3ra-343/24 — contestarea actului administrativ

3ra-343/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de Inspectoratul Național de

Probațiune,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Ceban Silvia împotriva Inspectoratului Național de

Probațiune privind contestarea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-343/24 )

NR. PIGD 2-22184264-01-3ra-17042024)

Instanța de apel nu a furnizat o motivare adecvată și clară la toate argumentele

și circumstanțele invocate

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: V. Ciumac,

Instanța de apel : G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici

15 ianuarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Inspectoratul

Național de Probațiune,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Inspectoratului Național de Probațiune, solicitând

anularea ordinului nr. 1008-p din 06 iulie 2022 „Cu privire la aplicarea

sancțiunii disciplinare dnei Silvia Ceban” și răspunsului din 11 noiembrie

2022 la cererea prealabilă.

nr. 157 din 07.12.2021 a fost inspectat Biroul de probațiune Soroca, ca rezultat

al inspectării în perioada 29.12.2021-23.05.2022 s-a desfășurat ancheta de

serviciu.

a BP Soroca, Silvia Ceban au fost constatate abateri disciplinare: neglijența și

tergiversarea, în mod repetat a îndeplinirii sarcinilor, acțiuni care aduc

atingere prestigiului autorității publice în care activează; încălcarea

prevederilor referitoare la obligațiuni și restricții stabilite prin lege.

Inspectoratului Național de Probațiune, consilierul de probațiune principal al

Biroului de probațiune Soroca, Silvia Ceban, a fost sancționată cu pedeapsa

disciplinară „mustrare aspră”.

emiterii actului administrativ contestat, și anume: raportul privind ancheta de

serviciu, procesul-verbal al comisiei de disciplină și ordinul sus menționat a

constatat că toate aceste acte sunt neîntemeiate, nefondate și contrare Legii, în

legătură cu ce solicită anularea ordinului de sancționare.

că au fost încălcate prevederile cap. V pct. 36 alin. (3) lit. b), pct. 37 și 67 din

Regulamentul cu privire la comisia de disciplină Anexa nr. 7 a HG nr. 201 din

11.03.2009.

reclamanta a afirmat că au fost încălcate prevederile cap. V pct. 36 alin. (3)

lit. b), pct. 55 și 67 din Regulamentul cu privire la comisia de disciplină, anexa

nr. 7 la hotărârea Guvernului nr. 201 din 11.03.2009, art. 59 alin. (2) și (10)

din Legea nr. 158/2008.

1

că au fost încălcate prevederile pct. 65 alin. (1)-(3), pct. 67 din Regulamentul

cu privire la comisia de disciplină, anexa nr. 7 din Hotărârea Guvernului nr.

201 din 11.03.2009, art. 59 alin. (2), (10) din Legea nr. 158/2008.

a Ghidului metodic elaborat de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova

„Aplicarea sancțiunii disciplinare funcționarului public - 2014”, prin

neglijența și tergiversarea, în mod repetat, a îndeplinirii sarcinilor se înțelege

de fapt două abateri disciplinare distincte: 1) neglijența în mod repetat a

îndeplinirii sarcinilor; 2) tergiversarea în mod repetat a îndeplinirii sarcinilor.

Aspectul concret sau latura obiectivă a acestei abateri disciplinare reprezintă

executarea superficială a sarcinilor care i-au fost încredințate funcționarului

public.

sarcinilor includerea unei asemenea fapte în rândul abaterilor disciplinare este

fundamentată prin aceea că activitatea unui funcționar public presupune, de

cele mai multe ori, promptitudine, operativitate, termene concrete în care este

necesar de a îndeplini anumite sarcini stabilite de conducătorii pe linie

ierarhică sau de normele cadrului legislativ-normativ. Or, sarcinile pe care un

funcționar public le are de îndeplinit vizează atât raporturile din interiorul

autorității publice, când, de exemplu, încălcarea termenului-limită de către un

funcționar public ar conduce, similar „efectului domino”, la încălcarea

termenului stabilit de către organul ierarhic pentru însăși instituția, cât și în

exterior, în relațiile cu beneficiarii serviciilor prestate de entitate, tergiversare

repetată, adică una calificată, nu incidentală, care, la un moment dat, ar putea

fi „iertată”.

îndeplinirea vreunei sarcini, nu se poate considera că acesta a săvârșit o

abatere disciplinară și, pe cale de consecință, acesta nu poate fi sancționat.

Reclamanta a explicat că, prima observație necesară pentru înțelegerea justă a

abaterii statuate la art. 57 lit. g) din Legea nr. 158/2008, în special a acțiunilor

sau inacțiunilor care ar putea fi aici incluse, trebuie raportată la realitatea că

funcționarul public reprezintă, de plano, „fața văzută și palpabilă a statului”,

astfel că el are obligații legate atât de activitatea sa profesională, cât și obligații

cu caracter extraprofesional, care privesc viața sa privată. Aplicarea sancțiunii

disciplinare funcționarului public, pot fi considerate fapte care formează

obiectul abaterii disciplinare specificate la art. 57 lit. g). Cu titlu de exemplu,

enumeră câteva: bruscarea, utilizarea de injurii, ofensarea sau asigurarea

executării hotărârilor judecătorești conform prevederilor Regulamentului.

Railean sunt anexate materiale care dovedesc că au fost întreprinse toate

acțiunile prevăzute în Regulament. A fost exercitat controlul asupra modului

și condițiilor de executare a pedepsei de către condamnat la obiectul de lucru,

conform subpct. 7 din Regulament.

2

au fost întreprinse toate măsurile potrivit Regulamentului, ca rezultat în

privința condamnaților Serghei Lisnic și Mihail Pleșca au fost înaintate

demersuri în instanța de judecată pentru schimbarea măsurii de pedeapsă, care

au fost acceptate de instanță.

căutare a fost înaintat de către consilierul de probațiune Oleg Dudoladov, deci,

măsurile preliminare de căutare a condamnaților ce se eschivează de la

executarea pedepsei au fost întreprinse în conformitate cu subpct. 10 din

Regulament, la fel și înaintarea demersurilor de înlocuire a pedepsei, anunțare

în căutare conform subpct. 11 din Regulament.

sancțiunii disciplinare au ignorat prevederile Legii nr. 158 din 04-07-2008 în

special art. 59 alin. (2) care stipulează că, sancțiunile disciplinare se aplică în

termen de cel mult 6 luni de la data săvârșirii abaterii.

anilor 2019-2021, prin urmare, procedura urma a fi clasată, pe motivul

intervenirii prescripției. Reclamanta a notat că, în vederea soluționării

litigiului pe cale extrajudiciară, a fost înaintată cerere prealabilă către

Inspectoratul Național de Probațiune, prin care s-a solicitat verificarea

legalității ordinului de sancționare și abrogarea acestuia cu încetarea

procedurii disciplinare.

prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată. Contestarea ordinului de

sancționare nu suspendă executarea ordinului dacă legislația nu prevede altfel.

Codul administrativ reglementează instituția suspendării executării actului

administrativ cu caracter individual, iar prin prevederile art. 214 alin. (1)

specifică, că suspendarea executării actului administrativ individual contestat

poate fi solicitată de către reclamant instanței de judecată care examinează

acțiunea de contencios administrativ.

sancționare nu corespund realității, comisia de anchetă a ignorat în totalitate

materialele prezentate, explicațiile și rapoartele din dosarele condamnaților

vizați în raportul său, pe dosarele beneficiarilor Ivan Leu, Valentin Ciobanu,

Serghei Lisnic, Mihail Pleșca, Andrei Railean, Dmitrii Laicu, Artur Preida s-

au întreprins măsuri potrivit Regulamentului și în termenii stabiliți de Lege.

alin. (2) și (10) din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică

și statutul funcționarului public, art. 17, 39, 165 alin. (2), 189, 196, 206, 211-

212, 224 din Codul administrativ și art. 166-167 din Codul de procedură

civilă.

Râșcani, s-a admis acțiunea în contencios administrativ depusă de Ceban

3

Silvia împotriva Inspectoratului Național de Probațiune privind contestarea

actului administrativ individual defavorabil.

S-a anulat Ordinul Inspectoratului Național de Probațiune nr. 1008-p din

06 iulie 2022 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dnei Ceban Silvia

și răspunsul nr.07/C-19/22 din 11.11.2022 emis pe marginea cererii

prealabile, ca ilegale.

Inspectoratul Național de Probațiune a declarat apel, solicitând casarea

integrală a hotărârii din 22 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care acțiunea în contencios

administrativ depusă de Ceban Silvia, să fie respinsă integral.

respins apelul declarat de Inspectoratul Național de Probațiune și s-a menținut

hotărârea din 22 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

împotriva deciziei din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu

pronunțarea unei decizii noi de respingere a acțiunii.

eronată.

datele din sesizare și constatările grupului de control, nu a examinat

operațiunile administrative și datele din Raportul privind ancheta de serviciu,

potrivit căruia Comisia de disciplină a depistat cel puțin 7 nereguli și abateri

în activitatea intimatei.

importante pentru soluționarea cauzei. Nu a examinat toate probele prezentate

de Inspectoratul Național de Probațiune, în special nu a oferit o apreciere

încălcărilor depistate în activitatea intimatei pe dosarele aflate în gestiune sa.

pertinente speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și

neîntemeiate.

urmare a neelucidării tuturor circumstanțelor importante speței și aplicarea

eronată a normelor relevante speței.

inadmisibilitatea recursului, invocând că concluziile reținute de instanța de

apel sunt întemeiate și adoptate cu aplicarea corectă a normelor de drept

aplicabile cazului.

cauzei, a cercetat și analizat toate probele prezentate de către părți, sub toate

aspectele, le-a dat o apreciere corectă și obiectivă.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

4

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

”(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii

judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5

judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat

de un complet din 9 judecători.”

„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.”

”(1) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în

conformitate cu legea și alte acte normative.”

5

”(1) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt

din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”

„(1)Un act administrativ individual ilegal defavorabil poate fi retras în tot sau în parte

cu efect pentru viitor sau trecut chiar și după ce a devenit incontestabil.”

„(2) Aprecierea legalității sau ilegalității unui act administrativ individual se face în

funcție de situația la momentul emiterii lui, iar în cazul desfășurării unei proceduri

prealabile – de situația la momentul adoptării deciziei cu privire la cererea prealabilă.”

„(3) Dacă la emiterea unui act administrativ individual de acordare a prestațiilor

sociale legislația nu a fost corect aplicată sau s-a pornit de la o stare de fapt care s-a dovedit

a fi incorectă și prin aceasta, în mod greșit, nu s-au efectuat prestații sociale

corespunzătoare, atunci actul administrativ, chiar și după ce a devenit incontestabil, se

anulează în tot sau în parte cu efect pentru trecut sau viitor. Această normă nu se aplică

dacă actul administrativ se bazează în esență pe date eronate sau incomplete, pe care

persoana defavorizată le-a prezentat intenționat sau din neglijență gravă.”

„(4) Dacă un act administrativ individual este retras conform alin.(3) cu efect pentru

trecut, prestațiile sociale se efectuează conform prevederilor legale corespunzătoare pentru

o perioadă de cel mult 3 ani pînă la retragere. Dacă retragerea se face la cerere, calcularea

7 perioadei pentru care se vor acorda retroactiv prestații sociale se face din momentul

depunerii cererii.” „(5) Prevederile alin.(1)–(4) din prezentul articol nu se aplică dacă sunt

întrunite condițiile stabilite la art.147 alin.(3).”

”Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1)

lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință

pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite

cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs”.

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura

civilă, cu excepția art.169–171.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a

fost notificată recurentului la data de 11 aprilie 2024, prin intermediul poștei

6

electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la

dosar (f.d.200).

că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul

administrativ.

administrativ împotriva Inspectoratului Național de Probațiune, prin care a

solicitat anularea ordinului nr. 1008-p din 06 iulie 2022 „Cu privire la

aplicarea sancțiunii disciplinare dnei Silvia Ceban”.

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a admis acțiunea în contencios

administrativ depusă de Ceban Silvia împotriva Inspectoratului Național de

Probațiune privind contestarea actului administrativ individual defavorabil. A

anulat Ordinul Inspectoratului Național de Probațiune nr. 1008-p din 06 iulie

2022 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dnei Ceban Silvia și

răspunsul nr.07/C-19/22 din 11.11.2022 emis pe marginea cererii prealabile,

ca ilegale.

apelul declarat de Inspectoratul Național de Probațiune și a menținut hotărârea

din 22 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

p din 06 iulie 2022 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dnei Silvia

Ceban”, nu corespunde prevederilor art. 118 din Codul administrativ,

deoarece nu conține o motivare corespunzătoare a sancțiunii aplicate.

aplicarea sancțiunii față de Ceban Silvia - „mustrare aspră”, a eșuat să

menționeze raționamentele care au determinat-o să aplice anume această

sancțiune disciplinară și nu alta din cele consacrate expres și exhaustiv de lege.

Descrierea generală a faptelor și enumerarea normelor de drept, nu poate fi

apreciată ca o motivare corespunzătoare a sancțiunii aplicate, care să

corespundă principiului transparenței și comprehensibilității.

a motivat aplicarea sancțiunii conform testului de proporționalitate, or măsura

luată trebuie să fie adecvată, să poată în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea

scopului; necesară indispensabilă pentru îndeplinirea scopului; și

proporțională - să asigure justul echilibru între interesele concrete pentru a fi

corespunzătoare scopului urmărit.

sancțiunii disciplinare a încălcat termenul de tragere la răspundere disciplinară

a intimatei Ceban Silvia, ignorând prevederile art. 59 alin. (2) din Legea cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158 din

04.07.2008 și pct. 67 din Regulamentului cu privire la comisia de disciplină,

aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 (Anexa nr. 7)

7

privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158-XVI din 04 iulie 2008

cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dnei Silvia Ceban” nu întrunește

temeiurile de legalitate din motivul lipsei comiterii de către Ceban Silvia a

abaterilor disciplinare prevăzute la art. 57 lit. f), g) și j) din Legea cu privire

la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158 din 04.07.2008, iar

argumentele expuse de apelant în susținerea legalității acestui ordin, au un

caracter declarativ, neîntemeiat și lipsit de orice suport probatoriu, angajatorul

omițând să motiveze pretinsele încălcări admise de salariat.

judecată ajunge la concluzia că decizia instanței de apel nu poate fi menținută,

or aceasta prezintă deficiențe în motivare. Conform prevederilor art. 239 din

Codul procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și

întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

conchide că instanța de apel incorect a constatat și elucidat circumstanțele

cauzei și probele prezentate în cest sens, limitându-se doar la aspectele

constatate de către instanța de fond. Or, în conformitate cu art. 373 alin.(5) din

Codul de procedură civilă, instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

instanței de apel creează o impresie rezonabilă de superficialitate.

adecvată și clară în ceea ce vizează alegațiile privind faptul că ordinul de

concediere a fost motivat, iar procedura disciplinară se suspendă în perioada

aflării în concediul medical. Instanța de apel s-a abținut de a da un răspuns

convingător la expunerile de bază invocate de apelant.

obligația de a se pronunța asupra fiecărui argument, astfel ca acestea să fie

răsturnate, pentru a da posibilitate instanței de recurs să exercite controlul

judiciar a soluției pronunțate.

2024, instanța de apel a conchis asupra temeiniciei pretenției reclamantei

Ceban Silvia și a anulat Ordinul Inspectoratului Național de Probațiune nr.

1008-p din 06 iulie 2022 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare dnei

Ceban Silvia.

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei. Nu a examinat toate

probele prezentate de Inspectoratul Național de Probațiune, în special nu a

oferit o apreciere încălcărilor depistate în activitatea intimatei pe dosarele

aflate în gestiune sa.

8

aplicarea sancțiunii disciplinare Inspectoratul Național de Probațiune a

încălcat termenul de tragere la răspundere disciplinară a intimatei Ceban

Silvia, ignorând prevederile art. 59 alin. (2) din Legea cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public nr.158 din 04.07.2008 și pct. 67 din

Regulamentului cu privire la comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 (Anexa nr. 7) privind punerea în

aplicare a prevederilor Legii nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public, fără a ține cont că cauza

disciplinară pornită în privința reclamantei Ceban Silvia, a fost suspendată

în legătură cu aflarea în concediul medical.

care au stat la baza încălcării termenului de tragere la răspundere disciplinară

a intimatei Ceban Silvia.

raționamentul instanței și modul în care a fost aplicată legea în acest caz.

concluzia că soluția adoptată de către instanța de apel este nemotivată.

obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei deferite spre

soluționare. Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești

a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental

la un proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești

de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și,

argumentelor invocate de către părți întru admiterea sau respingerea acestora

(cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999).

de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod

sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce,

în speță, lipsește.

motivată, justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut

pe judecător să adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul

prevedea o cale de atac împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii

judiciare, pune în pericol dreptul la un proces echitabil (cauza Kaufman vs.

Belgia, 1986).

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente

pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul

în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în

cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins,

9

acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani

vs. Spania, 1994).

din Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a

efectua o 12 examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără

a prejudicia evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru

decizia sa. Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența

CtEDO referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile,

instanța de recurs conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că

instanța de apel nu și-a îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala

decât cu încălcarea dreptului la un proces echitabil al recurentei, inclusiv

dreptul de acces liber la justiție în raport cu obligația instanței de „a auzi”

justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din Convenție.

singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și

trimiterea spre rejudecare a cauzei.

invocate în recurs, aceste aspecte urmând a fi apreciate de instanța de apel la

examinarea cauzei în fond.

să verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând

cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al

participanților la proces la un proces echitabil.

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul depus de Inspectoratul Național de Probațiune.

Casează decizia din 20 februarie 2024, adoptată, în cauza de contencios

administrativ depusă de Ceban Silvia împotriva Inspectoratului Național de

Probațiune privind contestarea actului administrativ individual defavorabil.

Restituie cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Centru, în alt complet

de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

10