3ra-847/22 — privind anularea actelor admnistrative cu caracter normativ

3ra-847/22 — privind anularea actelor admnistrative cu caracter normativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-847/2022

2-19041940-01-3ra-11082022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orășenesc Anenii

Noi cu privire la anularea actelor administrative cu caracter normativ,

împotriva hotărârii din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă acțiunea Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat,

c o n s t a t ă :

La 22 martie 2019, Oficiul Teritorial Căușeni a Cancelariei de Stat a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului or. Anenii Noi cu privire la anularea

deciziei Consiliului orășenesc Anenii Noi nr. 08/02 din 19 decembrie 2018 „Cu privire

la aprobarea bugetului Primăriei orașului Anenii Noi pentru anul 2019 în prima lectură”.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 10 ianuarie 2019, decizia

Consiliului orășenesc Anenii Noi nr. 08/02 din 19 decembrie 2018 „Cu privire la

aprobarea bugetului Primăriei orașului Anenii Noi pentru anul 2019 în prima lectură” a

fost prezentată Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat pentru a fi supusă

controlului de legalitate, fiind înregistrată cu nr. de intrare 1301/OT3-281.

A indicat că urmare a exercitării controlului actului nominalizat mai sus, a constatat

abateri de la prevederile legislației în vigoare, Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei

de Stat a expediat Consiliului orășenesc Anenii Noi, notificarea nr. 1304/OT3-58 din 25

ianuarie 2019, prin care a solicitat examinarea notificării în vederea întreprinderii

măsurilor privind reexaminarea și abrogarea deciziei Consiliului orășenesc Anenii Noi

nr. 08/02 din 19 decembrie 2018 „Cu privire la aprobarea bugetului Primăriei orașul

Anenii Noi pentru anul 2019 în prima lectură”.

A mai invocat reclamantul că conform Legii cu privire la actele normative nr. 100

din 22 decembrie 2017, actul normativ este un act juridic adoptat, aprobat sau emis de

o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care

stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de

situații identice.

1

Conform art. 18 din Legea enunțată, actele normative ale autorităților

administrației publice locale se emit pentru realizarea atribuțiilor funcționale și în

limitele competențelor stabilite de Constituție, de Carta Europeană a Autonomiei Locale

și de alte acte normative, fiind aplicate doar în raza teritoriului administrat de către

acestea, iar secțiunea a 5-a din Legea precitată prevede avizarea, consultarea publică și

efectuarea expertizei proiectelor de acte normative și etapele elaborării proiectului

actului normativ după cum urmează: a) desemnarea persoanei responsabile sau, după

caz, formarea grupului de lucru care va elabora proiectul, precum și asigurarea

suportului tehnic, organizatoric și financiar al procesului de elaborare; b) determinarea

categoriei, conceptului și stabilirea structurii actului normativ; c) elaborarea versiunii

inițiale a proiectului și întocmirea notei informative; d) întocmirea tabelului de

concordanță, în cazul în care prin proiectul actului normativ se urmărește armonizarea

legislației naționale cu legislația Uniunii Europene; e) consultarea publică, avizarea

proiectului actului normative de către autoritățile a căror competență are tangență direct

sau indirectă cu obiectul de reglementare a proiectului actului normativ, efectuarea

expertizelor, inclusiv expertiza anticorupție, expertiza juridică și, după caz, expertiza de

compatibilitate cu legislația Uniunii Europene și expertiza grupului de lucru al Comisiei

de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător; f) întocmirea sintezei

obiecțiilor și propunerilor autorităților publice și, după caz, a sintezei recomandărilor

reprezentanților societății civile; g) elaborarea versiunii finale a proiectului de act

normativ.

Conform art. 32 din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie

2017, în urma avizării și consultării publice, autorul proiectului întocmește sinteza

obiecțiilor și propunerilor autorităților publice, precum și sinteza recomandărilor

reprezentanților societății civile, conform unuia dintre modelele indicate în anexele

nr. 2 și nr. 3. Sinteza obiecțiilor și propunerilor și sinteza recomandărilor pot fi incluse

într-un singur document (denumit în continuare - sinteză).

La fel, a menționat reclamantul că art. 35 stipulează efectuarea obligatorie a

expertizei anticorupție pentru toate proiectele actelor normative, iar conform art. 37

proiectele actelor normative ale autorităților administrației publice locale se supun

expertizei juridice în cadrul subdiviziunilor specializate ale acestora.

A mai relatat reclamantul că art. 30 din Legea cu privire la actele normative nr. 100

din 22 decembrie 2017, prevede elaborarea Notei informative la proiectul actului

normativ, care va cuprinde cel puțin următoarele compartimente: a) denumirea sau

numele autorului și, după caz, a participanților la elaborarea proiectului actului

normativ; b) condițiile ce au impus elaborarea proiectului actului normativ și finalitățile

urmărite; c) descrierea gradului de compatibilitate, pentru proiectele care au ca scop

armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene; d) principalele

prevederi ale proiectului și evidențierea elementelor noi; e) fundamentarea economico-

fînanciar; f) modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare; g) avizarea și

consultarea publică a proiectului; h) constatările expertizei anticorupție; i) constatările

expertizei de compatibilitate cu legislația Uniunii Europene; j) constatările expertizei

juridice; k) constatările altor expertize. Compartimentele prevăzute la alin. (1) lit. g)—

k) se includ în nota informativă doar dacă, la elaborarea proiectului actului normativ, au

fost realizate etapele corespunzătoare. Dacă, în urma avizării și supunerii expertizei,

proiectul a suferit modificări, nota informativă trebuie modificată în modul

corespunzător. Nota informativă se semnează, în modul prevăzut de legislație, de

2

conducătorul autorității responsabile de elaborarea proiectului de act normativ sau

adjunctul acestuia.

A relevat reclamantul că potrivit art. 101 din Legea privind administrația public

locală nr. 436 din 28 decembrie 2016, autoritățile administrației publice locale sunt

obligate să includă în Registrul de stat al actelor locale: a) deciziile consiliilor locale de

nivelurile întâi și al doilea; b) dispozițiile primarului și ale președintelui raionului; c)

actele pretorului; d) alte acte ale autorităților publice locale, care sunt supuse controlului

obligatoriu de legalitate. Proiectele actelor normative ale autorităților administrației

publice locale se fac publice, în vederea consultării, cu cel puțin 15 zile lucrătoare

înainte de ziua aprobării actului. Ordinea de zi a ședinței Consiliului local/raional se

afișează în locuri publice și se plasează pe pagina web a consiliului, în vederea

consultării publice, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de ziua ședinței.

Conform art. 64 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28

decembrie 2006, procesul-verbal al ședinței consiliului, avizele comisiei de specialitate

și materialele aferente adoptării deciziei, în scopul exercitării controlului de legalitate al

actelor menționate la alin. (1), se include în Registrul de stat al actelor locale în termen

de 10 zile de la data ședinței, în modul stabilit de Guvern. Responsabil de aceasta este

secretarul consiliului.

A menționat reclamantul că având în vedere lipsa materialelor sus-menționate la

decizia Consiliului orășenesc Anenii Noi nr. 08/02 din 19 decembrie 2018 „Cu privire

la aprobarea bugetului Primăriei orașului Anenii Noi pentru anul 2019 în prima lectură”,

reiese nerespectarea procedurii de elaborare a actului dat adoptat contrar prevederilor

legale sus-invocate.

La 19 martie 2019, Consiliul orășenesc Anenii Noi a examinat notificarea

nr.1304/OT3-58 din 25 ianuarie 2019, iar prin decizia nr. 03/06 din 19 martie 2019 a

fost respinsă, fără a fi indicate careva motive.

La 22 martie 2019, Oficiul Teritorial Căușeni a Cancelariei de Stat a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului orășenesc Anenii Noi privind anularea

actelor administrative prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului orășenesc Anenii

Noi nr. 08/03 din 19 decembrie 2018 „Cu privire la aprobarea bugetului Primăriei

orașului Anenii Noi pentru anul 2019 în lectura a doua”, invocând aceleași argumente

și norme, menționând că expediind notificare cu privire la abrogarea deciziei menționate

la 25 ianuarie 2019, prin decizia Consiliul orășenesc Anenii Noi nr. 03/06 din 19 martie

2019 a fost respinsă, fără a indica careva motive.

Prin încheierea din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central,

cauzele civile cu nr. 3-14/2019 și respectiv nr. 3-15/2019 au fost conexate într-o singură

procedură, cauzei fiindu-i atribuit în continuare numărul 3-14/2019.

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central, a

fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Căușeni a

Cancelariei de Stat împotriva Consiliul orășenesc Anenii Noi privind anularea deciziei

Consiliului orășenesc Anenii Noi nr. 08/02 din 19 decembrie 2018 și respectiv a deciziei

nr. 08/03 din 19 decembrie 2018 „Cu privire la aprobarea bugetului Primăriei Anenii

Noi pentru anul 2019 în prima și a doua lectură”, ca fiind neîntemeiată.

La 07 decembrie 2020, Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, în termen

legal, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Anenii Noi, sediul central, prin care a solicitat admiterea cererii de apel,

casarea hotărârii primei instanței cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care cererea de

3

chemare în judecată depusă de Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat să fie

admisă integral.

Ulterior, la 18 ianuarie 2021, Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a

depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Anenii Noi, sediul central.

Prin decizia din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de

apel depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat și s-a menținut hotărârea

din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central.

La 27 iulie 2021, Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus recurs

împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei contestate, cu emiterea unei decizii noi prin care

cererea de chemare în judecată depusă de Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de

Stat să fie admisă integral.

Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

declarat de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat. S-a casat decizia din 02

iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Anenii Noi, sediul central, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului orășenesc Anenii Noi privind anularea actelor administrative cu

caracter normativ, cu restituirea cauzei spre rejudecare conform competenței la Curtea

de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

După rejudecarea cauzei, prin hotărârea 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-

a respins ca neîntemeiată acțiunea în control normativ depusă de Oficiul Teritorial

Căușeni al Cancelariei de Stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel Chișinău a invocat că, obiectul

controlului judecătoresc constituie actele administrative normative – decizia Consiliului

orășenesc Anenii Noi nr. 08/02 din 19 decembrie 2018 „Cu privire la aprobarea

bugetului Primăriei orașului Anenii Noi pentru anul 2019 în prima lectură” și decizia

Consiliului orășenesc Anenii Noi nr. 08/03 din 19 decembrie 2018 „Cu privire la

aprobarea bugetului Primăriei orașului Anenii Noi pentru anul 2019 în lectura a doua”.

În contextul pretențiilor deduse judecării, completul specializat al Curții de Apel

Chișinău a reținut că, în conformitate cu prevederile art. 12 din Codul administrativ, un

act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis

de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune

controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 435/2006 privind

descentralizarea administrativă, autoritățile publice locale se bucură, în condițiile legii,

de autonomie financiară, adoptă bugetul lor propriu care este independent și separat de

bugetul de stat.

În continuare, completul specializat al Curții de Apel Chișinău analizând

prevederile art. 14 alin. (2) lit. n) din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică

locală, art. 3 alin. (1), art. 20, art. 21 din Legea nr. 397/2003 privind finanțele publice

locale, în coraport cu circumstanțele cauzei, a ajuns la concluzia despre netemeinicia

acțiunii depuse de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat privind anularea

deciziilor Consiliului orășenesc Anenii Noi.

4

Or, după cum s-a stabilit mai sus, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 397/2003 stabilește

expres normele legale în baza cărora se elaborează, se aprobă și se execută bugetul local,

acestea fiind următoarele: Legea nr. 397/2003 privind finanțele publice locale, Legea

finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, precum și Legea privind

administrația publică locală.

Completul specializat al Curții de Apel Chișinău a mai invocat că din norma legală

enunțată, nu rezultă că autoritatea publică locală la elaborarea și aprobarea bugetului

trebuie să se conducă de prevederile Legii cu privire la actele normative. Or, chiar dacă

Decizia cu privire la aprobarea bugetului local are caracter normativ, adoptarea acesteia

este reglementată de Legi speciale. Iar, în astfel de circumstanțe Curtea de Apel

Chișinău a apreciat ca neîntemeiate argumentele reclamantului precum că la adoptarea

deciziilor contestate Consiliul orășenesc Anenii Noi nu a respectat procedura elaborării

actului normativ reglementată de Secțiunea a 5-a din Legea nr.100/2017 cu privire la

actele normative și că aceste circumstanțe duc la anularea actelor contestate. Or, din

decizia Consiliului orășenesc Anenii Noi nr. 08/03 din 19 decembrie 2018 „Cu privire

la aprobarea bugetului primăriei orașului Anenii Noi pentru anul 2019 în lectura a

doua”, rezultă că bugetul local al Primăriei orașului Anenii Noi a fost elaborat și aprobat

cu respectarea procedurii reglementate de Legea nr. 397/2003 privind finanțele publice

locale, cu aprobarea actelor specificate în art. 21 alin. (2), lit. b) din Legea citată.

În circumstanțele descrise completul specializat al Curții de Apel Chișinău a notat

că este greșit argumentul reclamantului, precum că autoritatea publică pârâtă înainte de

adoptarea deciziei privind aprobarea bugetului urma să supună expertizei anticorupție

proiectul actului nominalizat, astfel că în lipsa unei astfel de expertize, actele

administrative normative contestate urmează a fi anulate. Or, după cum s-a indicat mai

sus, la aprobarea bugetului local autoritățile publice locale se conduc de Legi speciale,

dar nu de Legea cu privire la actele normative, întrucât decizia privind aprobarea

bugetului local nu reprezintă un act normativ clasic, la care se referă Oficiul teritorial

Căușeni al Cancelariei de Stat, astfel că este necesar ca un astfel de act administrativ să

fie adoptat în baza acelor specificate în Legile speciale, condiții care sunt întrunite la

caz.

Suplimentar, completul specializat al Curții de Apel Chișinău a menționat că nu a

stabilit existența motivelor pentru a dispune anularea actelor administrative contestate,

deoarece acestea au fost adoptate de organul competent, cu respectarea procedurii și

aplicarea corectă a normelor materiale.

De asemenea, completul specializat al Curții de Apel Chișinău a notat că actele

administrative contestate se referă la bugetul local pentru anul 2019, care deja a fost

utilizat integral, conform destinației, pentru necesitățile comunității, fără a fi identificate

careva elemente de corupție din partea organelor competente sau vicii juridice esențiale.

La 18 mai 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală

a Curții de Apel Chișinău, Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus

cerere de recurs nemotivată, iar la 12 august 2022, atît prin intermediul poștei

electronice cît și prin intermediul oficiului poștal, a depus motivarea recursului

împotriva hotărârii din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a hotărârii instanței de apel ca fiind nefondată cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea în control normativ depusă

de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat.

5

În susținerea recursului Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a invocat

ilegalitatea și netemeinicia hotărârii instanței de apel, declarând că Curtea de Apel

Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate,

nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu

aplicarea eronată a normelor de drept material, în special nu s-a ținut cont de prevederile

Legii nr. 100/2017 privind actele normative.

În aceeași ordine de idei, recurentul a susținut că în vederea elucidării interpretării

eronate realizate de completul specializat al Curții de Apel Chișinău, este precoce de

menționat că, Legea nr. 100/2017 nu poate fi raportată prin comparație cu Legea

nr.397/2003 privind finanțele publice locale, ultima fiind apreciată drept lege specială.

Or, obiectul de reglementare a Legii nr.397/2003 privind finanțele publice locale,

este asigurarea dezvoltării durabile a finanțelor publice, consolidarea disciplinei

bugetar-fiscale și asigurarea gestionării eficiente și transparente a resurselor financiare

publice, iar Legea nr. 100/2017 privind actele normative, este unica lege organică în

statul Republica Moldova care asigura mecanismul de tehnică legislativă pentru actele

normative, inclusiv similar celei precitate anterior.

A mai reiterat că, completul specializat al Curții de Apel Chișinău nu a dat

apreciere corespunzătoare probelor și argumentelor expuse de către Oficiul Teritorial

Căușeni al Cancelariei de Stat, iar aceste erori procesuale constituie o încălcare gravă a

dreptului recurentului la un proces echitabil.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la 12 mai 2022, în

ședință publică. (f.d.36, Vol.III)

Totodată, din actele dosarului se atestă că dispozitivul hotărârei din 12 mai 2022 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de

Stat, prin intermediul poștei electronice la data de 13 mai 2022, fapt confirmat prin

extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.46, Vol.III)

Hotărârea motivată a Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2022, a fost notificată

Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat prin intermediul poștei electronice la

09 august 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele

cauzei. (f.d.48, Vol.III)

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

La 18 august 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces

echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa Consiliului orășenesc

Anenii Noi, copia cererii de recurs depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei

6

de Stat, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului. (f.d.61, Vol.III)

Deși, la 23 august 2022, Consiliul orășenesc Anenii Noi a recepționat copia

recursului, fapt confirmat prin avizul de recepție DS8007320112AS (f.d.70, Vol.III),

acesta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, prin care

să-și expună opinia referitor la recursul depus de Oficiul Teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea

de recurs depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat inadmisibilă, din

următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

7

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

8