3ra-472/24 — contestarea actelor administrative

ÎNCHEIERE cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Igor Selchin în interesele lui Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului mun. Chișinău, terți Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Inspectoratul Ecologic de Stat privind contestarea actelor administrative și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 24 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, (Dosarul nr. 3ra-472/24 NR. PIGD 2-18129044-01-3ra-31052024) Recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei. Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Ciumac, Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, E. Palanciuc, I. Dutca, 21 mai 2025 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de avocatul Igor Selchin în interesele lui Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Diana Stănilă, Ion Malanciuc, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

9. Prin hotărârea din 12 octombrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, s-a respins ca fiind tardivă acțiunea înaintată de Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

10. La 13 octombrie 2016, avocatul Igor Selchin în interesele reclamanților a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de 2 apel, casarea hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 12 octombrie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

11. Prin decizia din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de avocatul Igor Selchin în interesele reclamanților, fiind casată integral hotărârea primei instanțe, cauza fiind remisă spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

12. Prin hotărârea din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins cererea de repunere în termenul de înaintare a acțiunii și s-a respins ca fiind tardivă acțiunea înaintată de Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

13. La 17 iunie 2021, Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru au declarat apel nemotivat, ulterior motivat, împotriva hotărârii din 9 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitînd repunerea în termenul legal depunere a acțiunii și admiterea integrală a acesteia.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

14. Prin decizia din 24 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 09 iunie 2021, emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru împotriva Primăriei mun.Chișinău și Consiliului mun.Chișinău, terți Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Inspectoratul Ecologic de Stat privind contestarea actelor administrative și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a emis o nouă decizie, prin care: S-a respins cererea de repunere în termen a acțiunii, depusă de Ciubotaru Veaceslav și Ciubotaru Vera. S-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de Ciubotaru Veaceslav și Ciubotaru Vera.

15. În motivarea soluției, instanța de apel a stabilit că prin procesul-verbal de recepție finală nr.988 din 08.12.2010, casa de locuit multifamilială lit. “B” cu nr. cadastral xxx din str. xxx, mun. Chișinău a fost recepționată de către comisia de recepție finală, dreptul de proprietate asupra imobilului enunțat supra fiind înregistrat după Ecaterina Cojușneanu, prin înregistrarea acestuia la OCT în Registrul bunurilor imobile la data de 16.12.2010, cu nr. de înregistrare 0100/10/10335. 3 16. La 24.12.2014, Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru au depus cererea prealabilă înregistrată cu nr.C-12415/14 la Primăria mun. Chișinău, prin care au solicitat anularea procesului-verbal de recepție finală nr.988 din 08.12.2010, ca fiind ilegal în fond și emis contrar prevederilor legii și cu încălcarea procedurii stabilite.

Prin răspunsul nr. C-12415/14 din 28.01.2015, Primăria mun. Chișinău a respins cererea prealabilă depusă de Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru. 17. Acțiunea în instanța de judecată, a fost depusă de Ciubotaru Veaceslav și Ciubotaru Vera la data de 27.02.2015. 18. Reiterând prevederile art. 207 alin. (2) lit. d) și 209 Cod administrativ, instanța de apel a constatat că prima instanță neîntemeiat a purces la examinarea cauzei, stabilind că, reclamanții au întrunit condițiile pentru punerea pe rol și examinarea acțiunii civile formulate împotriva Primăriei mun.Chișinău și Consiliului mun.Chișinău, terț Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Inspectoratul Ecologic de Stat privind contestarea actelor administrative, or, reclamanții au încălcat termenul legal prevăzut expres în acest sens pentru înaintarea acțiunii.

19. Instanța de apel a subliniat prevederile legale înserate la art. 14 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ (în vigoare la momentul intentării procedurii administrative), persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel. 20. Instanța de apel a mai evidențiat prevederile art. 371 alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25.02.1998, pentru opozabilitatea față de terți, dreptul de proprietate dobândit prin modalitățile indicate în alin.(1) urmează a fi înregistrat în registrul bunurilor imobile.

21. În această ordine de idei, reieșind din opozabilitatea față de terți a înscrierilor din Registrul Bunurilor Imobile, instanța de apel a stabilit cu certitudine că, reclamanții Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru au cunoscut sau cel puțin urmau să cunoască despre existența procesului-verbal de recepție finală nr.988 din 08.12.2010, la data înregistrării acestuia, adică la 16.12.2010, ultimii însă au demarat procedura de contestare a actului administrativ sus-indicat, depunând cererea prealabilă la Primăria mun. Chișinău abia la data de 24.12.2014. 22. Instanța de apel a relevat că, reclamanții nu și-au realizat drepturile prevăzute de lege, fiind omis termenul legal de adresare în instanța de contencios administrativ, or, înscrierea în Registrul Bunurilor Imobile a fost făcută la 16.12.2010, cererea prealabilă a fost depusă de Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru la data de 24.12.2014, răspunsul Primăriei mun.

Chișinău a fost emis la 28.01.2015, iar cererea de chemare în judecată a fost depusă la 27.02.2015. 4 Respectiv, instanța de apel a constatat omiterea termenului de adresare în instanța de contencios administrativ și a concluzionat asupra necesității declarării acesteia, ca fiind inadmisibilă. 23. La caz, instanța de apel a stabilit că, reclamanții solicitând repunerea în termenul de declarare a acțiunii, nu au argumentat și motivat omiterea termenului respectiv, precum și nici nu au prezentat nici o probă în aceste sens, considerente din care, instanța de apel a respins argumentele apelanților ca fiind declarative și lipsite de substrat probator.

24. Instanța de apel a mai notat că, nu pot constitui drept temeiuri plauzibile pentru repunerea în termen a acțiunii, argumentele reclamanților/apelanți precum că, au făcut cunoștință cu procesul-verbal de recepție finală la 04.12.2014 în cadrul examinării unei alte cauze civile, fiind depusă imediat cererea prealabilă, la caz fiind aplicabile prevederile art.17 alin.(1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10.02.2000, conform căruia, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ urma fi înaintată în termen de 30 de zile, de la data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia.

25. Instanța de apel a evidențiat că, reclamanții/apelanți nu au demonstrat diligență și nu au întreprins acțiunile corespunzătoare pentru a utiliza drepturile sale procedurale și a contesta actul administrativ cu care își exprimă dezacordul în interiorul termenului legal, acțiunea fiind depusă cu depășirea termenului prevăzut de lege. 26. Având în vedere faptul că reclamanții/apelanții nu au făcut dovada, prin mijloace de probă concludente și pertinente, a imposibilității obiective de a introduce acțiunea în termenul legal prevăzut de dispozițiile art. 209 alin. (2) din Codul administrativ, împrejurare care ar fi justificat depășirea termenului de procedură prevăzut de lege, instanța de apel a considerat necesar de a casa hotărârea primei instanțe, și a emite în acest sens o nouă hotărâre, prin care a declara acțiunea inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. d) Cod administrativ.

27. În partea ce ține de pretențiile reclamanților Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru cu privire la repararea prejudiciului moral pretins și a revendicărilor îndreptate în privința persoanelor fizice indicate în acțiune ca pârâți, instanța de apel a conchis că, prima instanță, prin încheierea emisă la data de 09 iunie 2021, întemeiat și justificat a declarat acțiunea inadmisibilă în această parte, iar argumentele invocate de către recurenții/reclamanți în susținerea poziției sale nu au fost de natură să convingă instanța de apel că încheierea contestată este una ilegală și neîntemeiată. 5

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

28. La 11 martie 2024, avocatul Igor Selchin în interesele lui Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru declară recurs împotriva deciziei din 24 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicită admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și emiterea unei hotărâri noi prin care să se dispună repunerea în termenul de înaintare a acțiunii și admiterea integrală a cererii de chemare în judecată.

ARGUMENTELE RECURSULUI

29. În motivarea recursului, invocă în esență argumente similare celor formulate în cererea de apel. Suplimentar, evidențiază că instanța de apel a interpretat eronat legea în decizia contestată, care este arbitrară și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, contrar jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. 30. Menționează că, instanța de apel nu și-a motiva soluția și constatările reținute în privința faptului că reclamanții Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru cunoșteau cu certitudine despre emiterea procesului-verbal de recepție finală nr. 988 din 08.12.2010. Or, din dosar în contradictoriu se confirmă contestarea actelor permisive pentru construcție și anume certificatul urbanistic și autorizarea de construire.

Consideră că nu există motive legale de a declara acțiunea înaintată ca fiind inadmisibilă.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

31. Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele: „(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.” 32. Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.” 33. Art. 2451 alin. (1) Cod administrativ prevede că: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

34. Art. 246 alin. (1) și (2) Cod administrativ stabilește că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. 6 Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

35. Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost notificată recurentului la 23 februarie 2024, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d.29, Vol. V). 36. Cererea de recurs a fost depusă la 11 martie 2024. Astfel, că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ. 37. Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă. 38. În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. 39. Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 40. Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată. 41. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. 42. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia 7 hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. 43. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. 44. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

45. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes. 46. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45). 47. Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36). 48. Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din Codul administrativ, 8 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Igor Selchin în interesele lui Veaceslav Ciubotaru și Vera Ciubotaru. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 9