat Consiliului raionului Anenii Noi notificarea

nr.1304/OT -610, solicitând examinarea prezentei notificări în vederea întreprinderii

3

măsurilor privind reexaminarea și abrogarea pct. II, III, IV, VIII.8.3 – VIII.8.5, IX din

decizia nr.04-12 din 12 septembrie 2019 „Cu privire la completarea și modificarea unor

decizii aprobate anterior”, însă până la moment aceasta nu a fost examinată.

1

Reclamantul a notat că conform art.3 alin.(3) și (4) din Legea nr.100 din 22

decembrie 2017 cu privire la actele normative, actul normativ trebuie să corespundă

prevederilor Constituției Republicii Moldova, tratatelor internaționale la care Republica

Moldova este parte, principiilor și normelor unanim recunoscute ale dreptului

internațional, precum și legislației Uniunii Europene. Actul normativ trebuie să se

integreze organic în cadrul normativ în vigoare, scop în care: a) proiectul actului

normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de

același nivel cu care se află în conexiune; b) proiectul actului normativ întocmit în

temeiul unui act normativ de nivel superior nu poate depăși limitele competenței

instituite prin actul de nivel superior și nici nu poate contraveni scopului, principiilor și

dispozițiilor acestuia.

Din art.18 din aceeași Lege, rezultă că, actele normative ale autorităților

administrației publice locale se emit pentru realizarea atribuțiilor funcționale și în

limitele competențelor stabilite de Constituite, de Carta Europeană a Autonomiei Locale

și de alte acte normative, fiind aplicate doar în raza teritoriului administrat de către

acestea.

Iar, potrivit art.10 alin.(1) din Codul administrativ, actul administrativ individual

este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică

pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a

produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor

juridice de drept public.

Cu referire la pct. II, III, IV din decizia nr.04-12 din 12 septembrie 2019, care țin

de modificarea bugetului aprobat pentru anul 2019, reclamantul a reținut că potrivit

procesului-verbal al ședinței Consiliului raional Anenii Noi din 12 septembrie 2019,

decizia respectivă a fost votată „pentru” de un număr de 16 consilieri.

Astfel, conform art.19 alin.(4) din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, deciziile privind aprobarea bugetului local, administrarea

bunurilor proprietate a satului (comunei), orașului (municipiului), stabilirea cuantumului

taxelor și impozitelor locale, planificarea dezvoltării localităților și amenajării

teritoriului, asocierea cu alte consilii, instituții publice din țară sau din străinătate se

adoptă cu votul majorității consilierilor aleși.

Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat consideră că deciziile care

afectează distribuțiile financiare aprobate pe un bugetar, urmau să fie aprobate cu votul

majorității consilierilor aleși, adică cu 17 voturi „pentru”.

Totodată, referitor la pct. VIII din decizia contestată, prin care a fost modificată

decizia CR nr.05-01 din 04 octombrie 2018 „Cu privire la cererea de demisie a

președintelui raionului Al. Barbaroșie”, a susținut că art.62 din Legea nr.100 din 22

decembrie 2017 cu privire la actele normative, prevede că, modificarea actului normativ

constă în schimbarea oficială a textului actului, inclusiv a dispozițiilor finale sau

tranzitorii, realizată prin modificări, excluderi sau completări ale unor părți din text.

Subsecvent a remarcat că dispozițiile art.63 alin.(1)-(5) din aceeași Lege,

reglementează că, modificarea unui act normativ este admisă numai dacă nu afectează

concepția generală ori caracterul unitar al actului respectiv. În caz contrar, actul

2

normativ se înlocuiește cu un nou act, urmând să fie abrogat în întregime. Modificările

aduse actului normativ trebuie să se integreze armonios în actul respectiv, asigurându-se

unitatea de stil și de terminologie, precum și succesiunea firească a elementelor

structurale. Dacă se modifică un singur articol sau punct dintr-un singur act normativ, în

denumirea actului de modificare se face referire expresă la articolul sau punctul

modificat și la actul normativ respectiv. Dacă adoptarea, aprobarea sau emiterea unui

act normativ presupune modificarea ulterioară a altor acte normative, modificările

respective se includ, în ordine cronologică, într-un proiect separat de modificare a

cadrului normativ conex, care se prezintă împreună cu proiectul actului normativ de

bază, sau se includ în dispozițiile tranzitorii ale actului normativ de bază. În cazul în

care proiectul de modificare a cadrului normativ conex, prevăzut la alin.(4), nu poate fi

prezentat odată cu proiectul actului normativ de bază, acesta va fi prezentat nu mai

târziu de 6 luni de la data adoptării, aprobării sau elaborării actului de bază, dacă în

dispozițiile finale ale acestuia nu este indicat un alt termen.

În viziunea reclamantei, modificarea propusă la decizia nr.05-01 din 04 octombrie

2018 „Cu privire la cererea de demisie a președintelui raionului Al. Barbăroșie”, în pct.

VIII al deciziei nr.04-12 din 12 septembrie 2019, nu corespunde prevederilor Legii

nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, din care considerente nu

sunt clare acțiunile ce urmează a fi întreprinse de către consiliul raional prin

modificările respective, având în vedere că procesul-verbal nu este un act administrativ

și nu produce efecte juridice. Or, reieșind din prevederile art.22 alin.(3) și (4) din Legea

privind administrația publică locală, dezbaterile din ședința consiliului local se

consemnează într-un proces-verbal. Procesul-verbal și documentele examinate în

ședință se depun într-un dosar special, numerotat, sigilat și semnat de președintele

ședinței și de secretarul consiliului local.

Mai mult, potrivit pct.4.3.2 din Instrucțiunea-Tip cu privire la ținerea lucrărilor de

secretariat în organele administrației publice centrale de specialitate și ale

autoadministrării locale ale Republicii Moldova, aprobată prin Hotărârea Guvernului

nr.618 din 05 octombrie 1993, textul deciziei trebuie să fie laconic, cu formulări clare,

să fie alcătuit din două părți: partea de constatare și cea de decizie.

În opinia reclamantului pct.VIII.8.3 din decizia nr.04-12 din 12 septembrie 2019,

este contrar prevederile legale sus-citate, fiind lipsit de sens.

Cu privire la pct.VIII.8.4 și pct. VIII.8.5 din decizia contestată, Oficiul Teritorial

Căușeni al Cancelariei de Stat a subliniat că funcția de președinte al raionului cade sub

incidența prevederilor Legii nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu

funcții de demnitate publică, care la art.2 alin.(2), stipulează că, funcția de demnitate

publică este o funcție publică ce se ocupă prin mandat obținut direct, în urma alegerilor,

sau indirect, prin numire în condițiile legii.

Reclamantul consideră că ilegalitatea punctelor nominalizate se confirmă și prin

acel fapt că prin decizia consiliului raional Anenii Noi nr.05-01/1 din 04 octombrie

2018 „Cu privire la alegerea președintelui raionului” a fost ales președintele raionului,

care la moment este în vigoare și produce efecte juridice în continuare, prin aceasta

3

denotă faptul că funcția de președinte al Consiliului raional Căușeni în prezent nu este

vacantă.

Suplimentar, a precizat că dispozițiile Legii nr.436/2006 privind administrația

publică locală nu prevede instituirea interimatului funcției de președinte de raion,

respectiv punctele sus-enunțate din actul administrativ contestat sunt ilegale.

Cât privește, pct. IX din decizia nr.04-12 din 12 septembrie 2019 a Consiliului

raional Anenii Noi, reclamantul consideră că din procesul-verbal nr.04 din 12

septembrie 2019, la fila 4, rezultă că consilierul raional S. Calmîc a propus modificarea

ordinii de zi privind abrogarea deciziei Consiliului raional nr.02-01 din 16 mai 2019

„Cu privire la reorganizarea prin fuziune (absorbție) a Secției Cultură și Turism cu

Direcția Educație”.

Cu toate acestea, propunerea consilierului nu a fost supusă votului separat, dar în

întregime cu toate modificările propuse în ordinea de zi.

De fapt, în urma acestei propuneri urma să mai apară suplimentar încă o chestiune

în ordinea de zi, cu respectarea în acest sens a prevederilor art.22 din Legea nr.436/2006

și Legea nr.100/2017 privind actele normative.

Însă, această propunere de modificare a ordinii de zi se reflectă ilegal în actul

administrativ contestat la pct. IX.

În contextul enunțat, Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a solicitat

admiterea acțiunii, obligarea Consiliului raional Anenii Noi să modifice sau să abroge

pct. II, III, IV, VIII.8.3 – VIII.8.5, și pct. IX din decizia nr.04-12 din 12 septembrie

2019 „Cu privire la completarea și modificarea unor decizii aprobate anterior”.

Pe parcursul examinării cauzei, și anume la 13 iulie 2020, Oficiul Teritorial

Căușeni al Cancelariei de Stat a depus cerere prin care și-a concretizat pretențiile din

acțiune, solicitând anularea parțială a deciziei nr.04-12 din 12 septembrie 2019 a

Consiliului raional Anenii Noi „Cu privire la completarea și modificarea unor decizii

aprobate anterior”, în partea pct.VIII.8.3 – VIII.8.5, pct. IX.

În acest sens, reclamantul a menționat că la 19 decembrie 2019 prin decizia nr.7/24

„Cu privire la examinarea notificării parvenite de la Oficiul Teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat”, Consiliul raional Căușeni a admis parțial notificarea nr.1304/OT –

3

610 din 01 octombrie 2019 și a abrogat pct. II, III și pct. IV din decizia nr.04-12 din 12

septembrie 2019 „Cu privire la completarea și modificarea unor decizii aprobate

anterior”, însă în partea pct. VIII.8.3 – VIII.8.5 și pct. IX actul administrativ contestat a

fost menținut, din care considerente acesta, în latură dată urmează a fi anulat.

Prin hotărârea din 12 august 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central a fost

respinsă acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat ca

neîntemeiată.

La 24 august 2020, prin intermediul poștei electronice, Oficiul Teritorial Căușeni

al Cancelariei de Stat a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la

23 octombrie 2020 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii din 12

august 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi.

Prin încheierea protocolară din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost atras

în proces în calitate de terț Vladimir Vizdoagă.

4

Prin decizia din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat și menținută hotărârea din 12

august 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central.

Fiind învestite cu judecarea cauzei, prima instanță și instanța de apel cu trimitere la

prevederile art.18 alin.(1) și (2), art.22 alin.(1), (3) și (4), art.46 alin.(1) și (2), art.49

alin.(1), art.50 alin.(1) din Legea nr.436/2006 privind administrația publică locală,

art.141 alin.(1), (3) și (4) din Codul administrativ, au motivat soluțiile de respingere a

acțiunii prin faptul că Consiliul raional Anenii Noi era în drept să constate din oficiu

nulitatea actelor administrative individuale emise în ședința Consiliului din 04

octombrie 2018, expuse în procesul-verbal al ședinței la pct.05-01 pentru motivul

nerespectării la includerea acestora în ordinea de zi conform exigențelor prevăzute la

art.18 din Legea privind administrația publică locală, exercitarea acestui drept prevăzut

de Codul administrativ, nereferindu-se, contrar alegațiilor Oficiului Teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat, la procedura de revocare a președintelui raionului sau la efectele

deja produse ale actului administrativ respectiv privind alegerea președintelui raionului.

Or, în speță autoritatea emitentă a invocat nulitatea actului administrativ, din care

considerente dispozițiile art.2 alin.(1) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu

funcții de demnitate publică, invocate de reclamant, sunt inaplicabile speței, fiind

eronate și argumentele acestuia referitoare la consumarea efectelor actului administrativ

respectiv, deoarece nulitatea invocată de emitentul deciziei contestate nu este

determinată de consumarea actului apreciat nul.

La fel, nu au fost reținute argumentele Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei

de Stat care a făcut referire la prevederile pct.4.3.2 din Instrucțiunea-tip cu privire la

ținerea lucrărilor de secretariat în organele administrației publice centrale de specialitate

și ale autoadministrării locale ale Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.618 din 05 octombrie 1996, care stipulează că, textul deciziei trebuie să

fie laconic, cu formulări clare, deoarece aceste exigențe nu au fost încălcate de către

eminentul deciziei contestate.

Au fost apreciate critic și alegațiile reclamantului care a făcut trimitere la

prevederile art.22 alin.(3) și (4) din Legea privind administrația publică locală, deoarece

punctele contestate ale deciziei din 12 septembrie 2019 se referă la expunerea în

procesul-verbal al ședinței Consiliului din 04 octombrie 2018 a unei decizii ce ar fi fost

adoptate în cadrul ședinței respective, invocate de Oficiul Teritorial Căușeni ca fiind cu

nr. 05-01/1 din 04 octombrie 2018 „Cu privire la alegerea președintelui raionului”.

Or, emitentul deciziei contestate a fost îndreptățit să adopte și celelalte decizii

subsecvente celei expuse supra.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat că Oficiul Teritorial Căușeni

al Cancelariei de Stat eronat a făcut trimitere la prevederile art.62 și art. 63 din Legea cu

privire la actele normative, deoarece punctele contestate din decizia nr.04-12 din 12

septembrie 2019 a Consiliului raional Anenii Noi nu constituie în sine acte normative,

iar art.1 alin.(2) din aceeași lege, statuează că, prezenta lege nu se aplică actelor juridice

cu caracter individual și celor cu caracter exclusiv politic, precum și nici actelor care nu

conțin norme de drept.

5

Mai mult, decizia Consiliului raional Anenii Noi nr.06-02 din 15 noiembrie 2019

„Cu privire la alegerea noului Președinte al raionului Anenii Noi” nu a fost contestată,

efectele juridice ale acesteia, generând încetarea producerii efectelor deciziei contestate.

Referitor la pct. IX din actul administrativ contestat, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au subliniat că prin hotărârea din 19 martie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi,

sediul Central a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea privind abrogarea deciziei

Consiliului Raional nr. 02-01 din 16 mai 2019 „Cu privire la reorganizarea prin fuziune

(absorbție) a secției Cultură si Turism cu Direcția Educație”, temei servind anume

prevederile pct. IX al deciziei contestate, din care considerente nu se atestă temeiuri de

anulare a acesteia.

Or, argumentele referitoare la lipsa acestei chestiuni din ordinea de zi nu și-a găsit

confirmare în condițiile în care ordinea de zi a ședinței Consiliului raional Anenii Noi

din 12 septembrie 2019 conținea chestiunea privind completarea și modificarea unor

decizii aprobate anterior.

La 04 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârii din 12 august 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, cu

emiterea unei decizii noi.

În susținerea recursului Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a invocat

ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel

Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate,

nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu

aplicarea eronată a normelor de drept material.

A indicat că instanțele de judecată au ignorat prevederile art.11, 118 și art.119 din

Codul administrativ, or, decizia nr.04-12 din 12 septembrie 2019, la pct. VIII, nu

corespunde prevederilor legale, în special nu este motivată, nefiind clare acțiunile ce

urmează a fi întreprinse de Consiliul raional prin modificările respective.

Cu privire la modificările propuse prin pct.VIII.8.3 din decizia contestată nu fac

claritate în acțiunile ce urmează a fi întreprinse de Consiliu, deoarece procesul-verbal nu

este un act administrativ și nu produce efecte juridice, or, conform art.22 alin.(3) și (4)

din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală,

dezbaterile din ședința consiliului local se consemnează într-un proces-verbal. Procesul-

verbal și documentele examinate în ședință se depun într-un dosar special, numerotat,

sigilat și semnat de președintele ședinței și de secretarul consiliului local.

Faptul dat rezultă și din prevederile art.117 din Codul administrativ, care statuează

că, modul de îndeplinire a cerințelor legale privind cvorumul și majoritatea necesară

emiterii unui act administrativ individual de către organele colegiale se consemnează în

procesul-verbal al ședinței de către persoana care prezidează ședința sau de altă

persoană competentă potrivit legii. Opiniile minoritare se consemnează separat.

Iar, din prevederile pct.4.3.2 din Instrucțiunea-tip cu privire la ținerea lucrărilor de

secretariat în organele administrației publice centrale de specialitate și ale

autoadministrării locale ale Republicii Moldova, aprobată prin Hotărârea Guvernului

6

nr.618 din 05 octombrie 1993, textul deciziei trebuie să fie laconic, cu formulări clare,

să fie alcătuit din două părți: partea de constatare și cea de decizie.

Recurentul a remarcat că actul administrativ este destinat să creeze destinatarilor

săi un anumit beneficiu sau un avantaj de orice fel, pe când procesul-verbal al ședințelor

Consiliului raional este doar un act de constatare a procedurii de derulare a ședințelor

acestuia și nu duce la apariție unor efecte juridice sau beneficii în vederea realizării unor

drepturi.

Respectiv modificarea procesului-verbal este operațiune lipsită de motivare în fapt

și drept reieșind din statutul acestuia și efectul juridic pe care acesta nu-l poate produce.

Cu referire la pct.VIII.8.4 și pct.VIII.8.5 din decizia contestată, recurentul a reținut

că, funcția de președinte al raionului cade sub incidența prevederilor Legii nr.199 din 16

iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, unde la art.2

alin.(2) prevede că, funcția de demnitate publică este o funcție publică ce se ocupă prin

mandat obținut direct, în urma alegerilor, sau indirect, prin numire în condițiile legii.

Ilegalitatea punctelor se confirmă prin faptul că prin decizia nr.05-01/1 din 04

octombrie 2018 a Consiliului raional Anenii Noi „Cu privire la alegerea președintelui

raionului” a fost ales președintele raionului și la moment actul administrativ este în

vigoare, producând efecte juridice în continuare, prin ce se atestă faptul că funcția de

președinte al raionului nu este vacantă.

Cu atât mai mult, dispozițiile Legii nr.436/2006 privind administrația publică

locală nu prevede instituirea interimatului funcției de președinte de raion, prin urmare,

punctele din decizia contestată menționate supra sunt contrare legii enunțate.

Privind legalitatea pct. IX din decizia nr.04-12 din 12 septembrie 2019, recurentul

a subliniat că din conținutul procesului-verbal nr.04 din 12 septembrie 2019, la fila 4, de

către consilierul raional S. Calmîc, a fost propusă modificarea ordinii de zi privind

abrogarea deciziei nr.02-01 din 16 mai 2019 a Consiliului raional Anenii Noi „Cu

privire la reorganizarea prin fuziune (absorbție) a Secției Cultură și Turism cu Direcția

Educație”. Însă această propunere nu a fost supusă votului separat, dar în întregime cu

toate modificările propuse în ordinea de zi, prin ce au fost încălcate prevederile art.22

din Legea nr.436/200, cât și dispozițiile Legii nr.100/2017 privind actele normative.

În viziunea recurentului propunerea de modificare a ordinii de zi nominalizată

supra se reflectă ilegal în decizia contestă în special în pct. IX.

La acest aspect, recurentul a remarcat că, conform art.18 alin.(1) și (2) din Legea

nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, ședința consiliului

se desfășoară conform ordinii de zi propuse de primar sau de consilierii care, în

condițiile art.16, au cerut convocarea lui. Modificarea sau completarea ordinii de zi se

admite numai la începutul ședinței și se efectuează cu votul majorității consilierilor

prezenți, respectându-se prevederile art.22 alin.(1).

De asemenea, și dispozițiile art.67 alin.(5) din Codul administrativ, reglementează

că, persoana care prezidează ședința publică poate oferi persoanelor care participă din

proprie inițiativă posibilitatea de a-și expune opiniile cu privire la problemele conținute

pe ordinea de zi.

7

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 27 octombrie 2021, în

ședință publică.

Actele cauzei nu atestă faptul când dispozitivul deciziei instanței de apel a fost

notificat participanților la proces.

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 29 decembrie 2021 Oficiului

Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat i-a fost notificată, prin intermediul oficiului

poștal, decizia integrală din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce rezultă

din avizul poștal de recepție nr.DS8005933200AS (f.d. 23, vol.II).

În condițiile enunțate, recursul din 04 ianuarie 2022 a fost depus de Oficiul

Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat cu respectarea prevederilor art.245 din Codul

administrativ.

La 27 ianuarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului

raional Anenii Noi și lui Vladimir Vizdoagă copia recursului depus de Oficiul Teritorial

Căușeni al Cancelariei de Stat, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referințelor,

notificate ultimilor la 03 februarie 2022, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție

nr.DS8006222281AS (f.d.31, 32, vol.II).

La 18 martie 2022, Consiliul raional Anenii Noi a depus referință, solicitând

respingerea recursului depus de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, cu

menținerea deciziei din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din

12 august 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, pe care le consideră

întemeiate și legale.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei și

argumentele din referința depusă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

8

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

9

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat al Republicii

Moldova, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

10