3ra-458/23 — anularea actului administrativ

3ra-458/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de Autoritatea Națională de

Integritate,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Svetlana Buzila împotriva Autorității Naționale de

Integritate privind anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-458/23

PIGD 2-19158335-01-3ra-20042023)

Interpretarea termenului procedurii administrative. Evaluarea conflictului de interese și

proporționalitatea sancțiunilor aplicate de Autoritatea Națională de Integritate. Interpretarea

greșită a normelor legale referitoare la aplicarea sancțiunii în privința subiecților declarării

averii și intereselor personale, în conformitate cu Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind

declararea averii și a intereselor personale.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – T. Avasiloaie

Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

16 august 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședința de judecată publică recursul depus de Autoritatea

Națională de Integritate,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

Olesea Suduc, grefier,

cu participarea:

Reprezentantei recurentei, Autorității Naționale de Integritate – Valentina Urecheanu.

Intimatei – Svetlana Buzila.

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, solicitând anularea

actului de constatare nr. 88/12 din 12 septembrie 2019.

exercită funcția de director al școlii primare–grădiniță „Mihai Secară” din

s.Niorcani, r. Soroca și, potrivit legii, are calitatea de subiect al declarării averii

și intereselor personale.

integritate Sergiu Popa a reținut încălcarea de către Svetlana Buzila a regimului

juridic al conflictelor de interese și a dispus: sesizarea Direcției de Învățământ

a Consiliului raional Soroca în vederea încetării raporturilor de muncă cu

aceasta; decăderea reclamantei din dreptul de a exercita o funcție publică sau o

funcție de demnitate publică, pentru o perioadă de 3 ani; precum și înscrierea

ei în Registrul de stat al persoanelor care au interdicția de a ocupa o funcție

publică sau de demnitate publică.

nr.133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale și conform

Ordinului nr. 01-27/347 din 21 iunie 2019 al Direcției de Învățământ a

Consiliului raional Soroca, conflictul de interese declarat de aceasta a fost

soluționat. Totodată, în temeiul art. 22 alin. (4) din Legea nr. 133/2016,

constatarea încălcării regimului juridic al conflictului de interese reprezintă un

1

temei pentru aplicarea interdicției, însă nu atrage în mod obligatoriu și automat

decăderea din dreptul de a exercita funcția publică deținută.

septembrie 2019 este neobiectivă și neîntemeiată, întrucât acțiunile sale nu au

produs consecințe prejudiciabile niciunei persoane fizice sau juridice, aspect

confirmat de absența oricărei petiții ori plângeri în acest sens. Totodată,

persoanele apropiate menționate în act nu se află în subordinea sa material-

financiară, astfel încât nu pot fi reținute abuzuri legate de angajarea acestora.

o funcție publică este apreciată ca prematură, întrucât nu există o hotărâre de

sancționare contravențională definitivă pentru fapta reținută în act. În lipsa unei

asemenea hotărâri, aplicarea interdicției apare ca disproporționată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

Rîșcani, s-a admis acțiunea. S-a anulat Actul de constatare nr.88/12 din 12

septembrie 2019, emis de Autoritatea Națională de Integritate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Autoritatea Națională de Integritate a declarat apel nemotivat, iar la 17 martie

2022 a depus motivarea apelului împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani din 5 octombrie 2021, solicitând casarea acesteia și pronunțarea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Autoritatea Națională de Integritate împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 5 octombrie 2021.

publică a probat existența primului element constitutiv al conflictului de

interese — întrucât, în calitate de director al școlii primare–grădiniță „Mihai

Secară” din s. Niorcani, Soroca, în perioada 2016–2019, Svetlana Buzila a

emis/semnat acte administrative privind acordarea concediului, angajarea, plata

salariului și a sporurilor, acordarea ajutorului material, eliberarea din funcție

etc., acte care priveau persoane apropiate (fiica, Diana Buzila, și concubinul,

Fiodor Iordachi) — acest element a fost doar unul formal, consumat prin

emiterea actelor respective.

2

contestat sunt încadrate de lege în categoria delictelor, pentru care sunt

prevăzute sancțiunile menționate, intimata beneficiază de prezumția de

nevinovăție instituită de art. 21 din Constituția Republicii Moldova. Prin

urmare, sarcina probei revenea apelantei — Autoritatea Națională de Integritate

— care trebuia să demonstreze că emiterea și, ulterior, semnarea/încheierea

acelor acte a influențat exercitarea imparțială și obiectivă a funcției publice de

către reclamantă. În lipsa dovedirii acestui element definitoriu al unui conflict

de interese real, pasibil de sancțiune (pentru nedeclararea în termen ori pentru

realizarea lui consumată), nu poate fi reținută componența delictului.

prealabile emiterii actelor menționate și nu a clarificat data și actul prin care a

fost instituit Registrul declarațiilor privind conflictele de interese la Direcția

Învățământ a Consiliului raional Soroca. S-a reținut, de asemenea, că în

perioada 22 august 2016–24 aprilie 2019 la Direcția Învățământ nu era instituit

un asemenea registru, iar la ANI registrul a fost instituit abia la 10.08.2018 prin

Ordinul președintelui ANI nr. 70. În aceste condiții, lipsa probării caracterului

prejudiciabil al actelor pentru imparțialitatea funcției exclude reținerea

răspunderii.

Învățământ a Consiliului raional Soroca s-a adresat Autorității Naționale de

Integritate, înregistrând demersul la ANI sub nr. 2719 din 12 iulie 2019, ca

răspuns la Solicitarea nr. 04-12/1272 din 2 iulie 2019. S-a comunicat că

Svetlana Buzila, director al Școlii primare–grădiniță „Mihai Secară” din s.

Niorcani, r. Soroca, a depus Declarația privind conflictul de interese nr. 10 din

15 mai 2019, iar alte declarații nu au fost înregistrate. Această împrejurare este

consemnată chiar de ANI în actul contestat.

Buzila a declarat soluționarea, pozitivă și parțială, a situației de conflict prin

abținerea de la semnarea actelor pe numele Dianei Buzila și al concubinului

Fiodor Iordachi, solicitând conducătorului instituției, Angela Musenco,

adoptarea deciziei finale pentru soluționarea deplină, în conformitate cu art. 14

alin. (5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale.

raional Soroca, Angela Musenco, a emis Ordinul nr. 01-27/347 privind

soluționarea conflictului de interese declarat, prin care s-a dispus: (i)

redistribuirea atribuțiilor și responsabilităților directorului Școlii primare–

grădiniță „Mihai Secară” din s. Niorcani, în ceea ce privește semnarea tuturor

3

actelor administrative și juridice pe numele lui Fiodor Iordachi și Diana Buzila,

către Aliona Sacara, cadru didactic al aceleiași instituții; și (ii) interzicerea

pentru Svetlana Buzila a semnării acestor acte, cu excepția listei salariale de

achitare pe card.

cărora inspectorul de integritate a reținut încălcarea regimului juridic al

conflictelor de interese — au fost semnate de reclamanta Svetlana Buzila la

intervale ulterioare intrării în vigoare a Legii nr. 133/2016 (după aproximativ

21 de zile, respectiv 2–3 luni) și anterior instituirii Registrului declarațiilor

privind conflictele de interese la ANI (10 august 2018). În aceste condiții,

inspectorul de integritate avea obligația să evalueze, în actul de constatare,

gradul de previzibilitate și claritate al dispozițiilor Legii nr. 133/2016 la acel

moment, inclusiv modalitatea de înregistrare a declarației în absența unui

registru funcțional. Lipsa unor constatări privind data efectivă a instituirii

registrului și imposibilitatea verificării existenței sau inexistenței unor

declarații nu pot fi imputate intimatei/reclamantei. În consecință, inspectorul

nu a demonstrat, prin probe pertinente și admisibile, că până la 15 mai 2019

reclamanta nu a informat organul ierarhic superior despre conflictul de interese.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN RECURS

recurs împotriva deciziei din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii depuse

de Svetlana Buzila. La data de 5 mai 2023, Autoritatea Națională de Integritate

a prezentat motivarea recursului.

ARGUMENTELE RECURSULUI

esență, că instanțele inferioare au interpretat eronat cadrul normativ aplicabil

conflictelor de interese și au omis să elucideze integral circumstanțele

relevante, motiv pentru care se cere casarea deciziei Curții de Apel Chișinău

din 14 decembrie 2022 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din

5 octombrie 2021, cu respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

distinge între conflict de interese potențial, real și consumat, definind conflictul

real ca situația în care subiectul declarării este chemat să emită/semneze acte

sau să participe la decizii ce privesc interese personale ori persoane apropiate,

4

iar această situație influențează sau poate influența imparțialitatea; în asemenea

cazuri, informarea și tratamentul conflictului trebuie realizate înainte de

emiterea actului sau participarea la decizie, iar nerespectarea obligațiilor

transformă conflictul în „consumat” (art. 12 și alin. (5), (7), (10)).

persoane apropiate constituie, potrivit ANI, o soluționare tardivă a unui conflict

deja admis, „consumat” la data emiterii/semnării actelor. Consecința juridică

nu depinde de existența unei sancțiuni contravenționale, de primirea unor petiții

ori de dovedirea unui prejudiciu: constatarea încălcării regimului juridic al

conflictului de interese atrage, ca efect legal, decăderea din dreptul de a exercita

funcții publice/de demnitate publică, fără marjă de apreciere pentru autoritate.

decembrie 2019, care statuează că, pentru conflictul de interese consumat,

interdicția de 3 ani intervine ca sancțiune, iar conducătorii instituțiilor publice

au obligația unei conduite imparțiale și a înlăturării oricărui interes personal

sau al persoanelor apropiate la exercitarea atribuțiilor. În plus, pe temeiul art. 7

alin. (2) lit. i) din Legea nr. 132/2016 coroborat cu art. 23 alin. (8) din Legea

nr. 133/2016, se dispune înscrierea persoanei în Registrul de stat al

interdicțiilor.

POZIȚIA INTIMATULUI

avocatul Ludmila Ciuhrii a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

POZIȚIA PĂRȚILOR ÎN ȘEDINȚA DE JUDECATĂ

susținut că interesul personal al intimatei rezultă din faptul că fiica acesteia se

afla în subordinea sa, iar intimata a emis ordine și a aprobat acte în favoarea

fiicei și a concubinului, inclusiv acordarea concediilor, sporurilor și premiilor.

activitatea în instituție din anul 1984. Ea a menționat că la sfârșitul lunii aprilie

2019 a participat la un seminar organizat de ANI, unde a fost informată despre

obligația de a declara relațiile apropiate; în consecință, l-a declarat pe concubin,

iar fiica era încadrată ca învățătoare. Intimata a recunoscut că i-a angajat pe

fiică și pe concubin, subliniind însă că nu a calculat personal salariile, ci doar a

semnat actele întocmite de serviciile competente. Totodată, a susținut că,

anterior seminarului, nu cunoștea obligația de a declara conflictul de interese.

5

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

din 1 septembrie 2023):

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.”

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art. 169-171.”

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

data declarării recursului):

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.

În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate

decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un

complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot

unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9

judecători.”

din 30 martie 2023:

„Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență,

președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va

examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare

și cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din

5 judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte

judecătorul raportor.”

6

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451

alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților

în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia; admite

recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă

decizie.”

„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.”

art.231 alin. (2) din Codul administrativ:

„Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în

apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.”

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de

solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea

cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și

pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu

au fost discutate de participanții la proces.

Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,

însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”

„Instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ

este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care

demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt

garantate de stat.

Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în

considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.”

7

intereselor personale (în redacția în vigoare la data pretinsei nesoluționări a

conflictului de interese):

„Prezenta lege reglementează:

a) obligația și modul de declarare a averii și a intereselor personale de către subiectul

declarării și membrii familiei, concubinul/concubina acestuia;

b) mecanismul de control al averii dobândite de subiectul declarării și membrii

familiei, concubinul/concubina acestuia în perioada exercitării mandatelor sau a

funcțiilor publice ori de demnitate publică și de control privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor;

Prezenta lege are drept scop instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a

îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate,

precum și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor.”

pretinsei nesoluționări a conflictului de interese):

„În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni se definesc astfel:

conflict de interese – situația în care subiectul declarării are un interes personal ce

influențează sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și

responsabilităților ce îi revin potrivit legii;

interes personal – orice interes material sau nematerial al subiectului declarării ce

rezultă din activitățile sale în calitate de persoană privată, din relațiile sale cu persoane

apropiate sau cu persoane juridice și alți agenți economici, indiferent de tipul de

proprietate, din relațiile sau afiliațiile sale cu organizații necomerciale, inclusiv cu

partidele politice și cu organizațiile internaționale;

persoană apropiată – soțul/soția, copilul, concubinul/concubina subiectului declarării,

persoana aflată la întreținerea subiectului declarării, de asemenea persoana înrudită

prin sînge sau prin adopție cu subiectului declarării (părinte, frate/soră, bunic/bunică,

nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate cu subiectul declarării

(cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră).”

redacția în vigoare la data pretinsei nesoluționări a conflictului de interese):

„Subiecți ai declarării averii și a intereselor personale sînt:

e) conducătorii organizațiilor publice și adjuncții acestora;

Subiecții prevăzuți la alin.(1) sînt incluși în Registrul electronic al subiecților declarării

averii și a intereselor personale, ținut de Autoritatea Națională de Integritate.”

vigoare la data pretinsei nesoluționări a conflictului de interese):

„Controlul averii și al intereselor personale, al respectării regimului juridic al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor ale subiecților

declarării se efectuează de către Autoritatea Națională de Integritate în conformitate

cu Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.”

8

iunie 2016 (în redacția în vigoare la data pretinsei nesoluționări a conflictului

de interese):

„Conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul declarării este chemat să

rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin

intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea

unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sînt apropiate,

persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care

influențează sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a

funcției publice sau de demnitate publică.

În cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat:

a) să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai tîrziu

de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află;

b) să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct

sau prin intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la

luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică

pînă la soluționarea conflictului de interese.

Informarea despre apariția unui conflict de interese real se va face pînă la soluționarea

cererii/demersului, emiterea actului administrativ, încheierea, directă sau prin

intermediul unei persoane terțe, a actului juridic, participarea la luarea deciziei sau

luarea deciziei și va lua forma unei declarații scrise ce trebuie să conțină date despre

natura conflictului de interese și despre modul în care acesta influențează sau poate

influenta îndeplinirea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de

demnitate publică.

Conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului declarării de rezolvare a

unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere directă sau

prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de participare la

luarea unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate

publică cu încălcarea prevederilor alin. (4) și (7).”

vigoare la data pretinsei nesoluționări a conflictului de interese):

„Soluționarea unui conflict de interese real se face prin examinarea situației de conflict

și prin determinarea și aplicarea opțiunii pentru soluționarea conflictului.

Conflictul de interese real se soluționează de către subiectul declarării, conducătorul

organizației publice, Autoritatea Națională de Integritate sau Consiliul de Integritate,

după caz.

Pînă la soluționarea conflictului de interese real, subiectului declarării îi este interzisă

întreprinderea oricărei acțiuni pe cauza dată, cu excepția abținerii.

Subiectul declarării poate soluționa conflictul de interese real în care se află prin

abținerea de la rezolvarea cererii/demersului, de la emiterea/adoptarea actului

administrativ, de la încheierea actului juridic, de la participarea la luarea unei decizii

sau luarea deciziei/votare, informînd toate părțile vizate de decizia respectivă în

privința măsurilor luate pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a

deciziilor.”

9

Autoritatea Națională de Integritate (în redacția în vigoare la data emiterii

actului contestat):

„Autoritatea inițiază controlul averii și al intereselor personale din oficiu ori la

sesizarea unor persoane fizice sau persoane juridice, în conformitate cu prevederile

prezentei legi și ale metodologiei de efectuare a verificării și a controlului averii și al

intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

data emiterii actului contestat):

„Autoritatea efectuează controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor

de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor din oficiu ori la sesizarea

unor persoane fizice sau persoane juridice, în conformitate cu prevederile prezentei

legi și ale metodologiei de efectuare a verificării și a controlului averii și al intereselor

personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Controlul din oficiu se inițiază printr-o sesizare făcută de președintele ori

vicepreședintele Autorității sau de inspectorul de integritate. Controlul din oficiu este

inițiat în cazul prevăzut la art.27 alin.(14), precum și în baza unor informații publice

sau al unor sesizări anonime. Sesizarea privind efectuarea controlului din oficiu se

distribuie conform art.30, care se aplică în modul corespunzător.

După repartizarea aleatorie a sesizărilor de efectuare a controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor, inspectorul de integritate inițiază verificarea prealabilă a acestora.

Prevederile art.30, 31, 32, ale art.33 alin.(6)–(8), (12) și (13), ale art.35 și 36 se aplică

în modul corespunzător.

Controlul poate fi inițiat în termen de 3 ani de la data admiterii conflictului de interese,

a încălcării restricției sau a limitării. În cazul stării de incompatibilitate, controlul poate

fi inițiat pe toată perioada stării de incompatibilitate, precum și în termen de 3 ani de

la data încetării incompatibilității.

Controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor se efectuează în cel mult 3 luni de la

repartizarea sesizării. Ținând cont de complexitatea controlului, de comportamentul

participanților vizați și a autorităților relevante, în baza unei solicitări motivate a

inspectorului de integritate, președintele sau vicepreședintele Autorității poate

prelungi termenul de efectuare a controlului până la cel mult 6 luni.”

vigoare la data emiterii actului contestat):

”În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite un act

de constatare în cazul în care stabilește că:

a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese

sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul unei

10

persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la luarea unei

decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese;

b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate;

c) persoana supusă controlului a încălcat restricțiile și limitările prevăzute de lege.”

în vigoare la data emiterii actului contestat):

În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese

ori încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor,

inspectorul de integritate:

a) încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și aplică sancțiunea

contravențională. Termenul de prescripție a răspunderii contravenționale nu se aplică;

b) emite un act de constatare în care dispune, după caz, încetarea mandatului sau a

raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului declarării și îi aplică acestuia

interdicția de a ocupa funcțiile menționate la art.3 alin.(1) din Legea

nr.133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

Inspectorul de integritate decide dacă dispune măsurile menționate la alin.(1) lit.b) în

funcție de gradul de vinovăție al subiectului declarării, de natura abaterii, de numărul

și durata abaterilor, de comiterea unor abateri similare anterior, de prejudiciul adus

interesului public și de funcția publică deținută.

data pretinsei nesoluționări a conflictului de interese):

„Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere disciplinară,

contravențională, civilă sau penală, după caz.

Încălcarea prevederilor art.7 alin.(4) constituie abatere disciplinară și se sancționează

în conformitate cu legislația.

Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat starea de incompatibilitate

nesoluționată constituie temei pentru încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori

de serviciu ale acestuia. În acest caz, prin derogare de la prevederile legilor speciale

care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunile disciplinare ce pot fi aplicate

pentru săvîrșirea abaterii disciplinare nu pot consta în avertisment, mustrare sau

mustrare aspră.

Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o

cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin

intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea

unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie

temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea

sau, după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale

subiectului în cauză.

Persoana a cărei avere a fost constatată, în totalitate sau în parte, ca fiind nejustificată,

printr-o hotărîre judecătorească definitivă, va fi destituită sau revocată, după caz, din

funcția pe care o deține.

Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor alin.(3)-(5)

este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate

11

publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării

sau destituirii din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din data

încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea nu

mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție publică sau de demnitate publică la

data constatării averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de

interese, interdicția de 3 ani se aplică potrivit legii, de la data la care a rămas definitiv

actul de constatare sau, respectiv, a rămas definitivă și irevocabilă hotărîrea

judecătorească prin care se confirmă existența averii nejustificate, a stării de

incompatibilitate ori a conflictului de interese.

Autoritatea Națională de Integritate ține Registrul de stat al persoanelor care au

interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, care este publicat pe

pagina web oficială a Autorității.

Nerespectarea prevederilor art.14 alin.(9), nedepunerea declarației de avere și interese

personale în termenul și în modul stabilite de prezenta lege, după notificarea

inspectorului de integritate conform art.27 alin.(7) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate, precum și refuzul subiectului declarării

de a depune declarația constituie temeiuri pentru încetarea mandatului său, a

raporturilor sale de muncă ori de serviciu.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

Curții Supreme de Justiție atestă că Autoritatea Națională de Integritate, a depus

în termen recursul împotriva deciziei instanței de apel și a respectat termenele

prevăzute la art. 245 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data

declarării recursului).

MOTIVAREA INSTANȚEI

instituie obligații noi, restrâng drepturi procedurale, limitează exercițiul unor

drepturi ori stabilesc sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, se reține că

recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate anterior intrării în

vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 se examinează în temeiul motivelor

de recurs valabile la data depunerii lui. Noile reglementări procesuale se aplică

doar desfășurării judecății (lex fori), în măsura în care nu aduc atingere

drepturilor procesuale deja născute și nu schimbă condițiile de admisibilitate

sau efectele juridice ale actelor procesuale efectuate sub legea veche. Această

abordare asigură previzibilitate și protecția încrederii legitime a participanților

la proces.

limitele controlului de legalitate și raportat la criticile din recurs, pe baza

12

materialelor cauzei și a normelor aplicabile, Completul de judecată constată că

recursul este întemeiat. Instanța de apel a făcut o interpretare eronată și

incompletă a normelor de drept material incidente, fără a confrunta în mod

adecvat situația de fapt cu condițiile legale și scopul regimului juridic al

conflictelor de interese. În consecință, recursul urmează a fi admis, cu casarea

deciziei de apel și adoptarea unei noi hotărâri pe fond, în limitele învestirii și

ale motivelor de recurs.

exigențele unui proces echitabil impun instanței obligația de a examina efectiv

problemele esențiale supuse aprecierii sale și de a oferi un răspuns motivat,

având în vedere rolul determinant al concluziilor pronunțate (Hiro Balani c.

Spaniei, nr. 18064/91, hotărârea din 9 decembrie 1994, § 27). Obligația de

motivare suficientă vizează atât calificarea juridică a faptelor, cât și justificarea

măsurilor dispuse.

se subliniază importanța deosebită a normelor privind integritatea publică, în

special a regimului conflictelor de interese, ca instrument esențial de prevenire

a corupției și de consolidare a încrederii în instituțiile statului. Interpretarea și

aplicarea acestor norme trebuie să rămână fidelă finalității lor: garantarea

imparțialității decizionale și protejarea interesului public, nu sancționarea

formală, desprinsă de condițiile legii.

identificarea, declararea și soluționarea conflictelor de interese și prevăd

mecanisme de răspundere. Aplicarea lor trebuie să fie coerentă cu principiile

legalității, previzibilității și securității raporturilor juridice: mai întâi se verifică

îndeplinirea condițiilor legale (inclusiv momentul și modul declarării/abținerii),

apoi se individualizează măsurile, cu motivarea explicită a incidenței și

proporționalității acestora în cazul concret.

interesului public, întrucât astfel de situații pot conduce la decizii părtinitoare

și pot submina încrederea cetățenilor. Totodată, constatarea încălcării și

aplicarea consecințelor juridice trebuie să se întemeieze pe o bază factologică

solidă, pe interpretarea corectă a legii și pe respectarea garanțiilor procedurale,

inclusiv a prezumției de nevinovăție și a sarcinii probei, după caz.

sancționarea promptă a abaterilor au un efect preventiv, dar orice măsură

sancționatorie trebuie să fie prevăzută de lege, necesară și proporțională

scopului urmărit. Instanța trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite cerințele de

tipicitate ale faptei și dacă există o motivare concretă privind necesitatea și

13

durata măsurii, pentru a evita sancțiuni automatizate ori formale, nealiniate cu

finalitatea regimului de integritate.

integritate, atât prin soluționarea litigiilor individuale, cât și prin consolidarea

unei practici judiciare coerente care asigură previzibilitate și egalitate de

tratament. Aceasta presupune o analiză riguroasă a probatoriului, a cadrului

legal și a principiilor generale, cu evitarea extinderilor nejustificate ale textelor

legale.

justiție și transmit un mesaj ferm că nerespectarea legislației în domeniul

integrității atrage consecințe juridice, însă numai în baza unor constatări clare,

a unei încadrări juridice corecte și a unei motivări care să demonstreze

necesitatea și proporționalitatea măsurii dispuse în contextul concret.

sprijină o administrație responsabilă, transparentă și eficientă. În același timp,

controlul judecătoresc asupra temeiurilor de drept și de fapt previne arbitrarul,

asigurând un echilibru între imperativul integrității și respectarea drepturilor

procesuale ale persoanelor vizate.

atacate prin prisma motivelor de recurs, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție constată că soluția instanței de apel este neîntemeiată.

Aceasta rezultă dintr-o interpretare greșită a normelor de drept material

incidente, din neanalizarea suficientă a condițiilor legale privind momentul și

modalitatea declarării/abținerii, a previzibilității mecanismelor de declarare și

a exigenței de individualizare a măsurilor. În consecință, recursul se admite,

decizia de apel se casează, iar cauza se soluționează prin adoptarea unei noi

hotărâri pe fond.

verificarea dacă instanțele ierarhic inferioare au aplicat corect normele care

reglementează regimul juridic al conflictelor de interese în cazul Svetlanei

Buzila, director al Școlii primare–grădiniță „Mihai Secară” din s. Niorcani, r.

Soroca. Standardul controlului în recurs vizează legalitatea (corecta

interpretare și aplicare a normelor de drept material și respectarea garanțiilor

procedurale), nu reevaluarea oportunității, astfel că se examinează dacă

soluțiile anterioare au ținut seama de scopul și arhitectura Legii nr. 133/2016 și

de competențele ANI stabilite de Legea nr. 132/2016.

de fapt necontestată. La 17 iunie 2019 în cadrul Autorității Naționale de

Integritate a fost înregistrată sesizarea din oficiu nr. 04-06/242 cu privire la

14

eventuala încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese de către dna

Buzila Svetlana, director al Școlii primare-grădiniță „Mihai Secară” din s.

Niorcani, r. Soroca.

132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, sesizarea a fost

repartizată aleatoriu prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor.

grădiniță „Mihai Secară” din s. Niorcani, r. Soroca, și-a angajat în cadrul

instituției pe care o conduce (fiica, Diana Buzila, și concubinul, Fiodor

Iordachi), admițând astfel o eventuală încălcare a regimului juridic al

conflictelor de interese.

în privința dnei Buzila Svetlana, director al școlii primare-grădiniță „Mihai

Secară” din s. Niorcani, r. Soroca, a fost inițiat controlul privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese.

2019, Buzila Svetlana a fost informată despre inițierea în privința sa a

controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese.

30/376 din 5 iulie 2019, înregistrată în cadrul Autorității Naționale de

Integritate cu nr. 2719 la 12 iulie 2019, ca răspuns la solicitarea nr. 04-12/1272

din 2 iulie 2019, dna Buzila Svetlana, ocupă funcția de director al Școlii

primare-grădiniță „Mihai Secară” din s. Niorcani, r. Soroca, fiind numită prin

Ordinul nr. 123-p din 8 aprilie 2016 de către Direcția Învățămînt a Consiliului

Raional Soroca.

aprilie 2016 între Direcția Învățămînt Soroca, pe de o parte și Buzila Svetlana

pe de altă parte.

Direcția Învățămînt a Consiliului Raional Soroca a mai expediat copia

Ordinului nr. 01-27/347 din 21 iunie 2019 cu privire la soluționarea conflictului

de interese declarat de către dna Buzila Svetlana.

Secară” din s. Niorcani, r. Soroca s-a constatat că dna Buzila Svetlana, în

calitate de director al Școlii primare-grădiniță „Mihai Secară” din s. Niorcani,

r. Soroca a emis/semnat acte administrative și încheiat direct acte juridice după

cum urmează:

(1) Ordinul nr.15 din 22.08.2016 cu privire la acordarea salariului unic, în care este

vizată Diana Buzila;

15

(2) Ordinul nr. 18 din 22.09.2016 cu privire la acordarea concediului neplătit, în

care este vizată Diana Buzila;

(3) Ordinul nr. 21 din 10.10.2016 cu privire la angajare, în privința lui Fiodor

Iordachi;

(4) Ordinul nr. 5 din 20.02.2017 cu privire la acordarea unui salariu unic, în care

este vizat Fiodor Iordachi;

(5) Ordinul nr. 6 din 20.03.2017 cu privire la acordarea ajutorului material, în care

este vizat Fiodor Iordachi;

(6) Ordinul nr. 7 din 03.04.2017 cu privire la restabilirea în funcție, în care este

vizată Diana Buzila;

(7) Ordinul nr. 10 din 01.06.2017 cu privire la emiterea graficului de concediu, în

care sunt vizați Diana Buzila și Fiodor Iordachi;

(8) Ordinul nr.17 din 24.07.2017 cu privire la acordarea salariului unic, în care este

vizată Diana Buzila;

(9) Ordinul nr. 25 din 10.10.2017 cu privire la acordarea concediului de

maternitate, în care este vizată Diana Buzila;

(10) Ordinul nr. 4 din 12.02.2018 cu privire la acordarea concediului pentru

îngrijirea copilului, în care este vizată Diana Buzila;

(11) Ordinul nr. 5 din 20.02.2018 cu privire la acordarea salariului unic, în care este

vizat Fiodor Iordachi;

(12) Ordinul nr. 6 din 25.03.2018 cu privire la acordarea ajutorului material, în care

sunt vizați Diana Buzila și Fiodor Iordachi;

(13) Ordinul nr. 11 din 01.06.2018 cu privire la acordarea concediilor de odihnă, în

care este vizat Fiodor Iordachi;

(14) Ordinul nr. 19 din 06.08.2018 cu privire la acordarea salariului unic, în care

este vizată Diana Buzila;

(15) Ordinul nr. 22 din 03.09.2018 cu privire la rechemare din concediu de îngrijirea

a copilului, în care este vizată Diana Buzila;

(16) Ordinul nr. 26 din 15.10.2018, în care este vizat Fiodor Iordachi;

(17) Ordinul nr. 38 din 20.12.2018, cu privire la sporul specific, în care este vizat

Fiodor Iordachi;

(18) Ordinul nr. 38 din 20.12.2018, cu privire la sporul specific, în care sunt vizați

Diana Buzila și Fiodor Iordachi;

(19) Ordinul nr. 2 din 29.01.2019 cu privire la stabilirea sporului pentru performanță

a angajaților din instituție, în care este vizată Diana Buzila;

(20) Ordinul nr. 5 din 25.02.2019 cu privire la acordarea salariului unic, în care este

vizat Fiodor Iordachi;

(21) Ordinul nr. 15 din 01.04.2019 cu privire la stabilirea sporului pentru

performanță a angajaților din instituție, în care sunt vizați Diana Buzila și

Fiodor Iordachi;

(22) Ordinul nr. 18 din 24.04.2019 cu privire la eliberare din funcție, în care este

vizat Fiodor Iordachi;

(23) Ordinul nr. 19 din 24.04.2019 cu privire la acordarea compensației bănești, în

care este vizată Diana Buzila;

16

(24) Acordul suplimentar nr. 1 din 20.12.2018 la contractul nr. 3 din 03.09.2012,

încheiat cu Diana Buzila;

(25) Acordul suplimentar nr. 3 din 20.12.2018 la contractul nr. 3 din 01.09.2015,

încheiat cu Fiodor Iordachi.

Populației”, s-a stabilit că dna Diana Buzila este fiica dnei Buzila Svetlana,

confirmîndu-se astfel relația de persoană apropiată „mamă-fiică ” dintre cele

două.

confirmată atît prin cele relatate de Buzila Svetlana în scrisoarea nr.3290, cît și

în declarația privind conflictul de interese semnată de către Buzila Svetlana la

15 mai 2019.

Consiliului Raional Soroca a comunicat despre faptul că dna Buzila Svetlana,

director al Școlii primare-grădiniță „Mihai Secară” din s. Niorcani, r.Soroca a

depus declarația privind conflictul de interese real nr. 10 din 15.05.2019, alte

declarații nu au fost înregistrate.

grădiniță „Mihai Secară” din s. Niorcani, r. Soroca, a declarat că are interes

personal care rezultă din activarea persoanelor apropiate în instituția pe care o

conduce, care a generat situația de conflict de interese în care se află și anume:

persoanele apropiate Diana Buzila învățător clase primare - 13 ore, în calitate

de fiică și Iordachi Fiodor, paznic (1 salariu) și muncitor auxiliar (0,5 salariu),

în calitate de concubin.

a emis Ordinul nr. 01-27/347 cu privire la soluționarea conflictului de interese

declarat, prin care dispune:

1) Redistribuirea sarcinilor și obligațiunilor declarantului, Buzila Svetlana, director

al Școlii primare-grădiniță „Mihai Secară” din s. Niorcani, r. Soroca în partea ce

ține de semnarea tuturor actelor administrative și juridice pe numele dlui Fiodor

Iordachi și Diana Buzila, către Sacara Aliona, cadru didactic al Școlii primare-

grădinițe „Mihai Secară” din s. Niorcani.

2) Se interzice dnei Buzila Svetlana, director al Școlii primare-grădiniță „Mihai

Secară” din s. Niorcani, semnarea actelor administrative și juridice pe numele

dnei Diana Buzila și Fiodor Iordachi, cu exepția listei salariale de achitare pe

card.

Națională de Integritate s-a decis:

I. Se constată că dna Buzila Svetlana, director al școlii primare-grădiniță „Mihai

Secară” din s. Niorcani, r. Soroca, a încălcat regimul juridic al conflictelor de

interese, manifestat prin:

17

- nedeclararea în conformitate cu art. 12, alin. (4), lit. (a) - (b) și art. 12, alin.

(5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale,

imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării șefului ierarhic sau

organului ierarhic superior (în cazul de față - Direcției Invătămînt a

Consiliului Raional Soroca\ despre conflictele de interese în care se afla.

- nesoluționarea conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 14, alin.

(2) - (4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale, prin emiterea/semnarea actelor administrtive și încheierea directă

a actelor juridice, care vizează persoanele apropiate (concubinul – Fiodor

Iordachi și fiica – Diana Buzila,) fapt prin care a admis consumare

conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12, alin. (10) al Legii 133/2016

privind declararea averii și a intereselor personale.

II. Se sesizează Direcția Învățămînt a Consiliului Raional Soroca, în termen de 5 zile

din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea încetării

raporturilor de muncă ori de serviciu cu dna Buzila Svetlana, director al Școlii

primare-grădiniță „Mihai Secară” din s. Niorcani, r. Soroca.

III. Se decade, dna Buzila Svetlana, din dreptul de a exercita o funcție publică sau o

funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3

(trei) ani de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii

definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a

hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.

IV. Se înscrie dna Buzila Svetlana în Registrul de stat al persoanelor care au

interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, de la data

eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de

constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești

prin care se confirmă existența conflictului de interese.

(i) dacă semnarea, înainte de declarare și tratament, a unor acte administrative

privind persoane apropiate configurează un „conflict de interese consumat”

în sensul Legii nr. 133/2016; și

(ii) dacă măsurile aplicate de ANI (sesizarea angajatorului, interdicția de 3 ani,

înscrierea în registru) sunt conforme cu temeiurile și finalitatea regimului de

integritate.

standardului „influențează sau poate influența” și a obligațiilor de

informare/abținere.

conflict potențial, real și consumat. Conflictul real există când subiectul

declarării este chemat să emită/semneze un act ori să participe la o decizie care

privește interese personale sau persoane apropiate, situație ce influențează ori

poate influența imparțialitatea. În asemenea cazuri, legea impune informarea

organului ierarhic și abținerea „imediat, dar nu mai târziu de 3 zile”, iar

nerespectarea acestor obligații transformă situația în conflict „consumat”

18

(art.12 alin. (10)). Acest mecanism reflectă o protecție ex ante a imparțialității

administrative.

emis/semnat acte în favoarea persoanelor apropiate sunt anterioare declarării

(15.05.2019) și măsurii organizatorice (21.06.2019). Pentru aceste acte,

tipicitatea conflictului „consumat” este incidentă: raport de apropiere +

exercitarea atribuției decizionale prin semnare fără informare prealabilă și

abținere. Conformarea ulterioară nu modifică încadrarea juridică a faptelor deja

produse.

era chemată să rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să ia

o decizie sau să participe la luarea unei decizii care vizează o persoană

apropiată, avea obligația de a declara fiecare conflict de interese real și să nu

rezolve cererea/demersul, să nu emită acte administrative, să nu ia decizii sau

să participe la luarea deciziilor care vizează persoane juridice cu care are relații

cu caracter patrimonial în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de

demnitate publică până la soluționarea conflictului de interese.

că Autoritatea Națională de Integritate nu a contestat dreptul fundamental la

muncă a Svetlanei Buzila. Totuși, în cazurile în care angajatorul se află într-o

situație de conflict de interese, respectarea unei conduite adecvate este absolut

necesară. Această conduită trebuie urmată fără excepție pentru a garanta

corectitudinea și echitatea în emiterea actelor care stabilesc garanții salariale,

precum și pentru a preveni apariția unor litigii viitoare privind legalitatea

acestor acte.

ci constituie o măsură de protecție atât pentru emitentul actului, cât și pentru

beneficiar. Aceasta are rolul de a elimina orice suspiciune de părtinire sau

favoritism și de a asigura că actele emise sunt transparente și imparțiale.

Respectarea acestei obligații contribuie în mod esențial la menținerea încrederii

în procesul decizional, la consolidarea transparenței și la garantarea unui climat

echitabil în relațiile de muncă.

funcția de director, avea un interes personal, stabilit prin efectul legii, rezultat

din relația cu persoane apropiate. În pofida situației create, aceasta a emis și

semnat ordinele menționate anterior.

favorabile unei persoane apropiate, demonstrează în mod obiectiv existența

unui interes personal de natură să afecteze imparțialitatea și obiectivitatea

19

deciziilor directorului. Prin urmare, interesul personal constă în relația

apropiată cu beneficiarul actelor administrative, iar această relație este

suficientă pentru a justifica aplicarea sancțiunilor, fără a fi necesară o detaliere

suplimentară.

până la 10.08.2018, la nivelul ANI ar fi împiedicat declararea nu poate fi

reținută. Obligația legală primară este de informare a organului ierarhic și

abținere până la soluționare; registrul are rol de evidență și trasabilitate, nu de

izvor al obligației. Mai mult, faptul că la 15.05.2019 s-a putut depune declarația

și la 21.06.2019 s-a emis ordinul confirmă existența canalelor ordinare de

conformare (informare scrisă + act administrativ de tratament), indiferent de

formalizarea registrului.

(art.21 din Constituție) nu golește de conținut standardul administrativ „poate

influența”. Regimul integrității operează la nivelul riscului instituțional de

părtinire, independent de dovada unui prejudiciu efectiv sau a unei plângeri.

Ceea ce se cere autorității este demonstrarea, pe baza actelor, a situației

obiective de incompatibilitate decizională (raportul de apropiere și actul semnat

într-un domeniu susceptibil de părtinire), nu proba unei favorizări materiale

concrete.

redistribuire, riscul a fost gestionat pentru viitor, ceea ce denotă conformare.

Această conformare tardivă produce efecte pro futuro (înlătură riscul pe viitor),

dar nu exonerează de răspunderea de integritate pentru episoadele anterioare,

când obligațiile de informare și abținere nu au fost respectate.

interdicția de 3 ani, înscrierea în registru) au temei în art. 23 alin. (6)–(8) din

Legea nr. 133/2016 și în competențele prevăzute de Legea nr. 132/2016.

consecințe specifice cu finalitate preventivă și de garantare a încrederii publice,

fără a condiționa aplicarea lor de elemente extranee (plângeri, prejudiciu

material).

a interdicției nu poate fi primită. Interdicția de 3 ani este determinată de lege ca

măsură tip pentru conflictul consumat, calibrată de legiuitor în considerarea

gravității atingerii aduse imparțialității decizionale. În speță, natura relației

(persoană apropiată), calitatea funcției (director) și succesiunea de acte semnate

înainte de declarare justifică măsura ca adecvată, necesară și proporțională

scopului de integritate.

20

răspunderea de integritate. Finalitatea regimului este neutralizarea riscului de

părtinire înainte de materializare; standardul „poate influența” consacră o

protecție preventivă, suficientă pentru angajarea consecințelor juridice odată ce

tipicitatea situației este demonstrată.

interesului personal, Completul de judecată indică că legea definește interesul

personal și enumeră persoanele apropiate; existența afinității, coroborată cu

semnarea actelor în beneficiul acesteia, este suficientă pentru a stabili interesul

personal juridic relevant. În speță, inspectorul a individualizat actele și

beneficiarul, îndeplinind exigența de motivare fără a fi necesară o analiză a

mobilului subiectiv.

competentă, cu respectarea etapelor prevăzute de lege și cu indicarea căii de

atac; de asemenea, căile de atac au fost exercitate în termen. Nu s-au relevat

vicii procedurale apte să atragă nulitatea, astfel că analiza se concentrează, în

mod corect, pe temeinicia și legalitatea constatărilor.

instanței de apel este afectată de o interpretare formalistă a cadrului normativ:

s-a relativizat standardul bazat pe risc („poate influența”), s-a condiționat

nejustificat obligația de declarare de existența unui registru și s-a ignorat

distincția între conformarea ulterioară și răspunderea pentru conflictele deja

consumate. Această abordare deturnează finalitatea regimului de integritate și

nu poate fi menținută.

reclamantei privind anularea actului de constatare este neîntemeiată. În

consecință, și decizia instanței de apel care a dispus anularea acestui act se

dovedește a fi lipsită de temei legal.

invocată ca o justificare plauzibilă pentru exonerarea de răspunderea generată

de conflictele de interese abordate în această speță (nemo legem ignorare

censetur). Este un principiu fundamental al dreptului că fiecare individ este

prezumat să cunoască legea, iar relațiile sociale sunt reglementate de norme

juridice care stabilesc cadrul legal necesar pentru funcționarea societății.

indiferent de forța juridică a acestora sau de organul emitent, devin opozabile

tuturor cetățenilor din momentul publicării lor. Publicarea actelor normative

este un proces indispensabil pentru asigurarea accesului la informații și pentru

garantarea opozabilității lor în raport cu destinatarii legii. Potrivit art. 56 alin.

21

(4) din Legea privind actele normative (anterior Legea privind actele

legislative), toate actele normative sunt publicate în Registrul de stat al actelor

juridice, precum și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. De asemenea,

în funcție de specificul și aplicabilitatea lor, acestea pot fi publicate și în

monitoarele oficiale ale raioanelor, municipiilor sau ale unităților teritoriale

autonome cu statut juridic special, ori în Registrul actelor locale.

măsură esențială pentru asigurarea transparenței și a informării corecte a

cetățenilor cu privire la normele juridice care le guvernează conduita. Această

publicare presupune că fiecare persoană are acces la informațiile necesare

pentru a înțelege și respecta legea. Se prezumă, astfel, că destinatarii legii

cunosc regulile de conduită impuse prin actele normative, deoarece informația

este disponibilă publicului și accesibilă în mod rezonabil. Ignorarea acestui

principiu ar putea conduce la o destabilizare a ordinii juridice, deoarece ar

permite ca persoane fizice sau juridice să eludeze răspunderea sub pretextul

necunoașterii normelor legale aplicabile. În această speță, reclamanta nu poate

justifica neîndeplinirea obligațiilor impuse de lege, invocând lipsa cunoașterii

prevederilor legale privind conflictul de interese. Publicarea acestor norme în

surse oficiale accesibile face ca fiecare persoană să fie responsabilă pentru

informarea corespunzătoare și conformarea la normele de drept, indiferent de

poziția sau calitatea în care acționează.

poate fi eludată sub nicio formă prin invocarea necunoașterii legii, acest

principiu fiind un pilon esențial al sistemului juridic și al statului de drept.

Integritate este întemeiat. Se impune casarea deciziei Curții de Apel Chișinău

din 14 decembrie 2022, și se emite o decizie nouă, prin care acțiunea formulată

de Svetlana Buzila se respinge ca neîntemeiată, menținându-se în integralitate

Actul de constatare nr. 88/12 din 12 septembrie 2019 și măsurile dispuse prin

acesta.

administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Casează decizia din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, și emite

o decizie nouă, prin care:

22

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Buzila

împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului de

contestare nr. 88/12 din 12 septembrie 2019, ca neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

23