3ra-1088/22 — cu privire la anularea actelor administrative, restabilirea in functie, incasarea platilor salariale

3ra-1088/22 — cu privire la anularea actelor administrative, restabilirea in functie, incasarea platilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de Victor Decuseară, reprezentat

de avocatul Veaceslav Roșca,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Victor Decuseară împotriva Inspectoratului pentru

Protecția Mediului, terț Centrul Național Anticorupție cu privire la anularea

actelor administrative, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale

pentru perioada absenței forțate de la muncă și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Decuseară Victor și menținută hotărârea din 10

noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(Dosarul nr. 3ra-1088/22

NR. PIGD 2-20068613-01-3ra-20102022)

Testarea integrității instituționale. Destituire din funcție ca urmare a testului

negativ. Argumentul reclamantului că a comis fapta ca urmare a instigării a rămas

fără nici o analiză.

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Râșcani (jud. D. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

15 august 2025

Textul corespunde originalului

Examinând recursul declarat de Victor Decuseară, reprezentat de

avocatul Veaceslav Roșca,

Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:

Stela Procopciuc, Președinte

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, Judecători

ÎN FAPT:

judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Inspectoratului

pentru Protecția Mediului, terț Centrul Național Anticorupție cu privire la

anularea actelor administrative, restabilirea în funcție, încasarea plăților

salariale pentru perioada absenței forțate de la muncă și compensarea

cheltuielilor de judecată.

08 septembrie 2017 al șefului-adjunct al Inspectoratului Ecologic de Stat, a

fost numit în funcția publică de șef al Direcției Inspecției Ecologice Ialoveni,

începând cu 19 septembrie 2017. Ulterior, prin ordinul nr.249-p din 18

octombrie 2018 al Inspectoratului pentru Protecția Muncii, a fost transferat în

funcția publică de conducere de șef al Direcției Inspecției pentru Protecția

Mediului Ialoveni.

Muncii, urmare a desfășurării anchetei de serviciu, i-a fost aplicată sancțiunea

disciplinară sub formă de mustrare.

Protecția Muncii a fost sancționat disciplinar sub formă de destituire din

funcția publică de șef al Inspecției pentru Protecția Mediului Ialoveni, cu

încetarea raporturilor de serviciu din 20 mai 2020.

Inspectoratului pentru Protecția Mediului, urmare a examinării cauzei

disciplinare intentate împotriva dânsului, a constatat că, exercitând atribuțiile

funcționale de conducere și inspector de mediu în cadrul Inspectoratului

pentru Protecția Mediului Ialoveni, a încălcat atribuțiile de serviciu, fapt

stabilit în cadrul raportului anchetei de serviciu din 13 februarie 2020, pe

cauza înregistrării rezultatului negativ al testului de integritate profesională.

Comisa disciplinară, desfășurând activitatea în temeiul Legii nr.158 din 04

iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,

Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009, Hotărârea Guvernului

nr.548 din 13 iunie 2018, conducându-se de prevederile Regulamentului cu

privire la Comisia de disciplină a stabilit că prin procesul-verbal nr.2 din 08

mai 2020, Decuseară Victor, potrivit raportului din 13 februarie 2020 privind

efectuarea anchetei de serviciu, pe cazul înregistrării rezultatului negativ al

testului de integritate profesională a fost supus testării în perioada anului 2019.

1

Urmare a documentării unei contravenții simulate de tăiere ilicită a arborilor,

Decuseară Victor a fost solicitat de a se prezenta la locul faptei. Aflându-se la

fața locului, s-a constatat că persoane necunoscute au defrișat arbori fără

autorizarea organului competent. Decuseară Victor a ridicat de la testor un

ferestrău, comunicând pretinsului contravenient a se prezenta la sediul

agentului public. Ulterior, la sediul agentului constatator din or. Ialoveni,

testorului i s-a comunicat despre consecințele defrișărilor ilegale prin

necesitatea perfectării procesului-verbal sau cu intentarea procesului penal.

Testorul a reacționat la împrejurările invocate de reclamant, cu propunerea

achitării a 50% din suma maximă stabilită pentru o astfel de contravenție.

Potrivit Comisiei, reclamantul a manifestat „acceptul” în a primi suma de bani

propusă. După ce testorul a achitat amenda, a revenit în biroul unde se afla

doar cet. Tonu Gheorghe, un alt colaborator al Inspecției pentru Protecția

Mediului Ialoveni, căruia i s-a transmis suma discutată în valoare de 350 de

Euro. După revenirea la biroul reclamantului, ultimul a atenționat testorul că

nu mai comită astfel de abateri, iar după familiarizarea agenților publici cu

rezultatele testului negativ, atât banii, cât și utilajul ridicat au fost restituiți.

Comisia a menționat că Decuseară Victor a încălcat prevederile art.22 alin.(1)

lit.c), c) d), f), f1) și g) din Legea nr.15/2008, comițînd astfel abateri

disciplinare.

Gheorghe Manjeru a emis ordinul nr.272-p, prin care a aplicat în privința lui

Decuseară Victor, șef al Inspecției pentru Protecția Mediului Ialoveni

sancțiune disciplinară sub formă de destituire din funcția publică, cu încetarea

raportului de serviciu din 20 mai 2020.

Inspectoratului pentru Protecția Mediului ca fiind unul neîntemeiat și ilegal.

faptul că la efectuarea testului de integritate profesională au fost încălcate

drepturile la un proces echitabil, la respectarea vieții private.

reclamantul a reținut că orice persoană acuzată de un delict este prezumată

nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui

proces judiciar public, în cadrul căruia i se vor asigura toate garanțiile necesare

apărării sale.

intimă, familială, privată. Persoana vătămată într-un drept al său de o

autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în

termenul legal al unei cereri este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului

pretins, anularea actului și repararea pagubei.

2013 privind evaluarea integrității instituționale(cu modificările ulterioare),

reclamantul a menționat că procesul de evaluare a integrității instituționale se

desfășoară cu respectarea obligatorie a următoarelor principii – respectarea

2

drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului, a demnității umane și

profesionale.

dreptul de a fi informați despre cerințele specifice de integritate profesională

pentru activitatea agenților publici în cadrul entității publice, precum și despre

sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate pentru nerespectarea lor.

nr.325/2013, dispune de dreptul de a fi informat cu privire la testele de

integritate profesională realizate în privința sa, precum și dispune de dreptul

de a contesta în judecată aplicarea testului de integritate profesională realizat

în privința sa.

în fâșia forestieră din localitatea Țâpala, r-nul Ialoveni, întrucât sunt informații

despre defrișări ilegale de arbori. La sosirea în locul anunțat a constatat că

două persoane, utilizând un mijloc de transport și de tăierea arborilor, au

defrișat un număr de copaci, fără autorizare la astfel de acțiuni. Acționând în

calitate de șef al Inspecției pentru Protecția Mediului Ialoveni a constatat fapta

și a înmânat celor vizați citații pentru a se prezenta la sediul Inspecției din or.

Ialoveni.

utilizat la defrișarea arborilor nu constitui o abatere de la respectarea

principiului de integritate, fiind posibil interpretată drept o acțiune de a amâna

exercitarea atribuțiilor pentru ziua preconizată prin citare sau neglijența de

serviciu. Ulterior, la prezentarea testorului la sediul, unde dânsul desfășoară

activitatea, în virtutea atribuțiilor de serviciu, a explicat esența actului ilegal

comis de testor și consecințele survenite potrivit prevederilor Codului

contravențional și inclusiv a Codului penal.

fi rezultat acceptul său de a primi suma de 7500 de lei, este o provocare, care

în esență reprezintă un abuz de putere din partea intervenientului.

elucidat toate aspectele și circumstanțele speței, pronunțând o decizie arbitrară

în raport cu dânsul.

(CNA) nu rezultă să fi fost prezentate probe ce ar demonstra că în lipsa

implicării colaboratorilor CNA ar fi fost comisă fapta imputată, la mijloc fiind

o provocare.

exercite din contul bugetului de stat spectacole de genul simulat. Ieșirea

testorului la fața locului prin simularea unor acțiuni pretins a fi ilegale,

utilizarea unui limbaj neconform, insistența permanentă față de agentul public

în a oferi mijloace bănești, nu poate fi interpretat ca și testarea integrității, din

motiv că în realitate acțiunile efectuate în privința sa au menit să-i discrediteze

persoana. Testorul, de fapt, a substituit ca persoană fizică competența

3

instituției de drept, înlocuind „partea vătămată” concomitent executând și

atribuțiile organului de constatare.

acțiuni constă în pretinderea și primirea anumitor favoruri. La caz, dânsul nu

a pretins și nu a primit bunuri oferite de testor, iar „oferta” testorului de a

achita suma menționată supra, nu constituie decât o provocare.

etape și în baza acestor politici angajatorii trebuie să creeze condiții, iar

angajații să se conformeze acestora. La prima etapă se face evaluarea acestor

politici. În cazul în care în instituții nu sunt respectate mai multe dintre

politicile anticorupție, există o bănuială rezonabilă că lipsește integritatea,

prin urmare, este o bănuială rezonabilă că angajații acestei instituții se dădeau

actelor de corupție. În baza Legii nr.325/2013, CNA va selecta instituțiile în

cazul cărora există și percepție și dovezi. Ca o provocarea să fie acceptabilă

sunt necesare trei condiții: să existe motive prealabile (de ce un agent trebuie

să se apropie de o persoană și nu de alta). Aceste motive nu sunt prezentate

judecătorului. Urmează aprobarea unei hotărâri. A treia condiție este scopul.

În speță nu au fost întrunite condițiile sus-nominalizate.

2020, constituie raportul CNA privind rezultatele negative al integrității

profesionale, în conținutul căruia au fost stabilite fapte comise de angajatul

public Decuseară Victor.

organele de autoadministrare au obligații: c) de a informa agenții publici,

contra semnătură, despre posibilitatea de a fi supuși testului de integritate

profesională. Informarea se face la numirea/angajarea în funcție, iar în cazul

agenților publici încadrați la momentul intrării în vigoare a prezentei legi – în

termenul prevăzut în dispozițiile finale și tranzitorii. Iar, dispozițiile art.28

alin.(1) din Legea menționată statuează că, În termen de 10 zile de la

publicarea prezentei legi, entitățile publice care cad sub incidența ei

informează, contra semnătură, agenții publici despre posibilitatea aplicării

testelor de integritate profesională. Refuzul de a semna nu exonerează agenții

publici de răspunderea disciplinară în cazul unui rezultat negativ al testului de

integritate profesională.

obligate să informeze în prealabil agenții publici, contra semnătură, despre

posibilitatea aplicării testelor de integritate profesională, iar refuzul de a

semna, nu-i exonerează de răspundere disciplinară în cazul unui rezultat

negativ al testului de integritate profesională.

de informare, contra semnătură, a agentului public despre posibilitatea

aplicării testelor de integritate profesională. Mai mult ca atât, în lista

angajaților publici care au fost informați contra semnătura, despre

posibilitatea de a fi supuși testării integrității profesionale, funcționarul public,

4

dânsul nu se regăsește. Pârâtul nu a prezentat probe care au confirmat

informarea sa contra semnătură despre posibilitatea de a fi supus testării

integrității profesionale sau eventual refuzul acestuia de a semna.

2020 a fost emis cu încălcarea procedurii stabilite la art.7 alin. (1) lit. a) și art.

22 alin.(1) din Legea nr. 325/2013 privind testarea integrității instituționale.

Pârâtul nejustificat a concluzionat că informarea, contra semnătura, a

agenților publici nu constituie o condiție obligatori de inițiere a testării

integrității profesionale.

vizează posibilitatea supunerii pe viitor a controlului de integritate și

nicidecum efectuarea propriu-zisă a verificării integrității care poartă un

caracter confidențial. Or, este evident că odată cu acceptul la funcția de

demnitate publică, dânsul nu neagă importanța obiectivelor urmărite prin

implementarea Legii nr.325/2013.

opinia, Curtea Constituțională a declarat mecanismul de aplicare al Legii

nr.325/2013. Curtea a precizat că în lege nu ar fi trebuit să fie stipulat faptul

că o persoană care pică testul trebuie concediată, în schimb testările trebuie să

fie desfășurate sub control judiciar, adică să existe acordul magistraților și să

aibă la bază o bănuială rezonabilă.

în detrimentul drepturilor fundamentele conferite agentului public, dar

urmează să se subordoneze unor exigențe prevăzute de legea menite să

înlăture arbitrariul din sfera decizională a organului de control.

anularea ordinului nr.272-p din 19 mai 2020 emis de Inspectoratul pentru

Protecția Mediului, anularea procesului-verbal nr.2 din 08 mai 2020, anularea

testului de integritate profesională în partea ce-l vizează, restabilirea în funcția

de șef Inspecția pentru Protecția Mediului Ialoveni din cadrul Inspectoratului

pentru Protecția Mediului, încasarea din contul pârâtului în beneficiul său

salariul pentru lipsa forțată de la muncă în perioada 20 mai 2020 – până la

data emiterii unei hotărâri noi, compensarea cheltuielilor de judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:

Rîșcani a fost respinsă acțiunea depusă de Decuseară Victor ca fiind

neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:

alin. (1) din Codul administrativ, Victor Decuseară, reprezentat de avocatul

Veaceslav Roșca a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe,

5

iar la 28 februarie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin.

(2) Cod administrativ, a prezentat motivarea apelului.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:

apelul depus de Victor Decuseară și menținută hotărârea din 10 noiembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

inferioare au reținut că prin demersul nr.06/4-1316 din 26 februarie 2020,

Centrul Național Anticorupție a informat Inspectoratul pentru Protecția

Mediului despre faptul că prin încheierea din 28 ianuarie 2020 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru a fost dispusă aprecierea rezultatelor testării integrității

profesionale în cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului, fiind

autorizate rezultatele calificate negativ al testului privind integritatea

profesională a mai multor funcționari publici din cadrul Inspectoratului pentru

Protecția Mediului, inclusiv a lui Victor Decuseară, șef al Inspectoratului

pentru Protecția Mediului Ialoveni.

pentru Protecția Mediului a întocmit un Raport privind efectuarea anchetei de

serviciu pe cazul înregistrării rezultatului negativ al testului de integritate

profesională și neadmitere a manifestării de corupție, efectuat de către Centrul

Național Anticorupție asupra agentului public din cadrul Inspectoratului

pentru Protecția Mediului, șef al Inspectoratului pentru Protecția Mediului

Ialoveni, Victor Decuseară.

disciplină a Inspectoratului pentru Protecția Mediului, urmare a examinării

cauzei disciplinare intentate împotriva lui Victor Decuseară, Comisia de

disciplină a propus conducerii Inspectoratului pentru Protecția Mediului de a

aplica lui Victor Decuseară sancțiunea disciplinară prevăzută de art.58 lit.g)

și art.64 alin.(1) lit.a) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public - destituirea din funcția publică. Iar

prin ordinul Inspectoratului pentru Protecția Muncii nr.272-p din 19 mai 2020

cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, lui Victor Decuseară i-a fost

aplicată sancțiunea disciplinară sub forma destituirii din funcția publică, cu

încetarea raportului de serviciu din 20 mai 2020.

Decuseară cu privire la anularea ordinului nr.272-p din 19 mai 2020 emis de

Inspectoratul pentru Protecția Mediului, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au conchis că Victor Decuseară a admis încălcarea obligațiilor

funcționarului public privind respectarea legislației Republicii Moldova, fiind

considerate abateri de la prevederile legale ce nu pot fi tolerate în procesul de

exercitare a atribuțiilor de serviciu în cadrul Inspectoratului pentru Protecția

6

Mediului, încălcând astfel prevederile art.7 alin.(2) lit.a), b), c) din Legea

privind evaluarea integrității instituționale nr.325 din 23 decembrie 2013.

acțiunile lui Victor Decuseară a încălcărilor ce constituie abateri disciplinare,

prin prisma art.57 lit.c), g), h), j) și l) din Legea cu privire la funcția publică

și statutul funcționarului public nr.158 din 4 iulie 2008 și anume: intervențiile

în favoarea soluționării unor cereri în afara cadrului legal, acțiuni care aduc

atingere prestigiului autorității publice în care activează, încălcarea normelor

de conduită a funcționarului public, încălcarea prevederilor referitoare la

obligații și restricții stabilite prin lege, alte fapte considerate ca abateri

disciplinare în legislația din domeniul funcției publice și funcționarilor

publici.

procesului-verbal nr.2 din 08 mai 2020 a Comisiei de disciplină a

Inspectoratului pentru Protecția Mediului și a testului de integritate

profesională, instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat asupra

netemeiniciei acestora, întrucât acțiunile organului de testare a integrității lui

Victor Decuseară au fost întreprinse în corespundere cu prevederile Legii nr.

325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității instituționale, iar

careva temeiuri de nulitate a acestora nu au fost constatate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:

Decuseară, reprezentat de avocatul Veaceslav Roșca a depus recurs motivat

împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu

restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

SOLICITĂRILE RECURENTULUI:

Veaceslav Roșca a invocat că decizia instanței de apel este arbitrară, purtând

un caracter de formalitate, prin descrierea normelor de drept, fără însă, a se

expune asupra esenței cauzei.

încheierea din 28 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru au fost

autorizate rezultatele calificative negative ale testului de integritate

profesională inclusiv și în privința dânsului. La 08 mai 2020 în privința sa a

fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de eliberare din serviciu, iar la

19 mai 2020, prin ordinul nr.272-p a fost destituit din funcția publică, și

încetarea raportului de serviciu din 20 mai 2020.

faptele sale au fost demonstrate prin secvențe video, capturate de la locul

testării.

7

i-au asigurat condiții necesare la un proces imparțial și echitabil garantat de

art.6§1 CEDO. Nu a fot citat legal la ședința de judecată.

în cadrul instituției a fost emisă la 25 ianuarie 2019 și autorizată prin

încheierea instanței din 05 martie 2019, prelungită până la 03 septembrie

nr.325/2013.

presupune în mod prioritar atitudinea și acțiunile profesionale în cadrul

câmpului legal.

eronat au concluzionat că în situația în care sunt simulate anumite împrejurări,

prin care funcționarii sunt provocați la anumite ilegalități. Odată cu adoptarea

Legii nr.325/2013 și modificările la Codul de procedură civilă (art.3438), de

fapt s-a urmărit un alt scop diferit interpretat de reprezentanții CNA. Cu atât

mai mult că, Curtea Europeană interzice categoric acțiuni de ordin

provocator. „Prelucrările” executate verbal din partea testorului în raport cu

dânsul au avut loc în mod continuu, intervenind cu nenumărate „propuneri”,

chiar și insistând asupra „soluționării” pe alte căi ilegale a faptelor descrise.

Mai mult, odată refuzând orice ofertă, testorul trebuia imediat să înceteze

acțiunile sale de provocări. Or, simularea anumitor situații nu poate avea

consecințe decât doar de natură de prevenire.

constituie un alt aspect al admisibilității probelor, care este invocat frecvent

în activitatea practică. Cu atât mai mult, dispozițiile art.94 alin.(1) subpunctul

11) din Codul de procedura penală cert statuează că în procesul penal nu pot

fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în

instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri

judecătorești datele care au fost obținute: prin provocarea, facilitarea sau

încurajarea persoanei la săvârșirea infracțiunii.

privind evaluarea integrității instituționale, expres definește noțiunea de test

de integritate profesională care presupune - creare și aplicare de către testor a

unor situații virtuale, simulate, similare celor din activitatea de serviciu,

materializate prin operațiuni disimulate, condiționate de activitatea și

comportamentul agentului public testat, în vederea urmăririi pasive și stabilirii

reacției și a conduitei acestuia, determinând astfel gradul de afectare a

climatului de integritate instituțională și riscurile de corupție în cadrul entității

publice în procesul evaluării integrității instituționale.

testărilor la nivel instituțional, pot constitui subiectul discuțiilor la nivelul

instituțiilor supuse verificărilor, urmărind drept scop prevenirea actelor

coruptibile.

8

la nivelul instituției respective pot avea loc dispute, consultări menite să

prevină posibile ilegalități.

CNA sunt obligate să cerceteze cauze cu tentă de corupție, să acționeze legal,

nu însă să acționeze cu simulări și provocări.

preveni. Situația de simulare nu poate servi drept motiv legal pentru

concediere, întrucât o astfel de situați nu a existat.

a autorizat rezultatele testării integrității profesionale în cadrul Inspectoratului

pentru Protecția Mediului, recurentul a menționat că nu a cunoscut de

existența acestui act judecătoresc de dispoziție. Nu a fost prezent la

examinarea demersului CNA, nu s-a expus poziția și nu a prezentat

contraprobe, fiind astfel lipsit de dreptul de recurs.

fiind avantajată în acest sens în raport cu dânsul în situația în care a fost lipsit

de dreptul de a cunoaște despre emiterea încheierii din 28 ianuarie 2020 și

respectiv de a o contesta. Statul trebuie să garanteze tuturor participanților la

proces dreptul la un proces echitabil. Acțiunile Statului prin instituțiile sale de

drept trebuie să fie proporționale scopului propus, pentru a nu îngrădi

drepturile fundamentale ale cetățeanului.

Hotărârii nr.37 din 07 decembrie 2021, a contestat încheierea din 28 ianuarie

2020.

coruptibilă urează a fi soldată cu decizii ulterioare de eliberare din funcție.

Esența combaterii corupției trebuie să se desfășoare sub aspect

informațional/educativ atât la etapa de prestare, în perioada testării integrității,

cât și la etapa confirmării rezultatelor.

conduita anterioară, sancțiunile disciplinare, promovările etc.

rezultatele testării integrității profesionale, sunt percepute ca o sentință în

raport cu cel vizat pe motiv că alte argumente nu mai sunt luate în considerare.

nu pot fi calificate ca fiind ilegale.

anumite favoruri, mijloace bănești, acțiuni care au avut loc în absența sa, vina

fiind a celui din urmă.

ca unica probă concludentă, or, dânsul a fost dezavantajat în fața instanței de

judecată, aflându-se în imposibilitate de a contesta rezultatele testării, iar

instanța de judecată, examinând acțiunea, era obligată să-l citeze în mod legal,

9

inclusiv pe reprezentatul său împuternicit pentru ai asigura dreptul la un

proces echitabil.

instituțiile statului nu urmăresc un scop legitim propus de a combate

fenomenul corupției, dar a realizat un plan de acțiuni nejustificate.

referință, prin care a solicitat declararea recursului depus de către Victor

Decuseară, reprezentat de avocatul Veaceslav Roșca, ca fiind inadmisibil, or,

argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile de drept prevăzute la

art.432 alin. (2)-(4) CPC.

menționând că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, prin faptul că nu

a fost legal citat atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, fiind astfel

lipsit de dreptul de a prezenta probe întru apărarea poziției sale, argument care

este declarativ și contravine actelor cauzei, fapt verificat și constatat de

instanța de apel.

de dreptul de a contesta rezultatele testării, deoarece ultimul prin reprezentatul

său împuternicit, a contestat încheierea din 28 ianuarie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, prin care au fost apreciate rezultatele testării

integrității profesionalele ale agenților publici din cadrul Inspectoratului

pentru Protecția Mediului, menținută prin decizia din Curții de Apel Chișinău

din 26 mai 2022.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a III a „Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V

„Procedura de recurs” din Codul administrativ, în special ce vizează

prevederile cu privire la depunerea cererii de recurs, termenul depunerii,

temeiurile recursului și procedura examinării acestuia.

din 01 septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Codul administrativ în coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de

procedură civilă care stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă,

cu excepția art. 169–171. Or, legea procedural-civilă, care impune obligații

noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,

10

limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau

suplimentare, nu are putere retroactivă.

Justiție, la examinarea recursului, va aplica prevederile Codului administrativ

în redacția în vigoare la data declarării recursului.

2023) prevede următoarele:

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare

din 01 septembrie 2023) statuează că:

„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2)

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 245/1 alin.

(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință

pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

data declarării recursului):

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ

și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii

judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5

judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat

de un complet din 9 judecători.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1)

lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință

pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: d) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite

11

cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.”

„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile

contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării

corecte a dreptului material.”

că:

(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: a) respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia. (3) Decizia

instanței de recurs este irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din

momentul publicării pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție.”

că:

„(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători. (31) În scopul uniformizării practicii

judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5

judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat

de un complet din 9 judecători.”

la Curtea Supremă de Justiție învederează că:

„(51) Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență,

președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va

examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și

cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5

judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte

judecătorul raportor.”

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți.”

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt

din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”

„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i

se aduce atingere prin activitate administrativă.”

„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și

normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor

administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se

organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”

„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea

procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

12

„(1) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în

conformitate cu legea și alte acte normative. (2) Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi

contrară scopului pentru care acestea au fost reglementate. (3) Autoritățile publice și

instanțele de judecată competente nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor și a

libertăților persoanelor decât în cazurile și în condițiile expres stabilite de lege.”

„(1) Orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează drepturile

sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporționalității. (2) O

măsură întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă: a) este potrivită pentru

atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege; b) este necesară

pentru atingerea scopului; c) este rezonabilă. (3) Măsura întreprinsă de autoritățile publice

este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu

scopul urmărit.”

„Actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie

motivate.”

„(1) Motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care

justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile

esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia

sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de

vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea

trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii. (2) Motivarea completă a

unui act administrativ individual cuprinde: a) motivarea în drept – temeiul legal pentru

emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale obligatorii pe care se bazează

actul; b) motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv modul de

exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul; c) în cazul actelor administrative

defavorabile – o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii

actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al

actului etc. (3) Motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului

administrativ individual și condiționează legalitatea acestuia.”

„(1) Conținutul unui act administrativ individual trebuie să fie suficient de cert.”

„(1) În exercitarea dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să

acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care

le-a fost atribuit dreptul.”

„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.”

„(1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot

sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea

autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c)

impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d)

constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ

individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot

sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ). (2) Acțiunea

în constatare prezumă existența unui interes îndreptățit pentru constatarea solicitată.

Acțiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul își poate sau și-ar putea

13

revendica drepturile printr-o altă acțiune prevăzută la alin.(1), cu excepția situației când se

urmărește constatarea nulității unui act administrativ individual sau normativ.”

„(1) Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui

act administrativ. (2) Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului

discreționar se limitează la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul

discreționar; b) a luat în considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale

ale dreptului discreționar; d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat

prin lege.”

„(1) Fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția.”

la funcția publică și statutul funcționarului public (în redacția legii apariției

litigiului) prevede că :

„(1) Funcționarul public are următoarele obligații generale: a) să respecte Constituția,

legislația în vigoare, precum și tratatele internaționale la care Republica Moldova este

parte; b) să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor; c) să fie loial autorității

publice în care activează; d) să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și

promptitudine, în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu; e) să

păstreze, în conformitate cu legea, secretul de stat, precum și confidențialitatea în legătură

cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercițiul funcției publice,

cu excepția informațiilor considerate de interes public; f) să respecte normele de conduită

profesională prevăzute de lege; f1) să respecte prevederile art.7 alin.(2) din Legea nr.325

din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrități instituționale; g) să respecte

regulamentul intern.

funcția publică și statutul funcționarului public:

„Constituie abateri disciplinare: c) intervențiile în favoarea soluționării unor cereri în

afara cadrului legal; g) acțiunile care aduc atingere prestigiului autorității publice în care

activează; h) încălcarea normelor de conduită a funcționarului public; j) încălcarea

prevederilor referitoare la obligații și restricții stabilite prin lege; l) alte fapte considerate

ca abateri disciplinare în legislația din domeniul funcției publice și funcționarilor publici.”

statutul funcționarului public menționează că:

„Pentru încălcarea îndatoririlor de serviciu, a normelor de conduită, pentru pagubele

materiale pricinuite, contravențiile sau infracțiunile săvârșite în timpul serviciului sau în

legătură cu exercitarea atribuțiilor funcției, funcționarul public poartă răspundere

disciplinară, civilă, administrativă, penală, după caz.”

publică și statutul funcționarului public reglementează că:

„Pentru comiterea abaterilor disciplinare, funcționarului public îi pot fi aplicate

următoarele sancțiuni disciplinare: g) destituirea din funcția publică.”

funcția publică și statutul funcționarului public statuează că:

„(1) Persoana/organul care are competența legală de numire în funcție va dispune

destituirea din funcția publică printr-un act administrativ, care se comunică funcționarului

public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei destituirii din funcția

publică, în următoarele cazuri: a) drept sancțiune disciplinară, aplicată pentru încălcarea

prevederilor art. 22 alin. (1) lit. f1), precum și pentru săvârșirea unei abateri disciplinare,

dacă anterior au fost aplicate sancțiuni disciplinare nestinse în modul stabilit.”

14

funcția publică și statutul funcționarul ui public:

„(1) Funcționarul public are următoarele obligații generale: f1) să respecte

prevederile art.7 alin.(2) din Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea

integrități instituționale.”

integrității instituționale prevede că:

„Evaluarea integrității instituționale se realizează în scopul: a) sporirii

responsabilității conducătorilor entităților publice și organelor de autoadministrare pentru

dezvoltarea, menținerea și consolidarea climatului de integritate profesională în cadrul

entităților publice; b) asigurării integrității profesionale a agenților publici, prevenirii și

combaterii corupției în cadrul entităților publice; c) identificării, evaluării și înlăturării

riscurilor de corupție din cadrul entităților publice; d) creșterii numărului de denunțuri

privind manifestările de corupție admise de către agenții publici.

instituționale, în sensul acestei legi definește următoarele noțiuni:

„evaluarea integrități instituționale – proces de identificare a riscurilor de corupție

în cadrul entității publice cu ajutorul metodelor analitice și practice (testarea integrități

profesionale), de descriere a factorilor care determină riscurile identificate și consecințele

acestora, precum și de oferire a recomandărilor pentru diminuarea lor, desfășurat în

conformitate cu prevederile prezentei legi; test de integritate profesională – creare și

aplicare de către testor a unor situații virtuale, simulate, similare celor din activitatea de

serviciu, materializate prin operațiuni disimulate, condiționate de activitatea și

comportamentul agentului public testat, în vederea urmăririi pasive și stabilirii reacției și a

conduitei acestuia, determinând astfel gradul de afectare a climatului de integritate

instituțională și riscurile de corupție în cadrul entității publice în procesul evaluării

integrități instituționale; testarea integrități profesionale – totalitate a proceselor aferente

desfășurării testului de integritate profesională, etapă a evaluării integrități instituționale;

testor – angajat al Centrului Național Anticorupție sau al Serviciului de Informații și

Securitate abilitat, în temeiul prezentei legi sau al legii speciale, cu atribuții și competențe

de aplicare a testelor de integritate profesională.”

instituționale prevede că:

„(1) Subiecți ai evaluării integrități instituționale sunt entitățile publice, organele de

autoadministrare, agenții publici, Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații

și Securitate. (2) Evaluarea integrități instituționale se efectuează în privința entităților

publice și prevede posibilitatea aplicării testelor de integritate profesională agenților

publici. (3) Evaluarea integrități instituționale și testele de integritate profesională sunt

realizate de către Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate.”

instituționale (în redacția legii la data apariției litigiului) statuează că:

„(1) Agenții publici au dreptul: a) de a fi informați despre cerințele specifice de

integritate profesională pentru activitatea agenților publici în cadrul entității publice,

precum și despre sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate pentru nerespectarea lor, în

conformitate cu prevederile art.5; b) de a fi informați cu privire la planul de integritate,

adoptat în urma anunțării rezultatelor evaluării integrități instituționale; c) de a fi informați

cu privire la testele de integritate profesională realizate în privința lor; d) de a contesta, în

ordinea contenciosului administrativ, în instanța de judecată aplicarea testului de integritate

profesională realizat în privința sa. (2) Agenții publici au obligația: a) să nu admită

manifestări de corupție; b) să denunțe imediat organelor competente orice tentativă de a fi

15

implicați în acțiunile prevăzute la lit.a); c) să denunțe imediat influențele

necorespunzătoare, să declare cadourile și conflictul de interese în conformitate cu

legislația; d) să cunoască și să respecte obligațiile ce le revin conform politicilor

anticorupție naționale și sectoriale prevăzute la art.5; e) să respecte cerințele specifice de

integritate profesională pentru activitatea agenților publici în cadrul entității publice, care

i-au fost aduse la cunoștință; f) să îndeplinească măsurile incluse în planul de integritate

adoptat în urma evaluării integrități instituționale.”

integrități instituționale indică că:

„(1) În cazul aprecierii comportamentului agentului public ca rezultat negativ al

testului de integritate profesională, agenții publici testați poartă doar răspundere

disciplinară, în funcție de gravitatea abaterilor constatate și în conformitate cu legislația

care reglementează activitatea entităților publice respective, cu respectarea prevederilor

art.21.”

integrități instituționale învederează că:

„(1) Sancțiunile disciplinare ca urmare a rezultatului negativ al testului de integritate

profesională, inclusiv eliberarea din funcție a agentului public testat, se aplică conform

legislației ce reglementează activitatea entității publice în care agentul public își desfășoară

activitatea. Termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere disciplinară curge din

momentul primirii de către entitatea publică a raportului privind rezultatele evaluării

integrități instituționale.”

testării) civilă statuează că:

„(1) Judecătorul se expune prin încheiere cu privire la autorizarea deciziei de inițiere

a testării integrități profesionale în cadrul evaluării integrități instituționale, luată de către

instituția care evaluează integritatea instituțională, în termenele și condițiile prevăzute de

Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrități instituționale.”

reglementează că (în vigoare la data testării):

„(1) Judecătorul care a autorizat decizia de inițiere a testării integrități profesionale

verifică materialele obținute în cadrul testelor de integritate profesională, iar dacă acesta se

află în imposibilitate, verificarea este efectuată de către un alt judecător din cadrul aceleiași

instanțe.

(2) Judecătorul examinează respectarea de către testor a deciziei motivate de inițiere

a testării, confirmă sau modifică propunerea instituției care evaluează integritatea

instituțională cu privire la aprecierea comportamentului agentului public testat și constată,

prin încheiere, rezultatele testării integrități profesionale în conformitate cu prevederile

Legii nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrități instituționale.

(4) Încheierea prin care instanța apreciază rezultatele testării integrități profesionale

sau dispune restituirea/recuperarea bunurilor primite de către agentul public testat sau a

contravalorii acestora poate fi atacată cu recurs de către instituția care evaluează

integritatea instituțională.”

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura

civilă, cu excepția art.169–171.”

16

MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS:

judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat dispozitivul deciziei la 29 iunie 2022, în ședință publică, cu

participarea recurentului Decuseară Victor și a reprezentantului împuternicit,

avocatul Roșca Veaceslav (f.d.3-15, vol.II).

Decuseară Victor – avocatului Veaceslav Roșca, la 15 septembrie 2022, fapt

ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f.d.17, vol.II).

Decuseară, reprezentat de avocatul Veaceslav Roșca, a depus recurs motivat

împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

avocatul Veaceslav Roșca împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, a fost depus în interiorul termenului legal prevăzut la art.245

alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data depunerii

recursului).

reprezentat de avocatul Roșca Veaceslav a depus recursul motivat la 13

octombrie 2022, în baza temeiurilor existente până la modificările operate prin

Legea nr.246/2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la examinarea recursului

va aplica prevederile Codului administrativ în redacția legii în vigoare la data

declarării recursului.

recursul depus de Victor Decuseară, reprezentat de avocatul Veaceslav Roșca

împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost numit

pentru examinare în complet din 5 judecători.

că prin Legea nr.224 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative

(aspecte de procedură privind activitatea instanțelor judecătorești), în vigoare

din 16 august 2024, articolul 13 din Legea nr.64/2023 cu privire la Curtea

Supremă de Justiție, cu modificările ulterioare, s-a completat cu aliniatul (51)

potrivit căruia: „Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua

componență, președintele Curții formează completele de judecată. Curtea

Supremă de Justiție va examina în complete de 3 judecători cererile de recurs,

cererile de recurs în anulare și cererile de revizuire, care au fost inițial

repartizate spre examinare completelor din 5 judecători. Acestea vor fi

examinate de completul de judecători din care face parte judecătorul

raportor.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va examina prezenta

cauză în complet din 3 judecători din care face parte judecătorul raportor.

17

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție pentru elucidarea

problemelor de legalitate invocate în cererea de recurs a considerat oportun

invitarea participanților la proces în ședința de judecată publică.

recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este întemeiat și urmează a fi admis, din motivele ce succed.

26.02.2020 prin demersul nr.06/4-1316, Centrul Național Anticorupție a

informat Inspectoratul pentru Protecția Mediului despre faptul că prin

încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28.01.2020, au fost

apreciate rezultatele testării integrității profesionale în cadrul Inspectoratului

pentru Protecția Mediului (f.d. 120-120 verso).

Centru, s-a dispus autorizarea rezultatelor calificate negativ al testului privind

integritatea profesională a mai multor funcționari publici din cadrul

Inspectoratului pentru Protecția Mediului, inclusiv a lui Decuseară Victor, șef

al Inspectoratului pentru Protecția Mediului Ialoveni (f.d. 121-122). Serviciul

audit și securitate internă din cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului

a întocmit raport privind efectuarea anchetei de serviciu pe cazul înregistrării

rezultatului negativ al testului de integritate profesională și neadmitere a

manifestării de corupție, efectuat de către Centrul Național Anticorupție

asupra agentului public din cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului,

șef al IPM Ialoveni Decuseară Victor (f.d. 102-105).

examinarea raportului privind efectuarea anchetei de serviciu pe cazul

înregistrării rezultatului negativ al testului de integritate profesională și

neadmitere a manifestărilor de corupție, efectuate de Centrul Național

Anticorupție asupra agentului public din cadrul Inspectoratului pentru

Protecția Mediului, Decuseară Victor, Comisia de disciplină a concluzionat

că Decuseară Victor a încălcat prevederile art. 22 lit. a), b), c), d), f), f1) și g)

din Legea nr.158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public și anume, să respecte Constituția, legislația în vigoare,

precum și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, să

respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să fie loial autorității

publice în care activează, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și

promptitudine, în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu,

să respecte normele de conduită profesională prevăzute de lege; să respecte

prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 325 din 23.12.2013 privind evaluarea

integrității instituționale, să respecte regulamentul intern, toate cele

menționate se consideră încălcări ce constituie abateri disciplinare prevăzute

de art. 57 lit. c), g), h), j) și 1) al Legii nr. 158/2008. Comisia de disciplină a

propus conducerii Inspectoratului pentru Protecția Mediului propunerea de a

aplica lui Decuseară Victor sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 58 lit. g)

18

și art. 64 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 158 din 04.07.2008 - destituirea din funcția

publică (f.d. 111-113).

pentru Protecția Mediului a emis Ordinul nr. 272-p, cu privire la aplicarea

sancțiunii disciplinare lui Victor Decuseară, prin care ultimului i-a fost

aplicată sancțiunea disciplinară sub forma destituirii din funcția publică cu

încetarea raportului de serviciu din 20.05.2020, deoarece acceptase foloase

necuvenite oferite în cadrul examinării petiției privind tăierea ilegală a

arborilor (f.d. 117-119).

ordinea contenciosului administrativ cu prezenta acțiune împotriva

Inspectoratului pentru Protecția Mediului, terț Centrul Național Anticorupție

privind anularea ordinului nr.272-p din 19.05.2020 cu privire la aplicarea

sancțiunii disciplinare, anularea procesului-verbal nr.2 din 08.05.2020,

anularea testului de integritate profesională, restabilirea în funcția publică,

încasarea salariului restant pentru lipsa forțată de la muncă, încasarea

cheltuielilor de judecată.

eliberarea sa din funcție, argumentând că el fusese instigat la comiterea

abaterii disciplinare de către un agent sub acoperire, în cadrul testării

integrității profesionale a inspectorilor din cadrul CNA.

sediul Rîșcani din 10 noiembrie 2021 a respins acțiunea înaintată de

Decuseară Victor, constatând că reclamantul a comis abatere disciplinară,

fapt evident ce rezultă din materialele video examinate, inclusiv din faptul că

reclamantul întorsese voluntar costurile ferăstrăului și a mijloacelor bănești

dobândite ilicit, însă nu a dezbătut argumentul reclamantului/apelant

Decuseară Victor referitor la provocare sau omisiunea de a fi informat despre

testarea integrității sale profesionale.

a contestat-o cu apel.

decizia din 29 iunie 2022 a respins apelul declarat de Decuseară Victor și a

menținut hotărârea din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, însă nu a combătut în nici un mod argumentul reclamantului/apelant

Decuseară Victor referitor la provocare sau omisiunea de a fi informat despre

testarea integrității sale profesionale.

legiuitor pentru adoptarea Legii nr. 325/2013, este prevenirea și combaterea

fenomenului corupției în sectorul public.

reclamantului Decuseară Victor i se impută că, fiind funcționar public cu

funcție publică de conducere și inspector de mediu în cadrul Inspectoratului

pentru Protecția Mediului Ialoveni (agent public), și-a depășit atribuțiile de

19

serviciu prevăzute de legislația în vigoare și a actele normative de uz intern.

În acest sens, invocă că acesta, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de

serviciu, în temeiul unor informații, s-a deplasat la o locație, în vederea

documentării unei contravenții privind tăierea ilicită a arborilor simulate de

către testorii din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA) legal

desemnați pentru acțiunea respectivă. Au mai indicat instanțele, că la locul

comiterii presupusei contravenții, testorul a propus lui Decuseară Victor de a

soluționa cazul fără careva proceduri oficiale. În cadrul discuției îndelungate,

agentul public i-ar fi comunicat testorului că dacă acesta nu dorește să-i fie

ridicat automobilul și să fie chemată poliția, acesta urmează să se prezinte în

altă zi, la sediul Inspecției pentru Protecția Mediului Ialoveni pentru a fi

întocmit proces-verbal cu privire la contravenție și ca testorul să dispună de

bani. După ce testorului i-a fost înmânată citația, Decuseară Victor a ridicat

ferestrăul cu motor (în valoare de 3769,20 lei) ca garanție, fără a fi întocmit

careva act de ridicare a acestuia. După cum s-a indicat, testorul s-a prezentat

în biroul șefului Inspecției pentru Protecția Mediului Ialoveni în care era

prezent agentul public Decuseară Victor și ulterior a intrat inspectorul

principal al Inspectoratului pentru Protecția Mediului Ialoveni, Gheorghe

Tonu. În cadrul discuției îndelungate, testorul a fost presat psihologic, că îl

așteaptă o zi de stres, îi poate fi stabilită o amendă maximală, fiind calculat

prejudiciul pentru toți copacii tăiați la fața locului, chiar dacă nu au fost tăiați

de testori, inclusiv și posibilitatea intentării unui dosar penal, la întrebarea

testorului dacă poate discuta cu agentul public Decuseară Victor separat,

agentul public i-a comunicat testorului că nu are secrete de la colegi și că

acesta poate vorbi. Testorul a întrebat dacă este posibil de a hotărî problema

în alt mod, agentul public Victor Decuseară a întrebat ce propune testorul.

Testorul a întrebat ce amendă prevede articolul contravențional pentru fapta

săvârșită, agenții publici comunicând că aproximativ 15000 lei. Testorul a

propus jumătate din suma amenzii, care a fost acceptată de agenții publici, cu

condiția ca nimeni să nu cunoască despre faptul dat, în caz contrar testorului i

se va incrimina un alt articol pe cale penală. După înțelegerea stabilită,

testorului i-a fost întocmit un proces-verbal pentru un alt articol, cu stabilirea

amenzii mici deoarece cazul nu putea fi soluționat fără întocmirea procesului-

verbal, dat fiind faptul că a fost sesizat Inspectoratul pentru Protecția Mediului

prin Linia verde. Drept rezultat, după ce testorul a achitat amenda la bancă și

s-a întors la sediul Inspecției pentru Protecția Mediului Ialoveni, în birou se

afla doar agentul public Gheorghe Tonu. Testorul a comunicat că a achitat

amenda, a prezentat bonul de plată și a dorit să transmită agentului public

Gheorghe Tonu plicul cu suma agreată, însă agentul public Gheorghe Tonu a

ridicat capacul de la imprimantă de pe masa agentului public Decuseară Victor

și i-a zis testorului să pună plicul acolo. Testorul a precizat că nu a schimbat

banii în lei și a pus 350 euro (6860 lei). Agentul public Gheorghe Tonu a

întrebat testorul dacă el a semnat procesul-verbal, între timp a intrat și agentul

public Decuseară Victor, care i-a comunicat testorului că dacă are nevoie de

20

ceva să sune și să ceară voie. Ferestrăul cu motor (în valoare de 3769,20 lei)

nu a fost restituit testorului.

confirmă și de faptul că în cadrul audierilor Comisiei de disciplină, Decuseară

Victor nu a negat, dar nici nu a confirmat cele invocate în rapoartele

menționate, abținându-se de la comentarii. Totodată, comisia a constatat că,

Decuseară Victor a restituit suma de 6860 lei și respectiv suma de 3769, 20

lei contravaloarea costul ferestrăului, prin act de restituire/predare a bunurilor

primite.

Ordinul nr.272-p din 19.05.2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare,

dat fiind faptul că, prin acțiunile descrise supra și anume acceptarea unor

foloase necuvenite și utilizarea funcției publice pentru obținerea acestora, s-a

stabilit cu certitudine că Decuseară Victor a încălcat prevederile art. 22 lit. a),

b), c), d), f), f1) și g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr.158/2008.

inferioare au ajuns la concluzia că reclamantul Decuseară Victor a admis

încălcarea obligațiilor funcționarului public privind respectarea legislației

Republicii Moldova, fiind considerate abateri de la prevederile legale ce nu

pot fi tolerate în procesul de exercitare a atribuțiilor de serviciu în cadrul

Inspectoratului pentru Protecția Mediului, menționându-se încălcarea de către

acesta a prevederilor art.7 alin.(2) lit. a), b), c) din Legea nr.325/2013 care

stabilește că funcționarul cu trebuie să admită manifestări de corupție, să

denunțe imediat organelor competente orice tentativă de a fi implicați în

acțiunile prevăzute la lit. a), să denunțe imediat influențele necorespunzătoare,

să declare cadourile și conflictul de interese în conformitate cu legislația.

Victor a încălcărilor ce constituie abateri disciplinare, prin prisma art. 57 lit.

c), g), h), j) și l) al Legii nr. 158/2008 și anume: intervențiile în favoarea

soluționării unor cereri în afara cadrului legal, acțiunile care aduc atingere

prestigiului autorității publice în care activează, încălcarea normelor de

conduită a funcționarului public, încălcarea prevederilor referitoare la

obligații și restricții stabilite prin lege, alte fapte considerate ca abateri

disciplinare în legislația din domeniul funcției publice și funcționarilor

publici.

Regulamentului cu privire la comisia de disciplină și având în vedere

gravitatea abaterii disciplinare, circumstanțele în care acestea au fost

săvârșite, comportamentul funcționarului public în timpul serviciului,

instanțele de judecată ierarhic inferioare, au considerat că Comisia de

disciplină întemeiat a propus conducerii Inspectoratului pentru Protecția

Mediului propunerea de a aplica în privința lui Decuseară Victor sancțiunea

disciplinară prevăzută de art.58 lit.g) și art.64 alin.(1) lit.a) din Legea

21

nr.158/2008 - destituirea din funcția publică, conchizând că faptele descrise

în demersul Centrului Național Anticorupție cu privire la rezultatul negativ al

testului de integritate profesională și neadmitere a manifestărilor de corupție,

au fost probate inclusiv prin secvențe video capturate de la locul testării, dar

și faptul întoarcerii sumei de bani percepute de la testori în cadrul testului

efectuat.

concluzia că conducerea Inspectoratului pentru Protecția Mediului întemeiat

a emis ordinul nr.272-p din 19 mai 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare lui Victor Decuseară, prin care i-a fost aplicată sancțiunea

disciplinară sub forma destituirii din funcția publică cu încetarea raportului de

serviciu din 20 mai 2020.

procesului-verbal nr.2 din 08.05.2020, anularea testului de integritate

profesională, instanțele ierarhic inferioare au decis respingerea pretenției

respective, constatând că acțiunile organului de testare a integrității

profesionale a reclamantului Victor Decuseară au fost întreprinse în

corespundere cu prevederile Legii nr.325 din 23 decembrie 2013 privind

evaluarea integrității instituționale, iar temeiuri de nulitate nu au fost

constatate.

pentru Protecția Mediului a respectat procedura de emitere a actului

administrativ, acesta fiind emis în corespundere cu normele legii materiale

aplicabile speței, iar instanța nu a constatat admiterea abaterilor la emiterea

acestuia, lăsând fără nici un răspuns argumentul reclamantului/recurent că ar

fi fost provocat la comiterea abaterii și că comportamentul agentului a fost

unul activ.

reclamantului/recurent nu au implicat o evaluare a atitudinii și

comportamentului său în timpul unei situații create artificial, deși concepute

pentru a reproduce evenimente care s-ar putea produce în mod tipic în

activitățile sale profesionale. Este evident că o astfel de evaluare trebuia să

includă întrebarea dacă comportamentul observat trăda o atitudine

incompatibilă cu cerințele profesionale sau dacă a fost indus în mod

nejustificat și, prin urmare, o bază nesigură pentru constatarea unei culpe

disciplinare, adică urma instanța să verifice în mod explicit dacă

comportamentul agentului a fost unul pasiv sau activ, a existat sau nu o

provocare în ceea ce-l vizează. Instanță nu a explicat modul în care a ajuns la

concluzia cu privire la respingerea acestui argument.

Lituania, 30 ianuarie 2018, § 65; Satakunnan Markkinaporssi Oy și Satamedia

Oy v. Finlanda [MC], 27 iunie 2017, § 145) (DCC nr. 143 din 16 decembrie

2019, §§ 26-27), a menționat că persoanele care exercită o activitate

22

profesională trebuie să dea dovadă de o prudență mai mare în cadrul activității

lor și este de așteptat ca acestea să-și asume riscurile inerente activității lor.

mecanisme pentru a verifica respectarea regulilor etice, daca aceasta nu

implică răspundere penală ( în speță Legea nr. 325/2013), totuși trebuie să

existe garanții împotriva abuzului, adică necesitatea planificării, documentării

și evaluării operațiunii, inclusiv dreptul persoanei de a contesta rezultatul în

judecată, care să verifice dacă comportamentul angajatului nu a fost

determinat de provocare. Or, analizând comportamentului reclamantului este

decisivă sub aspectul determinării dacă comportamentul agentului a fost unul

pasiv sau activ, cu scopul de a determina dacă angajatul a actionat

desinestătător sau a comis fapta deoarece a fost provocat, precum și dacă a

avut posibilitatea procedurală ulterioară să discute în justiție comportamentul

agentului.

integrității este că în cazul ultimei nu este nevoie de întrunirea primei condiții

din penal - deținerea informației preliminare ca persoana poate fi implicată în

fapte de corupție, însă este necesară totuși întrunirea altor două condiții:

comportamentul pasiv al agentului și dreptul procedural ulterior de a discuta

în justiție dacă angajatul a acționat desinestătător sau a comis fapta deoarece

a fost provocat.

este necesara informația preliminară că persoana concretă este implicată în

acțiuni ilicite. Testarea unui grup de angajați, potrivit factorilor de risc

este compatibilă cu standardele CEDO.

analizat în nici un mod comportamentul agentului , sub aspectul dacă acesta a

fost activ sau pasiv și dacă angajatul a avut posibilitatea să probeze în justiție

că comportamentul său a fost cauzat sau nu de o provocare, prima instanță

limitându-se doar la descrierea, fără nici o analiză, a imaginilor video, iar cea

de-a doua instanță, fără să facă trimitere la acestea, a conchis formal că

concedierea a fost legală, deoarece testarea a avut loc în condițiile Legii

nr.235/2013.

Judecătoriei Chișinău din 28 ianuarie 2020 a fost sau nu contestată de către

Decuseară Victor și dacă acțiunile acestuia sub aspect de provocare au fost

verificate în procedura ce vizează verificarea integrități instituționale. Or, în

ședința instanței de recurs părțile au invocat că prin decizia Curții de Apel

Chișinău din 26.05.2022 încheierea dată a fost menținută, însă la examinarea

prezentei cauze circumstanța menționată cu a fost discutată și verificată, în

pofida faptului că aceasta era obligația înstanței în contextul hotărârii Curții

Constituționale nr. 37 din 07 decembrie 2021.

judecată al Curții Supreme de Justiție atestă ca fiind pripite și declarative

23

concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare că Inspectoratul pentru

Protecția Mediului a respectat toate procedurile legale la cercetarea

disciplinară a funcționarului public, aplicarea sancțiunii disciplinare și

emiterea ordinului contestat, în acesta fiind descrise circumstanțele de fapt și

de drept care au dus la emiterea actului administrativ, menționând că actul

contestat corespunde cerințelor legale privind conținutul și forma actului

administrativ, motivarea și oportunitatea acestuia fiind relevată pe deplin, fapt

care determină legalitatea acestuia. Or, afirmațiile acestuia că ar fi fost

provocat au rămas fără nici o argumentare.

reținut că fenomenul corupției subminează democrația și statul de drept,

conduce la încălcarea drepturilor omului, subminează economia și erodează

calitatea vieții. Prin urmare, lupta împotriva corupției este parte integrantă a

garantării respectării statului de drept. Curtea relevă că lupta împotriva

corupției a fost declarată obiectiv național prin diverse angajamente

internaționale și documente naționale (HCC nr. 7 din 16 aprilie 2015, §§ 33-

34; HCC nr. 32 din 5 decembrie 2017, § 53). Pentru asigurarea atingerii

scopului propus, legiuitorul a introdus în Codul de procedură civilă Capitolul

XXXIV2, care prevede procedura de autorizare a testării integrității

profesionale și apreciere a rezultatului testului de integritate profesională. În

sensul pct. 84-85 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 37 din 07 decembrie

2021 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul

3438 din Codul de procedură civilă (aprecierea rezultatului testului de

integritate profesională) (sesizarea nr. 41g/2021), Curtea a stabilit că, instanța

de contencios administrativ care, eventual, va examina testul contestat va

trebui să contrapună, pe de o parte, probele aduse de agentul public testat

negativ și, pe de altă parte, rezultatele testului negativ constatate printr-o

încheiere judecătorească adoptată în baza articolelor 343/8 din Codul de

procedură civilă și 17 alineatele (2), (3) și (4) din Legea privind evaluarea

integrității instituționale.

de apel că instanța de fond a examinat cauza multiaspectual și complet,

concluziile acestora fiind eronate și formale.

apel nu satisface exigențele art. 6 din CEDO și ale art. 118 alin. (1) și (3) din

Codul administrativ referitoare la motivarea hotărârilor. Jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului (ex. Ruiz Torija c. Spaniei, Helle c. Finlandei)

stabilește obligația instanțelor de a răspunde efectiv argumentelor esențiale

formulate de părți. O hotărâre nemotivată sau formal motivată echivalează cu

lipsa unei examinări reale a cauzei. 41. Potrivit art. 248 alin. (1) lit. d) din

Codul administrativ, decizia instanței de apel urmează a fi casată, întrucât

eroarea judiciară rezultată din neexaminarea motivelor de apel nu poate fi

corectată în etapa recursului.

24

Curtea de Apel Centru, în alt complet de judecată, pentru o nouă analiză

efectivă a tuturor criticilor formulate în apel.

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI:

Admite recursul depus de Victor Decuseară, reprezentat de avocatul

Veaceslav Roșca.

Casează integral decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Victor Decuseară împotriva Inspectoratului pentru

Protecția Mediului, terț Centrul Național Anticorupție cu privire la anularea

actelor administrative, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale

pentru perioada absenței forțate de la muncă și compensarea cheltuielilor de

judecată, cu restituirea cauzei la rejudecare, la Curtea de Apel Centru, în alt

complet de judecători.

Decizia este nu se supune căilor de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

25