3ra-621/24 — contestarea actelor administrative

3ra-621/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Vasile Moșnoi și

Silvia Moșnoi, reprezentați de avocatul Olga Burea,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vasile Moșnoi și Silvia Moșnoi împotriva Consiliului

mun. Chișinău, Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare

și Primarului General al mun. Chișinău, terț Constantin Hîncu cu privire la

contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 28 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-621/24

NR. PIGD 2-21135072-01-3ra-15072024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud.: V. Ciumac

Curtea de Apel Chișinău, jud.: V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca

10 aprilie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Vasile Moșnoi și Silvia Moșnoi, reprezentați de avocatul Olga Burea,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

de avocații Olga Burea și Domnița Pagoni, au depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău, Direcției Generale

Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare și Primarului General al

mun. Chișinău cu privire la contestarea actelor administrative.

dețin dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXXX, situat în mun. XXXXXX sect. XXXXXX str. XXXXXX

(str. XXXXXX).

proprietate a fost dobândit în temeiul Contractului de vânzare-cumpărare

nr. 4280 din 23 decembrie 2002 (13857-b/02-1).

09 decembrie 2005 „Cu privire la permiterea amenajării unui lot de pământ

din str. XXXXXX Dlui Vasile Moșnoi”, s-a permis Dlui Vasile Moșnoi,

amenajarea lotului de pământ cu S - 246 m2, adiacent lotului de pământ aflat

în proprietate din str. XXXXXX, conform planului anexat.

nominalizată, beneficiarul s-a obligat să folosească lotul de pământ conform

destinației. Iar din anexa la decizie, rezultă permisiunea pentru amenajarea

terenului, în sectorul XXXXXX str. XXXXXX.

casei de locuit - proprietate privată.

nr. 134/2021 din 10 august 2021, Scrisoarea Consiliului mun. Chișinău

nr. 01/1-07-2501 din 17 august 2021, decizia Consiliului mun. Chișinău

nr. 7/14-6 din 27 iulie 2021 „Cu privire la adjudecarea la licitație funciară,

prin vânzarea-cumpărarea unui lot de pământ din str. XXXXXX”, din care

rezultă că, prin Actul de constatare nr. 134/2021 din 10 august 2021, s-a

propus demolarea construcției edificate neautorizat și tragerea la răspundere

1

a persoanelor vinovate, cu eliberarea terenului ocupat abuziv și aducerea lui

în stare bună pentru folosință.

cadastral al terenului proprietate publică municipală din domeniul privat,

modul de folosință pentru construcție, cu nr. cadastral XXXXXX și cu

suprafața de 0,0354 ha din str. XXXXXX, conform planului-anexă, prin

actualizarea hotarelor comune cu terenurile proprietate publică municipală

din domeniul public cu nr. cadastrale: XXXXXX și XXXXXX; Acceptarea

spre adjudecare la licitație funciară, prin vânzarea-cumpărarea lotului de

pământ cu suprafața actualizată de 0,0354 ha din str. XXXXXX, specificat

în pct. 12 din prezenta decizie, pentru construcție, compatibil cu zona ”R2”

(locativ individuală), conform planului anexă. Prețul inițial de adjudecare a

lotului de pământ va fi stabilit de Comisia pentru organizarea și desfășurarea

licitațiilor funciare cu strigare, reieșind din valoarea de piață determinată

conform raportului de evaluare, dar nu mai mic decât prețul de 1300000 de

lei; Organizatorul licitațiilor funciare va da publicității comunicatul

informativ privind desfășurarea licitației funciare și va informa populația

asupra condițiilor de desfășurare a acesteia, după înregistrarea terenului și

obținerea avizelor serviciilor desfășurate; Direcția Generală Arhitectură,

Urbanism și Relații Funciare va asigura perfectarea documentației cadastrale

pentru modificarea planului cadastral al terenurilor; Serviciul cadastral

teritorial Chișinău va opera modificările în Registrul bunurilor imobile, în

baza planului bunului imobil pentru terenurile proprietate publică

municipală cu nr. cadastrale: XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX.

Adjudecatarul va suporta pe cheltuiala sa costul de conectare la rețelele

inginerești; Prezenta decizie poate fi contestată cu cerere de chemare în

judecată depusă la Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani), în termen de 30 de

zile de la comunicare, în corespundere cu prevederile Codului administrativ.

și Domnița Pagoni reiterând, au relevat că sânt coproprietari ai bunului

imobil, amplasat în mun. XXXXXX sect. XXXXXX str. XXXXXX

(anterior denumită str. XXXXXX) cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața de

0,05 ha. Astfel, prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 36/27-36 din

09 decembrie 2005 „Cu privire la permiterea amenajării unui lot de pământ

din str. XXXXXX Dlui Vasile Moșnoi”, s-a permis Dlui Vasile Moșnoi,

amenajarea lotului de pământ cu S - 246 m2, adiacent lotului de pământ aflat

în proprietatea din str. XXXXXX, conform planului anexat, iar conform

pct. 2.1 din decizie, beneficiarul a fost obligat să folosească lotul de pământ

conform destinației. Respectiv, în temeiul deciziei enunțate supra, valabilă

la data depunerii prezentei cereri, rezultă că până în prezent, posedă și

folosesc legal lotul de pământ cu suprafața de 246 m2, începând cu anul 2005,

acesta fiind utilizat în calitate de grădină, așa cum prevede art. 38 din Codul

funciar.

2

lovit de nulitate, conform prevederilor art. 141 alin. (1) din Codul

administrativ, or, înscrisul atestă că, terenul a fost ocupat ilegal, pe când

terenul dat a fost obținut în folosință legal, fapt confirmat prin decizia

Consiliului mun. Chișinău din 09 decembrie 2005.

cu nr. cadastral XXXXXX, este proprietatea lor, în temeiul actului de

vânzare-cumpărare nr. 4280 din 23 decembrie 2002. Timp de 16 ani posedă

și folosesc terenul aferent casei cu suprafața de 246 m2, posesia fiind

exercitată cu bună-credință, îndreptățită legal de a poseda acest bun și

neîntrerupt, fiind utilizat în calitate de grădină, așa cum prevede art. 38 din

Codul funciar.

Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului

mun. Chișinău, nu se regăsește procedura de întocmire a Actelor de

constatare pe teren, însă ținând cont de principiile aplicabile contenciosului

administrativ - legalitatea, egalitatea de tratament, buna-credință,

imparțialitatea, reprezentantul Direcției Generale Arhitectură Urbanism și

Relații Funciare, în procesul de întocmire a Actului de constatare, urma cel

puțin să notifice persoanele vizate în act despre inițierea acestei proceduri.

La caz, reprezentantul Direcției - Vasile Ungureanu, elementar nu s-a

documentat în procesul de întocmire a actului sub aspectul posesiei lor legale

în baza deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 36/27-36 din

09 decembrie 2005.

anulat, deoarece potrivit datelor conținute în Registrul bunurilor imobile,

terenul cu nr. cadastral XXXXXX nu figurează cu statut de bun - proprietate

municipală. Din datele conținute în Registru, rezultă că, nu există bun imobil

cu astfel de nr. cadastral, iar pe cale de consecință, nu a putut fi identificat

nici proprietarul bunului. Or, prin prisma prevederilor art. 2 al Legii

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, teren este o

parte din teritoriu, având hotare închise, a cărei suprafață, al cărei

amplasament și ale cărei caracteristici sânt reflectate în cadastrul bunurilor

imobile. Lotul de pământ cu S - 246 m2 adiacent lotului de pământ aflat în

proprietatea lor, identificat ca lot cu nr. cadastral XXXXXX este posedat și

folosit de ei în temeiul deciziei Consiliului mun. Chișinău din 2005, în

calitate de grădină. Terenul dat este amplasat în aliniamentul liniilor roșii ale

străzii, iar terenurile delimitate de liniile roșii ale străzilor, reprezintă bunuri

din domeniul public de interes local, care conform Legii nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, sânt inalienabile,

imprescriptibile și insesizabile, respectiv nu pot fi suspuse vânzării-

cumpărării. Terenul vizat, se află pe suprafața versantului abrupt, predispus

la alunecări de teren și este demarcat în zona nefavorabilă pentru construcții.

3

Construcția pe lotul dat poate provoca apariția alunecărilor de teren, fapt

constatat prin datele investigațiilor din arhiva Geo al DAU.

din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, art. 21 al Legii

nr.29 din 05 aprilie 2018 privind delimitarea proprietății publice, art. 2 al

Legii nr.1543 din 25 februarie 1998 cadastrului bunurilor imobile, art. 2, 7,

9, 14, 19, 20 și 21 ale Legii nr. 354 din 28 octombrie 2004 cu privire la

formarea bunurilor imobile, art. 487, 488, 491, 492, 635 din Codul civil,

reclamanții au relevat că, terenul cu nr. cadastral XXXXXX din

str. XXXXXX, nu poate fi modificat, prin actualizarea hotarelor comune cu

terenurile proprietate publică municipale din domeniul public cu

nr. cadastrale XXXXXX și XXXXXX și nici acceptat spre adjudecare la

licitație funciară prin vânzarea-cumpărarea lotului de pământ cu suprafața

actualizată de 0,0354 ha din str. XXXXXX, pentru construcție, compatibil

cu zona ”R2” (locativ individuală), deoarece, nu au fost respectate

prevederile legale referitoare la formarea bunurilor imobile, bunul scos la

licitație neconstituind teren în sensul Legii cadastrului bunurilor imobile,

acesta fiind grevat cu dreptul de uz, instituit în folosul lor.

interes asupra terenului aferent celui deținut în proprietate cu nr. cadastral

XXXXXX, au depus cerere către Primăria mun. Chișinău, prin care au

solicitat repartizarea terenului în proprietate, aferent celui deținut în

proprietatea privată, însă au fost refuzați, deoarece terenul solicitat este

amplasat în aliniamentul liniilor roșii ale străzii ce urmează a fi trasată

conform documentației de urbanism a cartierului, iar terenurile delimitate de

liniile roșii ale străzilor, reprezintă bunuri din domeniul public de interes

local, care conform Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, sânt inalienabile, imprescriptibile și

insesizabile, respectiv nu pot fi suspuse vânzării cumpărării.

terenurilor proprietate municipală cu nr. cadastrale XXXXXX și XXXXXX,

și-au extins hotarele pe o porțiune din terenul cu nr. cadastral XXXXXX,

care este utilizat ca drum de acces pentru 7 terenuri pe care sânt amplasate

case de locuit.

contestată este lovită de nulitate și urmează a fi anulată în totalitate. Or, prin

acțiunile pârâților, se încalcă dreptul lor la dobândirea și exercitarea posesiei

bunului imobil, tulburând posesia contrar normelor legale.

Codul administrativ, art. 53 din Constituția Republicii Moldova, reclamanții

au conchis că dispunerea de către Primăria mun. Chișinău și Consiliul

mun. Chișinău asupra lotului de teren aferent celui deținut în proprietate

privată, în temeiul încălcărilor reiterate mai sus, constituie un viciu deosebit

4

de grav, care atrage nulitatea actului administrativ. Acesta este contrar legii

și abuziv.

Moșnoi, reprezentați de avocații Olga Burea și Domnița Pagoni au solicitat

anularea Actului de constatare pe teren nr. 134/2021 din 10 august 2021, prin

care s-a constatat ocuparea ilegală a lotului de pământ cu nr. cadastral

XXXXXX cu suprafața de 0,0287 ha din str. XXXXXX, mun. XXXXXX și

îngrădirea cu gard neautorizat, cu demolarea construcției edificate, ca fiind

emis contrar legii; anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 7/14-6 din

27 iulie 2021 „Cu privire la adjudecarea la licitație funciară prin vânzarea-

cumpărarea a unui lot de pământ din str. XXXXXX”, ca fiind ilegală.

de avocații Olga Burea și Domnița Pagoni au depus cerere de majorare și

completare a cerințelor, prin care au suplimentat cercul subiecților

procesuali, cu pârâtul Constantin Hîncu, solicitând suplimentar anularea

procesului-verbal nr. 7 din 22 decembrie 2021 privind rezultatele

negocierilor la licitația funciară cu strigare prin vânzarea-cumpărarea

terenului din intravilanul mun. Chișinău și anularea contractului de

vânzare-cumpărare nr. 1-311 din 03 martie 2022 a terenului adjudecat la

licitație, încheiat între Primăria mun. Chișinău și Constantin Hîncu

(f.d.152-156, Vol.I).

mun. Chișinău la 22 decembrie 2021 a desfășurat licitația funciară cu strigare

privind vânzarea-cumpărarea terenurilor din intravilanul mun. Chișinău, la

care au fost expuse 20 loturi de pământ pentru diverse destinații: ansambluri

rezidențiale, obiective comerciale, construcții locativ-individuale sau pentru

deservirea obiectului existent (pentru deținătorii de terenuri adiacente).

Printre loturile expuse, a fost licitat și lotul cu nr. cadastral XXXXXX, situat

în mun. XXXXXX, str. XXXXXX, conform deciziei Consiliului

mun. Chișinău nr. 7/14-6 din 27 iulie 2021, care constituie obiectul litigiului

în speță.

Consiliului mun. Chișinău nr. 7/14-6 din 27 iulie 2021 „Cu privire la

adjudecarea la licitație funciară, prin vânzarea-cumpărarea unui lot de

pământ din str. XXXXXX”, ca fiind ilegală, în opinia lor, procesul-verbal

nr. 7 din 22 decembrie 2021 privind rezultatele negocierilor la licitația

funciară cu strigare privind vânzarea-cumpărarea terenului din intravilanul

mun. Chișinău și contractul de vânzare-cumpărare a terenului adjudecat la

licitație, încheiat între Primăria mun. Chișinău și Constantin Hîncu nr. 1-311

din 03 martie 2022, sânt subsecvente actului principal și urmează a fi anulate.

Chișinău, sediul Râșcani, Constantin Hâncu s-a atras în proces în calitate de

terț (f.d.188, Vo.I).

5

Râșcani, s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ,

înaintată de Vasile Moșnoi și Silvia Moșnoi, în partea pretențiilor formulate

în privința lui Constantin Hîncu (f.d.177-178, Vol.I).

Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ

înaintată de Vasile Moșnoi și Silvia Moșnoi împotriva Consiliului

mun. Chișinău, Direcției Generale, Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare

și Primarului General al mun. Chișinău, terț Constantin Hîncu cu privire la

contestarea actelor administrative.

S-a încasat din contul lui Vasile Moșnoi și Silvia Moșnoi în beneficiul

lui Constantin Hîncu, suma de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică, în rest cerința terțului s-a respins (f.d.190, 199-208, Vol.I).

administrativ, Vasile Moșnoi și Silvia Moșnoi, reprezentați de avocatul Olga

Burea au depus apel, iar la 19 aprilie 2023 au prezentat motivarea apelului

împotriva hotărârii din 07 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii de admitere

integrală a acțiunii înaintate (f.d.194-196, 217-224, Vol.I).

administrativ, Constantin Hîncu, reprezentat de avocatul Veaceslav Popa a

depus apel, iar la 05 mai 2023 a prezentat motivarea apelului împotriva

hotărârii din 07 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

solicitând casarea parțială a acesteia și emiterea unei noi decizii în partea

casată privind admiterea integrală a pretențiilor terțului de încasare a

cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 10000 de lei, precum și a

cheltuielilor suportate la examinarea prezentei cauzei în ordine de apel

(f.d.198, 249-251, Vol.I).

apelurile depuse de Vasile Moșnoi, Silvia Moșnoi și Constantin Hîncu

împotriva hotărârii din 07 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani (f.d.28-54).

corespundere cu prevederile art. 20-21, 42, 101 din Codul funciar,

documentele ce confirmă drepturile deținătorilor de teren sânt: titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat de autoritățile

administrației publice locale în cazul atribuirii de către acestea a terenurilor

proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale sau de către Agenția

Proprietății Publice în cazul atribuirii de către stat a terenurilor proprietate

publică a statului, certificatul de moștenire, contractul de vânzare-

cumpărare, contractul de donație, contractul de schimb, contractul de arendă

și altele. Forma titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren se

stabilește de Guvern. Drepturile de proprietate și alte drepturi patrimoniale

6

asupra terenului se înregistrează în conformitate cu legislația. Deținătorii de

terenuri nu au dreptul la folosința lor, inclusiv în condiții de arendă, până

când primăria, în cazul atribuirii de către aceasta a terenurilor proprietate

publică a unităților administrativ-teritoriale, sau Agenția Proprietății Publice,

în cazul atribuirii de către stat a terenurilor proprietate publică a statului, nu

va stabili hotarele terenurilor în natură (pe loc). Terenurile din intravilan se

află în administrarea autorităților administrației publice locale, iar din

municipii - în proprietate municipală. Terenurile ocupate fără autorizație se

restituie deținătorilor legitimi, fără ca ei să repare cheltuielile făcute în timpul

folosirii nelegitime a terenurilor. Aducerea terenurilor în stare bună pentru

folosință, inclusiv demolarea construcțiilor se face pe seama întreprinderilor,

instituțiilor, organizațiilor și a cetățenilor care le-au ocupat fără autorizație.

Restituirea terenului ocupat fără autorizație se face în baza hotărârii

organelor de resort.

16 iulie 1999 cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-

teritoriale, art. 6 alin. (3) lit. b)-d), art.9 alin.(1) și (2) lit. h), art. 77 din Legea

nr.121 din 04 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății

publice, art.14 alin.(1) și (2) lit.b) și c), art. 19 alin.(4) din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, art.20 alin. (1)

și art. 21 alin. (1) din Legea privind delimitarea proprietății publice nr. 29

din 05 aprilie 2018, și reieșind din materialele cauzei, instanța de apel a notat

că potrivit deciziei Consiliului mun. Chișinău nr.4/15 din 13 mai 2014

„Despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul

XXXXXX”, terenul în litigiu, aparține patrimoniului municipal, Consiliul

mun. Chișinău în calitate de proprietar permițând, temporar, reclamantului

Vasile Moșnoi, amenajarea terenului din str. XXXXXX, adiacent proprietății

ultimului, în acest sens fiind emisă decizia nr. 36/27-36 din

09 decembrie 2005).

supra, ce aparține Consiliului mun. Chișinău este incontestabilă, decizia

Consiliului mun. Chișinău nr.4/15 din 13 mai 2014 fiind în vigoare, generând

în continuare efecte juridice, această circumstanță ne fiind contestată de către

reclamanți.

mun. Chișinău nr. 36/27-36 din 09 decembrie 2005 „Cu privire la permiterea

amenajării unui lot de pământ din str. XXXXXX dlui Vasile Moșnoi”, a fost

acceptată de către proprietar sub condiția indicată la pct. 2 a deciziei

specificate supra, terenul cu nr. cadastral XXXXXX urmând a fi eliberat la

indicația Primăriei mun. Chișinău, ultima în calitate de proprietar al

imobilului în cauză, fiind în drept să dispună inclusiv scoaterea la licitație a

terenului. Astfel, posesia îndelungată a terenului de către Vasile și Silvia

Moșnoi, nu presupune neapărat obligația autorităților publice locale de a

transmite în proprietate/ posesie/ gestiune, terenul ce aparține cu drept de

7

proprietate, Consiliul mun. Chișinău, fiind în drept de a decide soarta

terenului său, după discreția sa decizională. Or, art.19 alin. (4) și art.77

alin.(2) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația

publică locală și corespunzător, art. 6 din Legea nr. 136 din 17 iunie 2016

privind statutul mun. Chișinău, statuează expres competențele și limitele

împuternicirilor Consiliului mun. Chișinău în privința administrării

patrimoniului public al mun. Chișinău, autoritatea publică pârâtă

exercitându-și dreptul discreționar în conformitate cu unele ilegalități în

acest sens.

nr.36/27-36 din 09 decembrie 2005, instanța ierarhic inferioară a reiterat că,

terenul în cauză a fost transmis în folosință provizorie, până la valorificarea

acestuia după destinație, pentru amenajare, cu condiția folosirii conform

destinației, fără drept de a construi orice tip de construcții.

instanțe, potrivit căreia, decizia Consiliului mun.Chișinău nr.36/27-36 din

09 decembrie 2005 a căzut în desuetudine odată cu scoaterea la licitație și

înstrăinarea terenului către Constantin Hîncu, or, art. 214 alin. (1) din Codul

civil (în vigoare la data aprobării deciziei nr.36/27-36), prevedea expres că,

actul juridic ce are ca obiect bunuri imobile, urmează să fie înregistrat în

modul stabilit prin lege, iar potrivit art.464 al Codului civil, prevederile

referitoare la bunurile imobile și mobile se aplică în modul corespunzător și

drepturilor reale asupra acestor bunuri.

alin. (2) în redacția de până la 01 martie 2019), instanța de apel a subliniat

că, pentru a produce efecte juridice, decizia Consiliului mun. Chișinău

nr. 36/27-36 din 09 decembrie 2005 urma a fi înregistrată în Registrul

bunurilor imobile. Însă, la caz, reclamanții/apelanți nu au întrunit această

condiție și nu au prezentat probe, care ar atesta încheierea altor raporturi

juridice cu Consiliul mun. Chișinău în privința acestui teren, decât decizia

nr. 36/27-36 din 09 decembrie 2005, care urma a fi înregistrată în Registrul

bunurilor imobile, iar faptul că, anterior, ultimii ar fi solicitat Consiliului

mun. Chișinău transmiterea în proprietate privată a terenului în litigiu, este

irelevant și nu constituie temei de anulare a actelor administrative contestate,

or, tot reclamanții/apelanți au invocat că cererea respectivă a fost respinsă,

iar probe că ultimii ar fi contestat refuzul, la actele cauzei nu se regăsesc.

juridice/administrative, cu excepția deciziei Consiliului mun. Chișinău

nr. 36/27-36 din 09 decembrie 2005, din momentul intrării în vigoare a

Codului civil modernizat, instanțele ierarhic inferioare au menționat că,

raportului juridic litigios îi sânt aplicabile prevederile art. 489 lit. a), care

indică expres că, posesia încetează prin înstrăinarea bunului.

8

neîndeplinirea de către reclamanții/apelanți a condiției de înregistrare a

deciziei nr. 36/27-36 din 09 decembrie 2005 în Registrul bunurilor imobile,

aceasta din urmă nu produce anumite efecte juridice, inclusiv din cauza

valorificării terenului de către proprietarul de jure al acestuia, prin

dispunerea înstrăinării la licitație, motiv pentru care a apreciat critic

alegațiile reclamanților/apelanți cu referire la încălcarea dreptului de uz

asupra bunului imobil, prin prisma art. 635 alin. (3) și (4) din Codul civil.

mun. Chișinău nr. 36/27-36 din 09 decembrie 2005, instanța de apel a

precizat că, Consiliul mun. Chișinău a limitat dreptul de posesie al

reclamanților/apelanți asupra bunului imobil, acesta fiindu-le acordat doar

până la valorificarea terenului, după destinație, fiind totodată impusă

condiția folosirii terenului, conform destinației și interzise orice tip de

construcții pe acest teren. Însă, contrar interdicției de a edifica construcții pe

terenul transmis în posesie și folosință reclamanților/apelanți, ultimii au

împrejmuit terenul cu gard, fără a dispune în acest sens de acordul

proprietarului, iar în atare circumstanțe, sânt relevante prevederile art.487

din Codul civil, care indică expres că, este considerat posesor de bună-

credință, persoana care posedă legitim sau care se poate considera

îndreptățită să posede în urma unei examinări diligente, necesare în

raporturile civile, a temeiurilor îndreptățirii sale. Buna-credință este

prezumată. Posesiunea de bună-credință încetează dacă proprietarul sau o

altă persoană cu drept preferențial înaintează posesorului pretenții

întemeiate.

reclamanții/apelanții Moșnoi Vasile și Moșnoi Silvia nu pot fi considerați de

bună-credință, posesia acestora ne fiind una legitimă, aceasta încetând odată

ce proprietarul a dispus utilizarea terenului după destinație, expunându-l la

licitație.

mun. Chișinău nr.4/15 din 13 mai 2014 „Despre delimitarea terenurilor

proprietate municipală din sect. Centru”, lotul de pământ cu nr. cadastral

XXXXXX din mun. XXXXXX, situat pe str. XXXXXX, este proprietate

municipală. Iar, prin Actul de constatare pe teren nr.134/2021 din

10 august 2021, s-a stabilit că, terenul proprietate municipală, este îngrădit

neautorizat, în lipsa actelor de repartizare, fapt ce denotă ocuparea abuzivă a

acestuia, fiind recomandat serviciilor abilitate, să identifice persoanele

vinovate, cu eliberarea terenului și aducerea în stare bună pentru folosință.

argumentul reclamanților că fiind vizați prin Actul de constatare enunțat

supra, urmau a fi notificați în privința intenției autorităților locale de a scoate

la licitație terenul ce le-a fost transmis în posesie. Or, întru susținerea acestei

poziții, reclamanții au invocat aceleași circumstanțe de fapt și de drept

9

privind posesiunea exercitată în temeiul deciziei nr. 36/27-36 din

09 decembrie 2005. Prin urmare, aceștia nu au prezentat probe, care ar

demonstra că, actele menționate supra sânt ilegale și nici nu au fost stabilite

temeiuri de anulare a acestora.

nr.7 din 22 decembrie 2021 și a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1-311

din 03 martie 2022, încheiat între Primăria mun. Chișinău și Constantin

Hîncu, reieșind din faptul constatării fără echivoc a legalității Actului de

constatare în teren nr. 134/2021 din 10 august 2021 și a deciziei Consiliului

mun. Chișinău nr. 7/14-6 din 27 iulie 2021, instanța de apel a menționat că,

reclamanții/apelanții Moșnoi Vasile și Silvia, au eșuat să indice motive

concludente și plauzibile în vederea anulării sau constatării nulității acestora.

Or, decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 36/27-36 din 09 decembrie 2005,

nu a fost înregistrată în Registrul bunurilor imobile și prin urmare nu

întrunește condițiile de valabilitate; dreptul de posesie asupra terenului, a fost

transmis provizoriu, până la valorificarea terenului după destinație, actul

translativ de posesie fiind condiționat prin interzicerea edificării oricăror

construcții pe terenul respectiv, reclamanții/apelanți făcând abstracție de

această limitare, prevăzută expres la pct. 2 al deciziei nr.36/27-36 din

09 decembrie 2005 „Cu privire la permiterea amenajării unui lot de pământ

din str. XXXXXX, dlui Vasile Moșnoi”, și reieșind din încălcarea obligației

de a nu construi/îngrădi terenul, posesiunea nu mai este legală.

03 martie 2022, a fost încheiat între proprietarul terenului și Constantin

Hîncu, în baza procesului-verbal nr.7 din 22 decembrie 2021 privind

rezultatele negocierilor la licitația funciară cu strigare, organizată în

conformitate cu Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, ne fiind

formulate pretenții privind respectarea procedurii de organizare a licitației,

publicarea comunicatului informativ despre data, ora și locul desfășurării

licitației, precum și nu au fost stabilite motive, care ar fi împiedicat

reclamanții/apelanți să participe la licitația respectivă, la aceasta participând

Mihai Moșnoi - fiul reclamanților/apelanți, nu a înaintat anumite pretenții

privind corectitudinea desfășurării licitației.

conchis respectarea procedurii legale de către autoritățile publice locale la

emiterea actelor contestate - Actul de constatare pe teren nr. 134/2021 din

10 august 2021, decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 7/14-6 din

27 iulie 2021, procesul-verbal nr. 7 din 22 decembrie 2021 și contractul de

vânzare-cumpărare a terenului nr. 1-311 din 03 martie 2022, motiv pentru

care au respins ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de Vasile Moșnoi și

Silvia Moșnoi.

respingerii cererii cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată, Curtea

10

de Apel Chișinău, invocând prevederile art.82, 94 alin. (1), art. 96 alin. (1)

și (11) din Codul de procedură civilă, a reținut că Consantin Hîncu a fost

reprezentat în instanța de judecată de către avocatul Veaceslav Popa, care

pentru serviciile de asistență juridică a solicitat încasarea din contul lui

Vasile Moșnoi și al Silviei Moșnoi suma de 10000 de lei, anexând în acest

sens copia bonului de plată. Însă, reieșind din criteriile de necesitate și

rezonabilitate a cheltuielilor suportate de către Constantin Hîncu în legătură

cu asistența juridică acordată de avocatul Veaceslav Popa, instanța de apel a

conchis asupra temeiniciei concluziei primei instanțe, că suma de 2000 de

lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică este una reală și neexagerată în

raport cu munca prestată de avocat, excedentul neîncasat fiind neîntemeiat.

avocatul Olga Burea au depus recurs împotriva deciziei din 28 martie 2024

a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi decizii de admitere a cererii lor de chemare în

judecată, sau remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, conform

art.248 alin.(1) lit. d) din Codul administrativ (f.d.175-176, 178-181).

de drept invocate anterior la etapa examinării cauzei în instanțele ierarhic

inferioare, suplimentar menționând dezacordul cu decizia din 28 martie 2024

a Curții de Apel Chișinău, deoarece soluția pronunțată de instanțele

inferioare nicidecum nu reprezintă rezultatul cercetării fondului cauzei și a

argumentelor invocate atât în prima instanță cât și în ordine de apel, iar acest

fapt transgresează prevederile art. 239 din Codul de procedură civilă.

prevederilor art. 2451 alin. (1) lit. d) și f) din Codul administrativ, recurenții

au opinat că instanța ierarhic inferioară a emis o hotărâre arbitrară, fără o

apreciere corectă a probelor prezentate de ei.

totalitate drepturile lor de proprietate asupra terenului disputat în prezenta

cauză, care a fost dobândit legal prin contractul de vânzare-cumpărare

nr. 4280 din 23 decembrie 2002 și confirmat prin decizia Consiliului

mun. Chișinău nr. 36/27-36 din 09 decembrie 2005. Or, atât contractul cât și

decizia Consiliului mun. Chișinău, le permitea să amenajeze terenul.

Ignorarea acestor documente fundamentale reprezintă o încălcare gravă a

drepturilor lor de proprietate, garantate de art. 1 din Protocolul nr. 1 la

Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

omis să ia în considerare toate înscrisurile relevante prezentate de ei, inclusiv

extrasul din Registrul bunurilor imobile, care confirmă dreptul lor de

proprietate asupra terenului și nu au evaluat corect actul de constatare

nr. 134/2021 din 10 august 2021. Or, ei au demonstrat că terenul a fost

11

ocupat legal în baza deciziei din 2005 și că actul de constatare este lovit de

nulitate.

convingătoare pentru menținerea actului de constatare, ceea ce contravine

principiului motivării hotărârilor judecătorești prevăzut de art. 6 din CEDO.

au considerat legală decizia Consiliului mun. Chișinău de adjudecare a

terenului la licitație, ignorând faptul că Consiliul mun. Chișinău nu era

proprietar al terenului la momentul emiterii deciziei. Or, conform

documentelor probatorii, dreptul de proprietate al Consiliului mun. Chișinău

a fost înregistrat abia la 28 decembrie 2021, după adjudecarea terenului la

licitație.

argumentele cu privire la faptul că, autoritatea locală nu a respectat

procedurile legale stabilite pentru emiterea actelor administrative și

desfășurarea licitației pentru terenul în cauză. Decizia Consiliului

mun. Chișinău de a scoate la licitație terenul nu respectă cerințele legale de

formare și delimitare a bunurilor imobile, astfel cum sunt prevăzute de

legislația națională și Legea cadastrului bunurilor imobile.

convingătoare, fapt ce contravine art. 6 CEDO și jurisprudenței CEDO, prin

care Curtea indică că, instanțele de judecată urmează să motiveze clar și

convingător hotărârile lor. Or, la caz, copierea unui șir de norme nu permite

a considera că, pretențiile recurenților au fost serios examinate de către

instanțele ierarhic inferioare.

reprezintă faptul că, judecătorul Veronica Negru, anterior a participat la

examinarea cererii de recurs asupra încheieri instanței de fond din

28 septembrie 2021, prin care a fost respinsă cererea de suspendare a

executării actului administrativ.

alin. (1) din Codul de procedură civilă, recurenții au notat că pentru

integritatea procesului judiciar, este esențial ca judecătorii să fie imparțiali și

să nu existe nici cea mai mică suspiciune de părtinire. Însă, participarea

judecătorului Veronica Negru la examinarea cererii de recurs asupra

încheierii instanței de fond din 28 septembrie 2021, în același dosar și apoi

la examinarea pe fond a cererii de apel, reprezintă o încălcare gravă a

principiului imparțialității și a dreptului la un proces echitabil.

ridică serioase îndoieli cu privire la imparțialitatea și echitatea procesului.

Aceasta constituie un conflict de interese clar, deoarece judecătorul a avut

deja ocazia să se pronunțe asupra unor aspecte legate de același dosar, iar

12

acest fapt poate influența obiectivitatea sa în evaluarea ulterioară la

examinarea cererii de apel pe fond.

obligația de a se abține de la examinarea pe fond a cauzei, având în vedere

participarea sa anterioară la examinarea cererii de recurs asupra încheierii.

Această obligație este esențială pentru a asigura respectarea principiului

imparțialității și a dreptului la un proces echitabil. Iar, neîndeplinirea acestei

obligații de abținere reprezintă o încălcare gravă a legii și afectează grav

dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO.

Olga Burea au enunțat că recursul formulat a fost depus în termen, deoarece

decizia contestată a instanței de apel a fost publicată pe Portalul Național al

Instanțelor Judecătorești la 27 mai 2024 și nu poate fi declarat inadmisibil în

baza art. 245 alin. (2) lit. g), având în vedere că se întemeiază pe dispozițiile

art. 2451 alin. (1) lit. d) și f) din Codul administrativ.

mun. Chișinău au depus referință asupra recursului înaintat de Vasile Moșnoi

și Silvia Moșnoi, reprezentați de avocatul Olga Burea, prin care au solicitat

declararea inadmisibilă a acestuia.

de avocatul Veaceslav Popa a solicitat respingerea recursului înaintat de

Vasile Moșnoi și Silvia Moșnoi, reprezentați de avocatul Olga Burea ca fiind

inadmisibil și neîntemeiat.

al Curții Supreme de Justiție conchide că Vasile Moșnoi și Silvia Moșnoi,

reprezentați de avocatul Olga Burea, s-au conformat dispozițiilor art. 245 din

Codul administrativ și au depus în termen recursul la 05 iulie 2024. Or,

decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 28 martie 2024, și

expediată reprezentantului recurenților Vasile Moșnoi și Silvia Moșnoi,

avocatului Olga Burea, prin e-mail, la 28 mai 2024, fapt confirmat prin

extrasul din poșta electronică, anexat la dosar (f.d.55, Vol.II).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt

termen.”

reglementează că:

13

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1)

lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.”

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web

oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:

h) recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

14

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

de casare, invocate în cererea de recurs nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la

dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel

Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Silvia Moșnoi, reprezentați de avocatul Olga Burea, conține obiecții de fapt

și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei în prima instanță

și instanța de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău,

fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

15

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

cererii de recurs asupra încheieri instanței de fond din 28 septembrie 2021,

prin care a fost respinsă cererea de suspendare a executării actului

administrativ, în același dosar și apoi la examinarea pe fond a cererii de apel,

ar reprezinta o încălcare gravă a principiului imparțialității și a dreptului la

un proces echitabil, nu se încadrează în temeiul art. 2451 alin.(1) lit. f) din

Codul administrativ, respectiv nu poate fi reținută pentru declararea

admisibilă a recursului, întrucât judecătorul Veronica Negru participând

anterior la examinarea cererii de recurs asupra încheieri instanței de fond din

28 septembrie 2021, a soluționat un aspect de procedură, și anume

respingerea cererii de suspendare a executării actului administrativ, ceea ce

nu este considerată o încălcare a principiului imparțialității, deoarece decizia

procedurală este distinctă de analiza fondului. Prin urmare, acțiunile

anterioare ale judecătorului Veronica Negru în prezenta cauză nu cad sub

incidenta art.50 din Codul administrativ și nu se impunea abținerea sa.

nr.7/14-6 din 27 iulie 2021 a Consiliului mun. Chișinău de adjudecare a

terenului la licitație, Consiliul mun. Chișinău nu era proprietar al terenului

în litigiu, instanța de recurs notează că Administrația Publică Locală este

proprietar al terenului în baza legii, dar nu ca rezultat al înregistrării acestui

drept.

16

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Vasile Moșnoi și Silvia Moșnoi, reprezentați de avocatul Olga

Burea.

lit.h) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Vasile Moșnoi și Silvia Moșnoi,

reprezentați de avocatul Olga Burea.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

17