3ra-1201/22 — contestarea actului administrativ

3ra-1201/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de Buruiană Sergiu, reprezentat de

avocatul Panțîru Victor,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Buruiană Sergiu împotriva Inspectoratului pentru Protecția Mediului, terț Centru

Național Anticorupție cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil și restabilirea în funcția publică,

împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

Dosarul nr. 3ra-1201/22

PIGD 2-20066681-01-3ra-17112022

Testarea integrității instituționale. Destituire din funcție ca urmare a testului negativ. Argumentul reclamantului

că a comis fapta ca urmare a instigării a rămas fără nici o analiză.

23 ianuarie 2026

Textul corespunde originalului

1

Examinând în ședință publică recursul declarat de Buruiană Sergiu,

reprezentat de avocatul Panțîru Victor,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Inspectoratului pentru Protecția Mediului, terț Centru Național Anticorupție

cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și restabilirea în

funcția publică.

adoptată decizia de inițiere a testării integrității profesionale în cadrul Inspectoratului

pentru Protecția Mediului, autorizată prin încheierea din 05 martie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, care nu i-a fost adusă la cunoștință.

efectuării testării integrității profesionale, care a fost autorizată prin încheierea din 05

septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, care, la fel, nu i-a fost adusă la

cunoștință.

au fost apreciate și autorizate rezultatele testării integrității profesionale efectuate în

cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului.

calificativul negativ, pe motiv că au fost încălcate prevederile art.7 alin.(2) lit.a) din

Legea cu privire la evaluarea integrității instituționale, ce rezultă din următoarea

situație: „La o dată nestabilită, simulând situația virtuală privind scoaterea ilegală a puieților de

pe teritoriul fondului forestier, s-au prezentat doi agenți publici, unul din cadrul Inspectoratului

pentru Protecția Mediului Florești și unul din cadrul Ocolului Silvic. Agentul public din cadrul

Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Sergiu Buruiană a menționat că are un apel telefonic și

urmează să întocmească un proces verbal, la care testorul a reacționat, solicitând să rezolve situația

pe loc, fără întocmirea procesului verbal, iar dacă va fi întrebat să spună că nu era nimeni deja,

Sergiu Buruiană s-a consultat cu agentul public din cadrul „Moldsilva” referitor la suma

prejudiciului și amenzii, la care ultimul a menționat că amenda constituie 1200 de lei plus

prejudiciul și să vadă deja cum face. Testorul a întrebat dacă jumătate va fi normal, la care agentul

public din cadrul „Moldsilva” a spus că va fi normal, ulterior testorul a scos 600 de lei și i-a

transmis agentului public Buruiană Sergiu”.

2

pentru Protecția Mediului cu privire la examinarea raportului privind efectuarea

anchetei de serviciu pe cazul înregistrării rezultatului negativ al testului de integritate

profesională și neadmitere a manifestărilor de corupție, efectuat de Centrul National

Anticorupție asupra agenților publici din cadrul IPM.

Protecția Mediului aplicarea în privința lui a sancțiunii disciplinare sub formă de

destituire din funcția publică.

Mediului s-a aplicat în privința lui sancțiunea disciplinară sub formă de destituire din

funcția publică, cu încetarea raportului de serviciu, începând cu 20 mai 2020.

sancțiunea aplicată a avut loc cu încălcări, iar Legea nr.325 din 23.12.2013 cu privire

la evaluarea integrității instituționale nu stabilește suficiente garanții pentru agentul

public vizat, fapt ce contravine Convenției Europene a Drepturilor Omului, subsidiar

jurisprudenței CtEDO, iar acele garanții care sunt consfințite prin Legea privind

evaluarea integrității instituționale nr.325 din 23.12.2013, nu au fost respectate de către

agenții statului (testorii).

alin.(1) lit. c) din Legea privind evaluarea integrității instituționale, care statuează că,

agenții publici au dreptul de a fi informați cu privire la testele de integritate

profesională realizate în privința lor.

că, entitățile publice și organele de autoadministrare au obligația de a informa agenții

publici referitor la testele de integritate profesională realizate în privința lor.

prevede că, decizia motivată de inițiere a testării integrității profesionale în cadrul

evaluării integrității instituționale se ia de către instituția care evaluează integritatea

instituțională și se autorizează de către instanța de judecată care este competentă în

conformitate cu prevederile art.3436 din Codul de procedură civilă. Decizia motivată

de inițiere a testării integrității profesionale și autorizarea sunt confidențiale până la

transmiterea raportului privind rezultatele evaluării integrității instituționale entității

publice sau organului de autoadministrare în conformitate cu art.18 alin. 5 din prezenta

Lege.

materialele testelor de integritate profesională se verifică de către judecătorul din

cadrul instanței de judecată care a autorizat decizia motivată de inițiere a testării

integrității profesionale. În procesul verificării, judecătorul examinează respectarea de

către testor a deciziei motivate, confirmă sau modifică propunerea instituției care

evaluează integritatea instituțională cu privire la aprecierea comportamentului

agentului public testat și constată rezultatele testării integrității profesionale în

conformitate cu prevederile alin.(1).

3

vederea prezenței sale și pentru a-și apăra drepturile sale, fie personal, fie prin

reprezentant, fiind astfel lipsit de posibilitatea de a prezenta probe sau combate cele

constatate de către agenții statului (testorii), or, legea nu stabilește că această procedură

se înfăptuiește în lipsa persoanei vizate și fără participarea părților, motiv din care

aprecierea testului de integritate de către instanța de judecată cu calificativul ,,negativ”,

fără ca reclamantul să fie prezent la ședință, consideră că reprezintă o încălcare a

dreptului la un proces echitabil.

acoperire și, mai exact, cu privire la utilizarea lor în calitate de agenți provocatori în

cadrul procedurilor de investigație analizează și asimilează activitatea acestora cu

acțiunile de instigare la comiterea de infracțiuni.

corupere a parvenit din partea agenților statului, testorilor, or, testorii pe parcursul a

aproximativ 5-7 minute au insistat asupra ,,rezolvării” cazului pe loc, de cel puțin 3

ori, ceea ce într-un final a dus la acceptarea sumei de bani oferite.

reacția și conduita lui după cum prevede legea, dar ei au fost acei care au insistat

asupra primirii banilor de către el, iar această conduită a agenților statului este contrară

atât prevederilor Legii nr.325 din 23.12.2013 privind evaluarea integrității

instituționale, cât și dreptului la un proces echitabil, or, deja sunt unanim cunoscute

standardele CtEDO în privința probelor obținute prin provocare.

Inspectoratului pentru Protecția Mediului a aplicat o sancțiune disciplinară

neproporțională față de reclamant, fără a se ține cont de faptul că ultimul anterior nu a

fost sancționat disciplinar, indicii profesionali fiind dintre cei mai buni și având o

reputație ireproșabilă.

ordinului nr.275-p din 19 mai 2020 al Inspectoratului pentru Protecția Mediului și

restabilirea lui în funcția de inspector principal al Inspecției pentru Protecția Mediului.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a respins acțiunea depusă de Buruiană Sergiu ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii din 29 octombrie 2020,

cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:

4

depus de Buruiană Sergiu și s-a menținut hotărârea din 29 octombrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

comisă de Sergiu Buruiană și a apreciat just gravitatea acesteia, precum și a aplicat

corect sancțiunea disciplinară prevăzută de lege pentru asemenea abatere disciplinară,

respectând procedura stabilită de cadrul normativ pertinent pentru emiterea ordinelor

contestate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:

Panțîru, a depus recurs, împreună cu motivarea, împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia în sensul formulat, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de

admitere integrală a acțiunii.

Panțîru, a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că

Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar

probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel

ca fiind stabilite, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

speță să fie aplicate direct prevederile art.20 din Constituție (accesul liber la justiție),

deoarece a considerat că prevederile art.17 alin.(2) din Legea nr.325 din 23.12.2013

privind evaluarea integrității instituționale sunt contrare legii fundamentale și nu

garantează agentului public testat dreptul de a participa la ședința de judecată în cadrul

căreia s-a apreciat rezultatul testării integrității profesionale și dreptul de a contesta

încheierea prin care instanța de judecată a apreciat rezultatul testării. Cu toate acestea,

argumentele prezentate au fost respinse.

declarat ca fiind neconstituționale prevederile art.3438, precum și textul „și de

apreciere a rezultatului testului de integritate profesională” din articolul 3436 din

Codul de procedură civilă și alineatele (2), (3) și (4) din articolul 17 din Legea nr.325

din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității instituționale.

3438 din Codul de procedură civilă și art.17 alineatele (2), (3) și (4) din Legea privind

evaluarea integrității instituționale atribuie rezultatului testului de integritate

profesională puterea lucrului judecat și afectează iremediabil drepturile funcționarului

public testat de acces liber la justiție și la apărare.

civilă și 17 alineatele (2), (3) și (4) din Legea privind evaluarea integrității

instituționale reprezintă un impediment în realizarea unui control judiciar

5

plenipotențiar de instanța de contencios administrativ sesizată în condițiile articolului

22 din Legea privind evaluarea integrității instituționale. Eventualul drept al

funcționarului public testat de a contesta testul de integritate profesională efectuat în

privința sa în baza articolului 22 din Lege rămâne a fi irealizabil și iluzoriu atât timp

cât rezultatele testului sunt confirmate printr-o încheiere judecătorească.

arbitrariului, fiind lipsit de dreptul de a-și demonstra nevinovăția în cadrul procesului

de testare, putând contesta doar severitatea sancțiunii disciplinare și procedura de

aplicare a acesteia.

evaluarea integrității instituționale nr.325 din 23.12.2013, recurentul a solicitat

instanței de recurs să se expună și asupra legalități testului de integritate în ansamblu,

inclusiv asupra încheierii nr. 2-3094/2019 din 28 ianuarie 2021 emisă de Judecătoria

Chișinău sediul Centru, or, aceste circumstanțe nu au fost cercetate în modul

corespunzător de instanțele ierarhic inferioare, deoarece nu s-au pronunțat asupra

legalități testului de integritate.

implicarea agenților sub acoperire, în special în ceea ce privește utilizarea acestora ca

agenți provocatori în cadrul procedurilor de investigație, jurisprudență care analizează

și asimilează activitatea acestora acțiunilor de instigare la comiterea de infracțiuni.

practică abuzivă și vicioasă prin faptul că testorii aplică metode de provocare a

funcționarilor din sfera publică, fapt care contravine prevederilor art.4 din Legea

nr.325/2013, care cert stabilesc liniile directorii de activitate a testorilor și rezultă chiar

din definiția testului de integritate profesională - prin care se înțelege crearea și

aplicarea de către testor a unor situații virtuale, simulate, similare celor din activitatea

de serviciu, materializate prin operațiuni disimulate, condiționate de activitatea și

comportamentul agentului public testat, în vederea urmăririi pasive și stabilirii reacției

și a conduitei acestuia, determinând astfel gradul de afectare a climatului de integritate

instituțională și riscurile de corupție în cadrul entității publice în procesul evaluării

integrității instituționale.

testor trebuie să se desfășoare în vederea urmăririi pasive și stabilirii reacției și a

conduitei agentului public, fiind exclusă orice posibilitate de a supune provocării

persoana supusă testului.

privind evaluarea integrității instituționali nr.325/2013, cât și dreptului la un proces

echitabil, or, deja sunt unanim cunoscute standardele CtEDO în privința probelor

obținute prin provocare.

obligatorie pentru statele ce au ratificat Convenita, instanța de recurs urmează să aplice

direct Convenita Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența sa și să constate că

6

procedura testării integrității profesionale ce l-a vizat pe el, este contrară dreptului la

un proces echitabil.

lucrurile nu se limitează la cercetarea activității ilegale de o manieră esențialmente

pasivă, ci se exercită o influență asupra subiectului în vederea comiterii unei fapte

sancționabile care, altfel, nu ar fi fost comisă (cauzele Pareniuc v. Moldova, § 38;

Teixeira de Castro v. Portugalia, § 38).

impune existența unor motive prealabile întemeiate pentru a se bănui că persoana

vizată este implicată într-o activitate criminală similară sau a comis un act criminal

similar celui comis anterior; autorizarea activității unui agent sub acoperire trebuie să

fie legală din punct de vedere formal; o simplă decizie administrativă în care nu sunt

prezentate informații complete cu privire la scopul și motivele aplicării unei astfel de

metode nu este suficientă; în ceea ce privește scopul implicării unui agent sub

acoperire, acesta poate fi implicat (doar) pentru a se alătura unei urmăriri penale în

curs de desfășurare, el trebuind să se abțină de la instigarea persoanei vizate la

comiterea unui act ilegal (agent provocator) cum ar fi: prin oferirea „insistentă” a unei

sume de bani în scopul comiterii unei infracțiuni.

agenților statului. În urma cercetării materialelor video în cadrul examinării cauzei în

fața instanței de fond, a remarcat fraze pronunțate de testor care în ansamblu reprezintă

o provocare a agenților publici. Cu toate că reprezentantul recurentului a explicat

aceste circumstanțe, instanțele ierarhic inferioare nu s-au pronunțat în privința

aspectelor de provocare.

Mediului nu și-a onorat obligația legală de informare contra semnătură a agentului

public despre posibilitatea aplicării testelor de integritate profesională, or, intimatul nu

a prezentat probe care ar confirma informarea recurentului contra semnătură despre

posibilitatea de a fi supus testării integrității profesionale sau eventual refuzul acestuia

de a semna.

neproporționalitatea sancțiunii aplicate în raport cu încălcarea invocată. Consideră că

Comisia de disciplină a propus, iar șeful IPM a aplicat o sancțiune disciplinară

neproporțională față de apelant, aplicându-i cea mai dură sancțiune disciplinară

prevăzută de art. 58 lit. g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, deși acest articol prevede și sancțiuni mai puțin dure.

avut un aspect discriminatoriu, or, potrivit răspunsului nr.999 din 20.07.2021,

intimatul l-a informat că din 9 agenții publici testați cu calificativul „negativ”, doar 6

au fost destituiți din funcție.

publică și statutul funcționarului public și pct.10 din Regulamentul cu privire la

comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009,

7

recurentul a menționat că, reieșind din procesul-verbal al comisiei de disciplină din 08

mai 2020, la ședința comisiei de disciplină nu a participat niciun reprezentant al

salariatului, fapt care duce la nulitatea tuturor actelor întocmite de comisia de

disciplină în acest sens.

disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, recurentul a

precizat că, contrar prevederilor enunțate, comisia de disciplină a fost constituită din 7

membri.

Regulamentul cu privire la comisia de disciplină, Sergiu Buruiană a indicat că,

ancheta de serviciu se desfășoară într-un termen de cel mult 14 zile lucrătoare. În

cazurile mai complexe, cu acordul președintelui, desfășurarea anchetei de serviciu

poate fi prelungită cu încă cel mult 7 zile lucrătoare. În pofida acestui termen fixat de

lege, comisia de disciplină nu l-a respectat, fapt care, în opinia recurentului, duce la

ilegalitatea întregii anchete.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III a „Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V

„Procedura de recurs” din Codul administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la

depunerea cererii de recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării

acestuia. 69. Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie

2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de procedură civilă care stipulează că, procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–

171.

procedurale ale participanților la proces, 10 limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă.

recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în vigoare la data declarării

recursului.

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie

2023) statuează că:

8

„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2) Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la

proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 245/1 alin. (1) lit. b) și d). Completul

poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la

recursul considerat admisibil.”

declarării recursului):

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de

recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3

judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un

complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la

proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul

poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la

recursul considerat admisibil.”

„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele

decizii: d) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite cauza spre rejudecare

în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.”

„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.”

„(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de

recurs în complete din 3 judecători.

9

(3¹) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin

vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar

completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie

examinat de un complet din 9 judecători.”

Curtea Supremă de Justiție învederează că:

„(5¹) Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență, președintele

Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va examina în complete de 3

judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și cererile de revizuire, care au fost inițial

repartizate spre examinare completelor din 5 judecători. Acestea vor fi examinate de completul de

judecători din care face parte judecătorul raportor.”

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor

legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor

înaintate de participanți.”

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici

de cererile lor de reclamare a probelor.”

„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce

atingere prin activitate administrativă.”

„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și

normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative

realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și

se aplică nemijlocit legea.”

„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin

lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care

decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ,

conform prezentului cod.”

„(1) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în

conformitate cu legea și alte acte normative. (2) Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară

scopului pentru care acestea au fost reglementate. (3) Autoritățile publice și instanțele de judecată

competente nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor și a libertăților persoanelor decât în

cazurile și în condițiile expres stabilite de lege.”

10

„(1) Orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau

libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporționalității. (2) O măsură

întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă: a) este potrivită pentru atingerea scopului

urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege; b) este necesară pentru atingerea scopului; c) este

rezonabilă. (3) Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă

prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit.”

„Actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate.”

„(1) Motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică

emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de

fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor

discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit

la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul

audierii. (2) Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: a) motivarea în drept –

temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale obligatorii pe care

se bazează actul; b) motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv modul de

exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul; c) în cazul actelor administrative defavorabile – o

descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe,

audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc. (3) Motivarea completă este

obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează legalitatea

acestuia.”

„(1) Conținutul unui act administrativ individual trebuie să fie suficient de cert.”

„(1) În exercitarea dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu

bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit

dreptul.”

„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a

unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.”

„(1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte

a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un

act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la

inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori

nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau

e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ). (2)

Acțiunea în constatare prezumă existența unui interes îndreptățit pentru constatarea solicitată.

Acțiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul își poate sau și-ar putea revendica

drepturile printr-o altă acțiune prevăzută la alin.(1), cu excepția situației când se urmărește

constatarea nulității unui act administrativ individual sau normativ.”

11

„(1) Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act

administrativ. (2) Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se

limitează la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a luat în

considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar; d) și-a

exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”

„(1) Fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția.”

publică și statutul funcționarului public (în redacția legii din 23.11.2018) prevede că :

„(1) Funcționarul public are următoarele obligații generale: a) să respecte Constituția, legislația

în vigoare, precum și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte; b) să respecte cu

strictețe drepturile și libertățile cetățenilor; c) să fie loial autorității publice în care activează; d) să

îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine, în spirit de inițiativă și colegialitate

toate atribuțiile de serviciu; e) să păstreze, în conformitate cu legea, secretul de stat, precum și

confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în

exercițiul funcției publice, cu excepția informațiilor considerate de interes public; f) să respecte

normele de conduită profesională prevăzute de lege; f¹) să respecte prevederile art.7 alin.(2) din

Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrități instituționale; g) să respecte

regulamentul intern.

publică și statutul funcționarului public:

„Constituie abateri disciplinare: c) intervențiile în favoarea soluționării unor cereri în afara

cadrului legal; g) acțiunile care aduc atingere prestigiului autorității publice în care activează; h)

încălcarea normelor de conduită a funcționarului public; j) încălcarea prevederilor referitoare la

obligații și restricții stabilite prin lege; l) alte fapte considerate ca abateri disciplinare în legislația din

domeniul funcției publice și funcționarilor publici.”

funcționarului public menționează că:

„Pentru încălcarea îndatoririlor de serviciu, a normelor de conduită, pentru pagubele materiale

pricinuite, contravențiile sau infracțiunile săvârșite în timpul serviciului sau în legătură cu exercitarea

atribuțiilor funcției, funcționarul public poartă răspundere disciplinară, civilă, administrativă, penală,

după caz.”

statutul funcționarului public reglementează că:

„Pentru comiterea abaterilor disciplinare, funcționarului public îi pot fi aplicate următoarele

sancțiuni disciplinare: g) destituirea din funcția publică.”

publică și statutul funcționarului public statuează că:

„(1) Persoana/organul care are competența legală de numire în funcție va dispune destituirea

din funcția publică printr-un act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5

12

zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei destituirii din funcția publică, în următoarele cazuri:

a) drept sancțiune disciplinară, aplicată pentru încălcarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. f¹), precum

și pentru săvârșirea unei abateri disciplinare, dacă anterior au fost aplicate sancțiuni disciplinare

nestinse în modul stabilit.”

instituționale prevede că:

„Evaluarea integrității instituționale se realizează în scopul: a) sporirii responsabilității

conducătorilor entităților publice și organelor de autoadministrare pentru dezvoltarea, menținerea și

consolidarea climatului de integritate profesională în cadrul entităților publice; b) asigurării

integrității profesionale a agenților publici, prevenirii și combaterii corupției în cadrul entităților

publice; c) identificării, evaluării și înlăturării riscurilor de corupție din cadrul entităților publice; d)

creșterii numărului de denunțuri privind manifestările de corupție admise de către agenții publici.

în sensul acestei legi definește următoarele noțiuni:

„evaluarea integrități instituționale – proces de identificare a riscurilor de corupție în cadrul

entității publice cu ajutorul metodelor analitice și practice (testarea integrități profesionale), de

descriere a factorilor care determină riscurile identificate și consecințele acestora, precum și de

oferire a recomandărilor pentru diminuarea lor, desfășurat în conformitate cu prevederile prezentei

legi; test de integritate profesională – creare și aplicare de către testor a unor situații virtuale,

simulate, similare celor din activitatea de serviciu, materializate prin operațiuni disimulate,

condiționate de activitatea și comportamentul agentului public testat, în vederea urmăririi pasive și

stabilirii reacției și a conduitei acestuia, determinând astfel gradul de afectare a climatului de

integritate instituțională și riscurile de corupție în cadrul entității publice în procesul evaluării

integrități instituționale; testarea integrități profesionale – totalitate a proceselor aferente desfășurării

testului de integritate profesională, etapă a evaluării integrități instituționale; testor – angajat al

Centrului Național Anticorupție sau al Serviciului de Informații și Securitate abilitat, în temeiul

prezentei legi sau al legii speciale, cu atribuții și competențe de aplicare a testelor de integritate

profesională.”

prevede că:

„(1) Subiecți ai evaluării integrități instituționale sunt entitățile publice, organele de

autoadministrare, agenții publici, Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și

Securitate. (2) Evaluarea integrități instituționale se efectuează în privința entităților publice și

prevede posibilitatea aplicării testelor de integritate profesională agenților publici. (3) Evaluarea

integrități instituționale și testele de integritate profesională sunt realizate de către Centrul Național

Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate.”

(în redacția legii la data apariției litigiului) statuează că:

„(1) Agenții publici au dreptul: a) de a fi informați despre cerințele specifice de integritate

profesională pentru activitatea agenților publici în cadrul entității publice, precum și despre

sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate pentru nerespectarea lor, în conformitate cu prevederile

art.5; b) de a fi informați cu privire la planul de integritate, adoptat în urma anunțării rezultatelor

evaluării integrități instituționale; c) de a fi informați cu privire la testele de integritate profesională

realizate în privința lor; d) de a contesta, în ordinea contenciosului administrativ, în instanța de

judecată aplicarea testului de integritate profesională realizat în privința sa. (2) Agenții publici au

13

obligația: a) să nu admită manifestări de corupție; b) să denunțe imediat organelor competente orice

tentativă de a fi implicați în acțiunile prevăzute la lit.a); c) să denunțe imediat influențele

necorespunzătoare, să declare cadourile și conflictul de interese în conformitate cu legislația; d) să

cunoască și să respecte obligațiile ce le revin conform politicilor anticorupție naționale și sectoriale

prevăzute la art.5; e) să respecte cerințele specifice de integritate profesională pentru activitatea

agenților publici în cadrul entității publice, care i-au fost aduse la cunoștință; f) să îndeplinească

măsurile incluse în planul de integritate adoptat în urma evaluării integrități instituționale.”

instituționale indică că:

„(1) În cazul aprecierii comportamentului agentului public ca rezultat negativ al testului de

integritate profesională, agenții publici testați poartă doar răspundere disciplinară, în funcție de

gravitatea abaterilor constatate și în conformitate cu legislația care reglementează activitatea

entităților publice respective, cu respectarea prevederilor art.21.”

instituționale învederează că:

„(1) Sancțiunile disciplinare ca urmare a rezultatului negativ al testului de integritate

profesională, inclusiv eliberarea din funcție a agentului public testat, se aplică conform legislației ce

reglementează activitatea entității publice în care agentul public își desfășoară activitatea. Termenul

de prescripție pentru tragerea la răspundere disciplinară curge din momentul primirii de către

entitatea publică a raportului privind rezultatele evaluării integrități instituționale.”

civilă statuează că:

„(1) Judecătorul se expune prin încheiere cu privire la autorizarea deciziei de inițiere a testării

integrități profesionale în cadrul evaluării integrități instituționale, luată de către instituția care

evaluează integritatea instituțională, în termenele și condițiile prevăzute de Legea nr.325 din 23

decembrie 2013 privind evaluarea integrități instituționale.”

reglementează că (în vigoare la data testării):

„(1) Judecătorul care a autorizat decizia de inițiere a testării integrități profesionale verifică

materialele obținute în cadrul testelor de integritate profesională, iar dacă acesta se află în

imposibilitate, verificarea este efectuată de către un alt judecător din cadrul aceleiași instanțe. (2)

Judecătorul examinează respectarea de către testor a deciziei motivate de inițiere a testării, confirmă

sau modifică propunerea instituției care evaluează integritatea instituțională cu privire la aprecierea

comportamentului agentului public testat și constată, prin încheiere, rezultatele testării integrități

profesionale în conformitate cu prevederile Legii nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea

integrități instituționale. (4) Încheierea prin care instanța apreciază rezultatele testării integrități

profesionale sau dispune restituirea/recuperarea bunurilor primite de către agentul public testat sau a

contravalorii acestora poate fi atacată cu recurs de către instituția care evaluează integritatea

instituțională.”

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.”

14

ASPECTE DE PROCEDURĂ

Buruiană Sergiu împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost numit pentru

examinare în complet de 5 judecători (f.d. 53 vol. II)

la Curtea Supremă de Justiție (introdus prin LP224 din 31.07.24, MO3161-363/16.08.24 art.569; în

vigoare 16.08.24), prezenta cauză va fi examinată în ordine de recurs în complet de 3 judecători, de

completul de judecători din care face parte judecătorul raportor.

Actele cauzei nu atestă date când copia dispozitivului deciziei a instanței de apel a fost notificată

recurentului Sergiu Buruiană. Totodată, din materialele dosarului rezultă că, copia deciziei integrale a

instanței de apel a fost notificată recurentului la 15 septembrie 2022, prin intermediul poștei

electronice, fapt ce rezultă din scrisoarea anexată la actele cauzei (f.d.17, vol.II). Astfel, recursul din

07 octombrie 2022 a fost depus de Sergiu Buruiană, reprezentat de avocatul Victor Panțîru, cu

respectarea prevederilor art.245 din Codul administrativ.

pentru Protecția Mediului și Centrului Național Anticorupție copia recursului depus de Sergiu

Buruiană, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor (f.d.38, vol.II).

declarat inadmisibil recursul depus de Sergiu Buruiană, cu menținerea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, pe care le consideră legale și întemeiate, emise cu respectarea prevederilor

legislației în vigoare a Republicii Moldova.

anumite circumstanțe invocate în cererea de chemare în judecată, Completul de judecată, în temeiul

art. 247 din Codul administrativ, a considerat necesară citarea participanților la proces în ședință

publică la Curtea Supremă de Justiție.

POZIȚIA PĂRȚILOR ÎN ȘEDINȚA DE JUDECATĂ

părților, reprezentantul recurentului Sergiu Buruiană, avocatul Victor Panțîru a

solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei

noi decizii prin care acțiunea să fie admisă.

Chișinău, prin care se arată că recurentul a contestat încheierea din 28 ianuarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a precizat că este de acord ca aceasta să fie

anexată la materialele dosarului, pentru a asigura claritatea necesară privind procedura

parcursă de Sergiu Buruiană. A precizat că, la situația din 22 iunie 2022, când a fost

emisă decizia Curții de Apel Chișinău contestată prin prezentul recurs, nu a prezentat

decizia respectivă, deoarece a fost recepționată mult mai târziu decât data emiterii, iar

aceasta nu se publică.

din 28 ianuarie 2020, deoarece la momentul examinării apelului, contestația încă nu

fusese depusă.

15

integritate nu exclude analiza provocării în cadrul controlului disciplinar. Aspectul

provocării trebuie examinat atât în procedura de contestare a integrității, cât și în

procesul civil având ca obiect demiterea din funcție.

ianuarie 2020, Buruiană Sergiu a invocat ilegalitatea acesteia sub aspectul provocării,

însă instanța nu s-a expus asupra acestui argument.

Alexandru, a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei Curții de Apel

Chișinău. A menționat, în partea ce ține de aspectul provocării că există deja o decizie

a instanței de apel irevocabilă, prin care instanța s-a expus asupra acestui fapt.

fost lega citat.

MOTIVAREA INSTANȚEI

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

întemeiat și urmează a fi admis, din motivele ce succed.

încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28.01.2020, au fost apreciate și

autorizate rezultatele testării integrității profesionale efectuate în cadrul

Inspectoratului pentru Protecția Mediului (f.d.35-36; 75-76 vol. I). În cadrul testului

Buruiană Sergiu, a înregistrat rezultat negativ al testului de integritate profesională,

încălcând prevederile art. 7 alin. (2) lit. a) de neadmitere a manifestărilor de corupție.

Obiectivele testării integrității profesionale au constituit stabilirea respectării de către

agentul public a obligațiilor prevăzute de art. alin. (2) lit. a)-c) din Legea nr. 325 din

23.12.2013 privind evaluarea integrității instituționale de neadmitere a manifestărilor

de corupție; de denunțare imediată organelor competente a oricărei tentative de a fi

implicați în manifestări de corupție; de denunțare imediată a influențelor

necorespunzătoare, de declarare a cadourilor și conflictului de interese în

conformitate cu legislația în vigoare. Pentru atingerea obiectivelor, în cadrul testării

au fost planificate activități prin care au fost create situații virtuale, simulate, similare

celor din activitatea de serviciu ale agentului public, condiționate de activitate

comportamentului lui, în vederea urmăriri pasive și stabilirii reacției și a conduitei

persoanei testate.

pentru Protecția Mediului despre faptul că, prin încheierea Judecătoriei Chișinău

sediul Centru din 28.01.2020, s-au apreciat rezultatele testării integrității profesionale

în cadrul IPM, solicitând, întru facilitarea continuității procesului de evaluare

instituțională la Inspectoratul pentru Protecția Mediului și a subdiviziunilor

subordonate, completarea și remiterea în adresa Centrului în termen de 2 săptămâni a

16

Inventarului măsurilor de consolidare a integrității instituționale; prezentarea spre

verificare a registrelor instituite în contextul politicilor anticorupție.

primirea demersului, examinarea materialelor ce confirmă rezultatele negative ale

testării integrității profesionale și informarea CNA despre măsurile întreprinse și

sancțiunile aplicate în acest sens, cu anexarea copiilor deciziilor corespunzătoare

(f.d.29-30 vol. I).

Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Raportul privind efectuarea anchetei de

serviciu pe cazul înregistrării rezultatului negativ al testului de integritate

profesională și neadmitere a manifestărilor de corupție, efectuat de către CNA asupra

agentului public din cadrul IPM, Sergiu Buruiană, inspector superior a IPM Florești,

cu ulterioara transmitere a raportului enunțat, Comisiei de disciplină a IPM pentru

cercetarea abaterilor disciplinare ce țin de exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum

și depășirea acestora de către angajatul vizat în raportul enunțat (f.d.32-34 vol. I).

puieților de pe teritoriul fondului forestier, unde s-au prezentat 2 agenți publici, unul

din cadrul Inspecției pentru Protecția Mediului Florești și unul din cadrul Ocolului

Silvic. Situația virtuală indică că: „Agentul public din cadrul Inspecției pentru Protecția

Mediului, dl Sergiu Buruiană a menționat că are un apel telefonic și urmează sa întocmească

proces - verbal, la care testorul a reacționat solicitând sa rezolve situația pe loc fără întocmirea

procesului - verbal, iar daca va fi întrebat sa spună că nu era nimeni deja, dl Sergiu Buruiană s-a

consultat cu agentul public din cadrul Moldsilva referitor la suma prejudiciului și amenzii, la care

ultimul a menționat ca amenda constituie 1200 lei plus prejudiciul și deja să vadă cum face.

Testorul a întrebat daca jumătate va fi normal, la care agentul public din cadrul Moldsilva a spus

ca va fi normal, ulterior testorul a scos 600 lei și i-a transmis agentului public Sergiu Buruiana.”

menționat, s-a propus conducerii Inspectoratului pentru Protecția Mediului aplicarea

în privința reclamantului Sergiu Buruiană a sancțiunii disciplinare sub formă de

destituire din funcția publică. Conform procesului-verbal nr. 8 din 08.05.2020, s-a

reținut că cadrul lucrărilor Comisiei de disciplină, reclamantul a declarat că a făcut

cunoștință cu rezultatele anchetei de serviciu, fără a dori să ofere explicații

suplimentare și nu a prezentat probe care să demonstreze netemeinicia faptelor

constatate în ancheta de serviciu (f.d. 39–41 vol. I).

conducerii Inspectoratului pentru Protecția Mediului, a fost propusă aplicarea

sancțiunii disciplinare în privința lui Sergiu Buruiană sub forma destituirii din funcția

publică (f.d. 42-43 vol. I).

19.05.2020, lui Sergiu Buruiană, în temeiul art.22 alin.1) lit. f¹) ; art.57 lit. c), g), h) și

j); art.58 lit. g) și art.64 alin.(1) lit.a) al Legii nr. 158/2008, pct.18 subpct.10 și 12 a

Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului pentru

Protecția Mediului, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.548/2018, i-a fost aplicată

sancțiunea disciplinară sub forma destituirii din funcția publică, cu încetarea

17

raporturilor de serviciu din 20.05.2020, ordinul fiind adus la cunoștință reclamantului

Sergiu Buruiană la 19.05.2020 (f.d. 44 – 47 vol. I).

reclamantul Buruiană Sergiu a depus cerere de chemare în judecată în ordinea

contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului pentru Protecția Mediului și

terțul Centrul Național Anticorupție privind anularea actului administrativ individual

defavorabil și restabilirea în funcția publică.

Râșcani, prin hotărârea din 29 octombrie 2020, a respins cererea de chemare în

judecată depusă de Buruiană Sergiu împotriva Inspectoratului pentru Protecția

Mediului și terțul Centrul Național Anticorupție privind anularea actului administrativ

individual defavorabil și restabilirea în funcția publică.

primei instanțe.

funcționarului public prevăzute de lege, incompatibile cu exercitarea atribuțiilor de

serviciu. S-a constatat încălcarea art. 7 alin. (2) lit. a), b), c) din Legea nr. 325/2013,

care impun obligația de a nu admite manifestări de corupție, de a denunța tentativele

de influență necorespunzătoare și de a declara cadourile și conflictele de interese.

respectarea cerințelor legale, iar funcționarului i-au fost garantate drepturile

procesuale. Instanțele nu au acceptat argumentele privind pretinsa încălcare a dreptului

la apărare, în condițiile în care, potrivit art. 279 alin. (1) lit. l) Cod procedură civilă,

aprecierea rezultatului testului de integritate profesională se examinează în procedură

specială.

07.12.2021, prin care s-au declarat neconstituționale anumite prevederi privind

aprecierea rezultatului testului de integritate profesională. Curtea a stabilit că, după

comunicarea rezultatului testării, agentul public are dreptul de a contesta acest rezultat

în contencios administrativ, de a participa la examinarea în instanță, de a avea acces la

materialele testării și de a utiliza căile de atac prevăzute de Codul administrativ.

Totodată, contestarea rezultatului suspendă termenul de prescripție a răspunderii

disciplinare.

stabilit că acesta are dreptul de a contesta încheierea privind aprecierea rezultatului

testării integrității profesionale, termenul de recurs curgând de la data adoptării

hotărârii Curții.

Buruiană nu a prezentat dovada contestării încheierii Judecătoriei Chișinău din

28.01.2020, nici nu a solicitat suspendarea procesului și nici nu a depus acte care să

arate anularea acelei încheieri.

instanța de contencios administrativ este ținută de puterea lucrului judecat constatată în

18

încheierea privind aprecierea rezultatului testului de integritate profesională și nu poate

reexamina faptele stabilite prin aceasta.

instanțe de respingere a acțiunii, întrucât nu au fost identificate motive legale pentru

anularea actelor administrative contestate. Totodată, s-a reținut că, în fața Comisiei de

disciplină, Sergiu Buruiană nu a prezentat probe care să demonstreze netemeinicia

constatărilor anchetei de serviciu.

fapta, a apreciat just gravitatea acesteia și a aplicat legal sancțiunea disciplinară, cu

respectarea procedurilor prevăzute de cadrul normativ aplicabil.

integrității profesionale a fost realizată prin metode de provocare, contrar art. 4 din

Legea nr. 325/2013, care impune observarea pasivă a funcționarului, fără incitare la

comiterea unor fapte ilicite. El arată că, potrivit materialelor video administrate în

cauză, testorul utilizează expresii susceptibile de a fi interpretate drept îndemnuri la

săvârșirea unei fapte nelegale. În acest context, în temeiul art. 22 din Legea privind

evaluarea integrității instituționale nr. 325/2013, recurentul a solicitat instanței de

recurs să se pronunțe și asupra legalității testului de integritate în ansamblu, inclusiv

asupra încheierii nr. 2-3094/2019 din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru. Aceste aspecte nu au fost însă examinate corespunzător de instanțele

inferioare, care nu s-au pronunțat asupra legalității testului de integritate sub aspectul

provocării, deși aceasta reprezenta o chestiune esențială pentru soluționarea litigiului.

Inspectoratul pentru Protecția Mediului ar fi respectat procedura legală, nu au examinat

critic argumentul reclamantului privind existența unei provocări și nici nu au verificat

dacă comportamentul testorului a fost pasiv sau activ.

simulată reflecta atitudinea reală a recurentului sau dacă aceasta a fost indusă

nejustificat, ceea ce putea afecta temeinicia constatării culpei disciplinare. Concluziile

lor privind legalitatea ordinului contestat sunt, astfel, pripite și insuficient motivate.

integrității și provocarea nepermisă capătă o importanță sporită, întrucât doar

respectarea acestor garanții procedurale asigură eficiența măsurilor anticorupție fără a

compromite drepturile funcționarului vizat.

Curții Constituționale, corupția reprezintă un fenomen care subminează democrația și

statul de drept, afectează drepturile omului, prejudiciază economia și reduce calitatea

vieții. Combaterea corupției constituie, astfel, o componentă esențială a garantării

statului de drept și a fost declarată obiectiv național în multiple angajamente

internaționale și documente interne (HCC nr. 7 din 16 aprilie 2015, §§ 33–34; HCC nr.

32 din 5 decembrie 2017, § 53).

19

procedură civilă Capitolul XXXIV², care reglementează procedura de autorizare a

testării integrității profesionale și de apreciere a rezultatului testului.

decembrie 2021 (sesizarea nr. 41g/2021), instanța constituțională a stabilit că instanța

de contencios administrativ chemată să examineze o contestație privind rezultatul

testării integrității trebuie să confrunte probele prezentate de agentul public testat

negativ cu rezultatele testului, astfel cum acestea au fost constatate printr-o încheiere

judecătorească emisă conform art. 343⁸ CPC și art. 17 alin. (2)–(4) din Legea privind

evaluarea integrității instituționale.

articolelor 3438 din Codul de procedură civilă și 17 alineatele (2), (3) și (4) din Legea

privind evaluarea integrității instituționale atribuie rezultatului testului de integritate

profesională puterea lucrului judecat și afectează iremediabil drepturile funcționarului

public testat de acces liber la justiție și la apărare. Astfel, procedura reglementată de

articolele 3438 din Codul de procedură civilă și 17 alineatele (2), (3) și (4) din Legea

privind evaluarea integrității instituționale reprezintă un impediment în realizarea unui

control judiciar plenipotențiar de instanța de contencios administrativ sesizată în

condițiile articolului 22 din Legea privind evaluarea integrității instituționale.

Eventualul drept al funcționarului public testat de a contesta testul de integritate

profesională efectuat în privința sa în baza articolului 22 din Lege rămâne a fi

irealizabil și iluzoriu atât timp cât rezultatele testului sunt confirmate printr-o încheiere

judecătorească. Prin urmare, funcționarul în cauză nu are posibilitatea de a se apăra

împotriva arbitrariului, este lipsit de posibilitatea de a-și demonstra nevinovăția în

procesul de testare și va putea contesta doar severitatea sancțiunii disciplinare și

procedura aplicării acesteia.

asigurat dreptul la un proces judiciar atunci când o persoană supusă verificării

consideră că i-au fost lezate drepturile. Se recomandă efectuarea următoarelor

modificări [...] persoana care a fost supusă unui test de integritate trebuie să aibă

posibilitatea să conteste decizia, modul de desfășurare și rezultatul testului în fața unui

tribunal (Opinia CDL-AD(2015)031 asupra proiectului Legii Ucrainei privind

verificarea integrității, §§ 85, 90). În cadrul acestui proces, persoanei vizate trebuie să i

se ofere drepturile la „înlesnirile necesare pregătirii apărării sale”, în conformitate cu

articolul 6 § 3 lit. b) din Convenția Europeană, precum și dreptul să „audieze sau să

solicite audierea martorilor acuzării”, în conformitate cu articolul 6 § 3 lit. d) din

Convenția Europeană (a se vedea Opinia amicus curiae (CDL-AD(2014)039)

referitoare la Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrității

profesionale, §§ 59-60).

examinat comportamentul agentului testor sub aspectul caracterului activ sau pasiv al

intervenției acestuia și nici nu au analizat dacă recurentul a dispus de posibilitatea reală

de a demonstra în fața instanței că reacția sa ar fi fost determinată de o eventuală

20

provocare. Prima instanță s-a limitat la o simplă redare descriptivă a imaginilor video,

fără o evaluare a conduitei testorului, iar instanța de apel, fără a se raporta la aceste

probe, a concluzionat în mod formal că sancțiunea disciplinară ar fi legală, motivând

doar că testarea integrității s-a desfășurat în condițiile Legii nr. 325/2013, fără o

analiză efectivă a susținerilor recurentului privind caracterul pretins provocator al

testului.

Chișinău din 28 ianuarie 2020 a fost sau nu contestată de către Buruiană Sergiu și

dacă eventualele acțiuni ale acestuia, susceptibile de a constitui o provocare, au fost

examinate în cadrul procedurii privind verificarea integrității instituționale. În ședința

instanței de recurs, părțile au menționat că, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26

mai 2022, respectiva încheiere a fost menținută. Cu toate acestea, la examinarea

prezentei cauze, această circumstanță nu a fost nici discutată, nici verificată, deși

instanța era obligată să clarifice această circumstanță și să o analizeze în mod expres,

în conformitate cu exigențele stabilite prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 37 din

7 decembrie 2021.

judiciar efectiv asupra legalității testului de integritate și nici asupra probelor care au

stat la baza aplicării sancțiunii disciplinare, omițând verificări esențiale pentru

stabilirea corectă a situației de fapt și de drept.

s-a constatat cu certitudine lipsa intenției Inspectoratului pentru Protecția Mediului de

a comite vreo acțiune care să încalce drepturile reclamantului, apreciind că IPM a avut,

în procedura ce a condus la emiterea actului administrativ contestat, un rol strict

tehnic, limitat la constatarea unor fapte documentate de CNA și confirmate prin

încheierea Judecătoriei Chișinău din 28.01.2020, fapte expres calificate de legislație,

pentru care sancțiunea aplicabilă este, de asemenea, strict determinată de lege.

obligația de a verifica dacă testul de integritate, comportamentul agentului testor și

legalitatea încheierii prin care acesta a fost confirmat, a respectat garanțiile impuse de

lege și jurisprudența Curții Constituționale. Simpla preluare a constatărilor CNA și a

încheierii judecătorești, fără o examinare proprie a eventualei provocări și a modului în

care aceasta a influențat comportamentul recurentului, nu poate substitui analiza

efectivă pe care instanța era obligată să o efectueze.

instanța de fond ar fi examinat cauza într-un mod complex și complet, este una

neîntemeiată, iar concluziile formulate sunt greșite și pur formale.

satisface exigențele art. 6 din CEDO și ale art. 118 alin. (1) și (3) din Codul

administrativ referitoare la motivarea hotărârilor. Jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului (ex. Ruiz Torija c. Spaniei, Helle c. Finlandei) stabilește obligația

instanțelor de a răspunde efectiv argumentelor esențiale formulate de părți. O hotărâre

nemotivată sau formal motivată echivalează cu lipsa unei examinări reale a cauzei. 41.

21

Potrivit art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, decizia instanței de apel

urmează a fi casată, întrucât eroarea judiciară rezultată din neexaminarea motivelor de

apel nu poate fi corectată în etapa recursului.

Apel Centru, în alt complet de judecată, pentru o nouă analiză efectivă a tuturor

criticilor formulate în apel.

administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI:

Admite recursul depus de Buruiană Sergiu, reprezentat de avocatul Panțîru

Victor.

Casează integral decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, emisă în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Buruiană Sergiu împotriva Inspectoratului pentru Protecția Mediului, terț Centru

Național Anticorupție cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil și restabilirea în funcția publică, cu restituirea cauzei la rejudecare, la

Curtea de Apel Centru, în alt complet de judecători.

Decizia este nu se supune căilor de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

22