3ra-472/24 — contestarea actelor administrative

3ra-472/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

ÎNCHEIERE

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Igor

Selchin în interesele lui Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru

împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului mun.

Chișinău, terți Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Inspectoratul

General pentru Situații de Urgență și Inspectoratul Ecologic de Stat

privind contestarea actelor administrative și compensarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2024 a Curții de Apel

Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-472/24

NR. PIGD 2-18129044-01-3ra-31052024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Ciumac,

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, E. Palanciuc, I. Dutca,

21 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de avocatul

Igor Selchin în interesele lui Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și

Consiliului mun. Chișinău, terți Agenția pentru Supraveghere Tehnică,

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Inspectoratul Ecologic de Stat

cu privire la anularea procesului-verbal de recepție finală nr.988 din 08.12.2010 a

casei de locuit multifamilială lit. ”B” cu nr. cadastral xxx din str. Xxx; radierea din

Registrul bunurilor imobile a înregistrării din 16.12.2010 a procesului-verbal de

recepție finală nr.988 din 08.12.2010 și compensarea cheltuielilor de judecată.

mun.Chișinău, se examinează cauza civilă la cererea de chemare în judecată

înaintată de Ciubotaru Vera, Ciubotaru Veaceslav și Șpac Nicolai împotriva

Ecaterinei Cojușneanu, Briceag Igor, Tataru Angela, Tataru Ion, Botnari Larisa,

Botnari Ion, Robu Valentina, Robu Denis privind înlăturarea obstacolelor ce

afectează dreptul de proprietate și de vecinătate, repararea prejudiciilor materiale

și morale și compensarea cheltuielilor de judecată.

vecinătate a locuințelor reclamanților, a unui imobil de tip locuință multifamilială

cu regim maxim de înălțime S(D)+P+2E+M, de către doamna Ecaterina

Cojușneanu, proprietara terenului situat pe str. xxx, mun. Chișinău. Construcția a

fost realizată în baza certificatului de urbanism nr. 214i/10 din 29.03.2010 și a

autorizației de construire nr. 123 din 31.03.2010, acte emise de Primăria

municipiului Chișinău.

lucrărilor de construcție s-au realizat cu încălcarea prevederilor Regulamentului

local de urbanism al municipiului Chișinău, aprobat prin Decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 22-40 din 25.12.2008, precum și ale Planului Urbanistic

General al municipiului Chișinău. Potrivit acestor reglementări urbanistice,

imobilul este amplasat într-o zonă încadrată în subzona funcțională R3, destinată

exclusiv locuințelor individuale izolate sau cuplate pentru cel mult două familii,

caracterizată printr-o densitate redusă a construcțiilor, un procent maxim de

1

ocupare a terenului de 35%, precum și o retragere obligatorie din spatele lotului de

minimum 9 metri. De asemenea, în conformitate cu punctul 17 din Regulamentul

privind construcția locuințelor proprietate privată, act normativ ce reglementează

condițiile de eliberare a certificatului de urbanism, solicitantul avea obligația de a

prezenta acordul favorabil al vecinilor, cerință care nu a fost respectată.

recepție finală nr.988 din 08.12.2010 privind recepționarea casei de locuit

multifamilială lit. ”B” cu nr. cadastral xxx din str. xxx, mun. Chișinău, pe care îl

consideră ilegal în fond, ca fiind emis contrar prevederilor legii și cu încălcarea

procedurii stabilite.

constată încălcarea flagrantă a drepturilor fundamentale: dreptul de vecinătate;

picătura streșinii; atentarea inadmisibilă; încălcarea distanței minime prevăzute de

normativul în construcție; efectuarea construcției cu devieri grave de la

Regulamentul local de Urbanism, în lipsa Avizului Serviciului de Supraveghere de

Stat a Sănătății Publice mun. Chișinău, Avizului organelor supravegherii de stat a

măsurilor contra incendiilor, Avizelor la lot și proiect pentru construcția blocului

amplasat din str. xxx, mun. Chișinău, precum și avizului proiectantului la recepția

finală.

consfințit în art. 28 din Constituție, dreptul la viața intimă, familială și privată. Or,

din geamurile și lojile blocului locativ se deschide o panoramă ideală la tot ce se

întâmplă în locuințele reclamanților.

cunoștință cu procesul verbal de recepție-finală nr.988 din 08.12.2010, iar la

24.12.2014 au înaintat cerere prealabilă, prin care s-a solicitat anularea procesului-

verbal de recepție finală nr.988 din 08.12.2010, ca fiind ilegal în fond și emis

contrar prevederilor legii cu încălcarea procedurii stabilite. Prin răspunsul nr.C-

1245/14 din 28.01.2015, semnatarul Viceprimarul mun. Chișinău, Nistor Grozavu,

a respins cererea prealabilă înaintată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a respins ca fiind tardivă acțiunea înaintată de Veaceslav Ciubotaru și Vera

Ciubotaru.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de

2

apel, casarea hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 12 octombrie 2016,

cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie

admisă.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de avocatul Igor Selchin în interesele reclamanților, fiind casată

integral hotărârea primei instanțe, cauza fiind remisă spre rejudecare în prima

instanță, în alt complet de judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

respins cererea de repunere în termenul de înaintare a acțiunii și s-a respins ca fiind

tardivă acțiunea înaintată de Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

nemotivat, ulterior motivat, împotriva hotărârii din 9 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitînd repunerea în termenul legal depunere a acțiunii

și admiterea integrală a acesteia.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 09 iunie 2021, emisă în cauza

de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Veaceslav Ciubotaru și Vera

Ciubotaru împotriva Primăriei mun.Chișinău și Consiliului mun.Chișinău, terți

Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Inspectoratul General pentru Situații de

Urgență și Inspectoratul Ecologic de Stat privind contestarea actelor administrative

și compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a emis o nouă decizie, prin care: S-a respins cererea de repunere în termen

a acțiunii, depusă de Ciubotaru Veaceslav și Ciubotaru Vera. S-a declarat

inadmisibilă acțiunea depusă de Ciubotaru Veaceslav și Ciubotaru Vera.

recepție finală nr.988 din 08.12.2010, casa de locuit multifamilială lit. “B” cu nr.

cadastral xxx din str. xxx, mun. Chișinău a fost recepționată de către comisia de

recepție finală, dreptul de proprietate asupra imobilului enunțat supra fiind

înregistrat după Ecaterina Cojușneanu, prin înregistrarea acestuia la OCT în

Registrul bunurilor imobile la data de 16.12.2010, cu nr. de înregistrare

0100/10/10335.

3

prealabilă înregistrată cu nr.C-12415/14 la Primăria mun. Chișinău, prin care au

solicitat anularea procesului-verbal de recepție finală nr.988 din 08.12.2010, ca

fiind ilegal în fond și emis contrar prevederilor legii și cu încălcarea procedurii

stabilite. Prin răspunsul nr. C-12415/14 din 28.01.2015, Primăria mun. Chișinău a

respins cererea prealabilă depusă de Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru.

Ciubotaru Vera la data de 27.02.2015.

instanța de apel a constatat că prima instanță neîntemeiat a purces la examinarea

cauzei, stabilind că, reclamanții au întrunit condițiile pentru punerea pe rol și

examinarea acțiunii civile formulate împotriva Primăriei mun.Chișinău și

Consiliului mun.Chișinău, terț Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Inspectoratul

General pentru Situații de Urgență și Inspectoratul Ecologic de Stat privind

contestarea actelor administrative, or, reclamanții au încălcat termenul legal

prevăzut expres în acest sens pentru înaintarea acțiunii.

Legii contenciosului administrativ (în vigoare la momentul intentării procedurii

administrative), persoana care se consideră vătămată într-un drept al său,

recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă,

autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului,

revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25.02.1998, pentru opozabilitatea față de

terți, dreptul de proprietate dobândit prin modalitățile indicate în alin.(1) urmează

a fi înregistrat în registrul bunurilor imobile.

din Registrul Bunurilor Imobile, instanța de apel a stabilit cu certitudine că,

reclamanții Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru au cunoscut sau cel puțin urmau

să cunoască despre existența procesului-verbal de recepție finală nr.988 din

08.12.2010, la data înregistrării acestuia, adică la 16.12.2010, ultimii însă au

demarat procedura de contestare a actului administrativ sus-indicat, depunând

cererea prealabilă la Primăria mun. Chișinău abia la data de 24.12.2014.

de lege, fiind omis termenul legal de adresare în instanța de contencios

administrativ, or, înscrierea în Registrul Bunurilor Imobile a fost făcută la

16.12.2010, cererea prealabilă a fost depusă de Veaceslav Ciubotaru și Vera

Ciubotaru la data de 24.12.2014, răspunsul Primăriei mun. Chișinău a fost emis la

28.01.2015, iar cererea de chemare în judecată a fost depusă la 27.02.2015.

4

Respectiv, instanța de apel a constatat omiterea termenului de adresare în instanța

de contencios administrativ și a concluzionat asupra necesității declarării acesteia,

ca fiind inadmisibilă.

termenul de declarare a acțiunii, nu au argumentat și motivat omiterea termenului

respectiv, precum și nici nu au prezentat nici o probă în aceste sens, considerente

din care, instanța de apel a respins argumentele apelanților ca fiind declarative și

lipsite de substrat probator.

pentru repunerea în termen a acțiunii, argumentele reclamanților/apelanți precum

că, au făcut cunoștință cu procesul-verbal de recepție finală la 04.12.2014 în cadrul

examinării unei alte cauze civile, fiind depusă imediat cererea prealabilă, la caz

fiind aplicabile prevederile art.17 alin.(1) lit. a) din Legea contenciosului

administrativ nr.793 din 10.02.2000, conform căruia, cererea prin care se solicită

anularea unui act administrativ urma fi înaintată în termen de 30 de zile, de la data

expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia.

diligență și nu au întreprins acțiunile corespunzătoare pentru a utiliza drepturile

sale procedurale și a contesta actul administrativ cu care își exprimă dezacordul în

interiorul termenului legal, acțiunea fiind depusă cu depășirea termenului prevăzut

de lege.

mijloace de probă concludente și pertinente, a imposibilității obiective de a

introduce acțiunea în termenul legal prevăzut de dispozițiile art. 209 alin. (2) din

Codul administrativ, împrejurare care ar fi justificat depășirea termenului de

procedură prevăzut de lege, instanța de apel a considerat necesar de a casa hotărârea

primei instanțe, și a emite în acest sens o nouă hotărâre, prin care a declara acțiunea

inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. d) Cod administrativ.

Ciubotaru cu privire la repararea prejudiciului moral pretins și a revendicărilor

îndreptate în privința persoanelor fizice indicate în acțiune ca pârâți, instanța de

apel a conchis că, prima instanță, prin încheierea emisă la data de 09 iunie 2021,

întemeiat și justificat a declarat acțiunea inadmisibilă în această parte, iar

argumentele invocate de către recurenții/reclamanți în susținerea poziției sale nu au

fost de natură să convingă instanța de apel că încheierea contestată este una ilegală

și neîntemeiată.

5

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Ciubotaru și Vera Ciubotaru declară recurs împotriva deciziei din 24 ianuarie 2024

a Curții de Apel Chișinău, solicită admiterea recursului, casarea integrală a

hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și emiterea unei hotărâri noi prin care să

se dispună repunerea în termenul de înaintare a acțiunii și admiterea integrală a

cererii de chemare în judecată.

ARGUMENTELE RECURSULUI

în cererea de apel. Suplimentar, evidențiază că instanța de apel a interpretat eronat

legea în decizia contestată, care este arbitrară și se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, contrar jurisprudenței uniforme a Curții

Supreme de Justiție.

în privința faptului că reclamanții Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru

cunoșteau cu certitudine despre emiterea procesului-verbal de recepție finală nr.

988 din 08.12.2010. Or, din dosar în contradictoriu se confirmă contestarea actelor

permisive pentru construcție și anume certificatul urbanistic și autorizarea de

construire. Consideră că nu există motive legale de a declara acțiunea înaintată ca

fiind inadmisibilă.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)

hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu

a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

6

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată recurentului la 23 februarie 2024, prin intermediul poștei electronice, fapt

ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d.29, Vol. V).

depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau

că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de apel,

care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

7

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

8

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Igor Selchin în interesele lui

Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9