3r-339/25 — Contestarea actului administrativ

La data de 13 martie 2023, Adyrkhaeva Leila, a intrat pe teritoriul Republicii Moldova, solicitând la 11 august 2023 drept de ședere în scop de muncă, cerere care i-a fost admisă, fiindu-i eliberat permis de ședere pentru perioada 11 august 2023 – 11 august 2024.

La 07 august 2025, Inspectoratul General pentru Migrație a emis decizia de returnare, solicitându-i părăsirea voluntară a teritoriului în 15 zile.

Astfel, la aceeași dată, Adyrkhaeva Leila, a depus cerere de azil în Republica Moldova, invocând riscuri de presiuni și discriminări în cazul revenirii în țara de origine, precum și dorința de a rămâne alături de familie.

Conform raportului șefului interimar al SAA a SRC a IGM, inspector principal Bazga Cristian, cererea a fost calificată drept potențial abuzivă, apreciindu-se că ar urmări amânarea executării deciziei de returnare, propunându-se inițierea procedurii rapide, propunere aprobată în aceeași dată.

Potrivit art. 62 din Legea nr. 270 din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova, în procedură rapidă se examinează următoarele cereri de azil: a) abuzive; b) evident nefondate; c) înaintate de persoane care, prin activitatea sau prin apartenența lor la o anumită grupare, prezintă pericol pentru siguranța națională ori pentru ordinea publică; d) înaintate de persoana care se află în procedură de extrădare.

Astfel, la 28 august 2025, Direcția Azil și Apatridie a IGM a emis decizia nr. 2057/25/DAA, prin care cererea de azil a Leilei Adyrkhaeva a fost respinsă.

La 11 septembrie 2025, avocatul Gaina Natalia, acționând în interesele lui Adyrkhaeva Leila, s-a adresat în instanța de contencios administrativ cu 1 acțiune împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, Direcția azil și apatridie solicitând: anularea deciziei nr. 2057/25/DAA din 28 august 2025; obligarea pârâtului să reexamineze cererea de azil în procedură ordinară și să-i acorde reclamantei azil pe teritoriul Republicii Moldova.

În cadrul ședinței de judecată din 06 octombrie 2025, reprezentantul reclamantei Adyrkhaeva Leila, avocatul Bambuleac Ion, a depus o cerere de completare a acțiunii (f.d. 58-63).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 13 octombrie 2025, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Adyrkhahaeva Leila a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 20 octombrie 2025, Adyrkhahaeva Leila, a declarat apel (nemotivat), împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 13 octombrie 2025.

La data de 12 noiembrie 2025, Adyrkhahaeva Leila a depus cererea de apel motivată semnată la aceeași dată.

Prin încheierea din 19 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru s-a declarat inadmisibil apelul depus de Adyrkhahaeva Leila împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 13 octombrie 2025, pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ și 65 alin. (4) din Legea nr. 270-XVI din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova.

La 09 decembrie 2025, Adyrkhahaeva Leila, reprezentată de avocatul Natalia Gaină, a depus recurs împotriva încheierii instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate, repunerea în termen pentru prezentarea motivării apelului cu reluarea procedurii de apel și pronunțarea unei noi încheieri cu restituirea cauzei spre rejudecare a problemei soluționate prin încheierea casată.

În motivarea recursului a notat că copia hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 13 octombrie 2025, nu a fost recepționată personal de către Adyrkhahaeva Leila, la adresa poștală indicată în acțiune. Calea accelerată de examinare a procedurii nu exclude modalitatea poștală de comunicare or, potrivit art. 65 alin. (4) din Legea nr. 270/2008, termenele pentru exercitarea căilor de atac în procedura rapidă sunt extrem de scurte și anume 5 zile, lucrătoare de la pronunțare pentru declararea apelului și 5 zile lucrătoare de la notificarea hotărârii motivate pentru depunerea motivării, 2 ceea ce impune utilizarea unor mijloace de comunicare care asigură eficiență.

În această ordine de idei, Adyrkhahaeva Leila, reprezentată de avocatul Natalia Gaină, a subliniat că, încheierea dată este emisă la data de 19 noiembrie 2025, apelul nemotivat a fost depus la data de 12 noiembrie 2025, iar recepționarea a avut loc doar la data de 05 decembrie 2025, prin intermediul mijloacelor electronice, doar de către avocatul Natalia Găină.

Ca urmare, în condițiile descrise supra, consideră că i-a fost încălcat accesul liber la justiție, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 din CtEDO.

Art. 241 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ prevede următoarele: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ prevede că: 3 „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

Art. art. 232 alin. (2) din Codul administrativ prevede că: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată”.

Art. 65 alin. (4) din Legea nr. 270-XVI din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova (în vigoare 13.03.2009): „(4) Prin derogare de la prevederile art.232 din Codul administrativ nr.116/2018, hotărârea instanței de judecată privind menținerea sau anularea deciziei de respingere a cererii de azil care face obiectul procedurii rapide poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel în termen de 5 zile lucrătoare de la data pronunțării dispozitivului hotărârii. Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 5 zile lucrătoare de la data notificării hotărârii motivate.Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

Art. 24 din Codul administrativ: „Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.”

Art. 65 alin. (1) din Codul administrativ prevede că: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”

Art. 47 din Codul administrativ statuează că: „Acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice neîntârziat acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant. În pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este în drept să întreprindă el însuși acțiuni procedurale. Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.”

Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ statuează că: 4 „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 97 alin.(1) și alin. (3) lit. d) din Codul administrative prevede că: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”

Art. 1101 alin. (1) și (5) din Codul administrativ prevede că: „ Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. Notificarea prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor mijloace electronice de comunicație care permit confirmarea recepționării notificării este echivalentă cu notificarea prin poștă convențională cu scrisoare recomandată. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost 5 formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Astfel, instanța de recurs efectuând controlul judiciar al încheierii din 19 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru constată că instanța de apel întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de Adyrkhahaeva Leila, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 13 octombrie 2025, pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul stabilit.

La acest aspect instanța de recurs menționează, că din conținutul art. 65 alin. (4) din Legea nr. 270-XVI din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova (în vigoare 13.03.2009), rezultă că apelanta urma să depună apelul motivat în termen de 5 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Or, termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai. Articolul 65 alin. (4) din Legea nr. 270-XVI din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova stipulează că, începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – de la data notificării hotărârii motivate a instanței de fond.

Din materialele dosarului rezultă că hotărârea motivată a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 13 octombrie 2025, a fost expediată participanților în proces prin intermediul poștei electronice, la 30 octombrie 2025, prin intermediul poștei electronice, inclusiv avocatului Gaina Natalia (în interesele lui Adyrkhahaeva Leila) la adresa –XXXXX, dar și avocatului Bambuleac Ion (în interesele lui Adyrkhahaeva Leila) la adresa –XXXXX (f.d. 113), adrese indicate în cererea de chemare în judecată, mandatele avocațiale (f.d. 22, 52) și comunicările cu instanța (f.d. 46-47), ca adrese de corespondență.

Prin urmare, în condițiile speței începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate, adică ziua de 31 octombrie 2025, ziua imediat următoare zilei în care hotărârea integrală a fost expediată și a expirat la 04 noiembrie 2025.

Actele cauzei atestă cu certitudine că apelanta Adyrkhahaeva Leila și nici reprezentantul acesteia avocatul avocatul Natalia Gaină, nu s-au conformat prevederilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 270-XVI din 18 6 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova și nu au prezentat instanței de apel motivarea apelului în termen.

În această ordine de idei, instanța de recurs atrage atenția asupra prevederilor art. 47 alin. (3) Cod administrativ care specifică că, culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale.

Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de apel, deoarece recurenta/apelanta nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit la pct. 23, fapt pentru care survin consecințele prevederilor pct. 21. Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

De asemenea, atunci când persoana interesată, inițiază o cale de atac, în contencios administrativ, obligațiile procedurale sunt angajate în mod automat. În calitatea sa de reclamant, acesta, avea obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să își probeze pretențiile, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.

În context, completul amintește că art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Curtea a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude 7 niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul și de a menține încheierea contestată.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de către Adyrkhaeva Leila, reprezentată de avocatul Natalia Gaină. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 8