3ra-1202/23 — anularea răspunsuluisi obligarea eliberării autorizatiei

3ra-1202/23 — anularea răspunsuluisi obligarea eliberării autorizatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Vasile Ursu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vasile Ursu împotriva Primăriei municipiului Chișinău

cu privire la anularea răspunsului și obligarea eliberării autorizației,

împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-1202/23

NR. PIGD 2-22082388-01-3ra-01122023)

Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.2451 Cod

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate. Conform Deciziei nr. 2/26

din 02 aprilie 2021 a Consiliului municipal Chișinău, se interzice organizarea

de accese la parter, demisol sau subsol din contul spațiului public (trotuar)

în zona protejată a Nucleului Istoric al orașului Chișinău.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Ciumac,

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici,

02 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Vasile Ursu

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Primăriei municipiului Chișinău, solicitând anularea răspunsului

nr. 2753/22 din 19.05.2022 și obligarea Primăriei mun. Chișinău să elibereze

autorizație de construire în baza cererii nr.AC00180 din 21.03.2022, asupra

imobilului cu nr. cadastral 0100205.110.01.015, amplasat în mun. Chișinău,

str. Bulgară 35.

certificatul de urbanism pentru proiectare nr.64i/21, prin care s-a permis

proiectarea reamenajării încăperii nr.15 din mun. Chișinău, str. Bulgară

nr.35, prin organizarea unei intrări separate din partea stradală din contul

golului de zidărie a ferestrei, în scopul utilizării ulterioare cu destinație

nelocativă.

documentația de proiect de către compania de proiectare SRL „Status Arh

Proiect”, care ulterior a fost înaintată spre examinare Consiliului Național al

Monumentelor Istorice, iar la data de 09 aprilie 2021 în baza procesului-

verbal nr.05 al ședinței, a fost emisă fișa de avizare prin care s-a aprobat

proiectul de execuție.

Funciare a Primăriei mun. Chișinău a fost depusă cererea nr. 192 DP, cu

privire la avizarea documentației de proiect asupra imobilului din mun.

Chișinău, str. Bulgară 35, nr. cadastral 0100205.110.01.015.

Arhitectul Șef al mun. Chișinău, Svetlana Dogotaru, prin care proiectului i

s-a acordat statut favorabil, respectiv fiind avizat de către Direcția Generală

Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Primăriei mun. Chișinău.

art.12 al Legii nr. 163/2010 cu privire la autorizarea executării lucrărilor de

construcții, cât și în baza actelor administrative menționate supra, a fost

înregistrată cererea nr.AC-00180, prin care a fost solicitată eliberarea

1

autorizației de construire în baza proiectului avizat anterior de către Direcția

Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare.

fost informat asupra refuzului eliberării autorizației de construire.

documentației de proiect.

construire cât și la avizul nr. 189/21, coordonat de către Arhitectul Șef al

mun. Chișinău, Svetlana Dogotaru, prin care proiectului i s-a acordat statut

favorabil, respectiv, considerând refuzul în cauză ca fiind un abuz de putere

din partea Autorității Publice Locale, la data de 12 mai 2022 a fost depusă

cererea prealabilă, cu motivele de fapt cât și de drept asupra refuzului, prin

care s-a solicitat anularea acestuia și emiterea actului permisiv.

nr.2753/22, prin care doar a reiterat poziția menționată prin refuz, fără a se

expune asupra motivelor invocate în cererea prealabilă.

art.167 Cod administrativ, solicita reclamantul anularea refuzului nr. R-AC-

00180 din 22.04.2022, ca fiind unul abuziv de drept; satisfacerea cererii

nr.AC-00180 din 21.03.2022, cu eliberarea autorizației de construire asupra

reamenajării încăperii nr.15 din mun. Chișinău, str. Bulgară nr. 35, prin

organizarea unei intrări separate din partea stradală din contul golului de

zidărie a ferestrei, în scopul utilizării ulterioare cu destinație nelocativă.

Relații Funciare a Primăriei mun. Chișinău și-a expus poziția prin avizarea

documentației de proiect, fapt ce denotă perfectarea documentației de proiect

conform certificatului de urbanism eliberat de către Administrația Publică

Locală, iar refuzul pe motivul ajustării documentației de proiect, este unul

abuziv din start.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a admis acțiunea înaintată de Vasile Ursu. S-a anulat răspunsul

nr.2753/22 din 19.05.2022, ca ilegal. S-a obligat Primăria municipiului

Chișinău să elibereze lui Vasile Ursu autorizație de construire în baza cererii

depuse la 21.03.2022 cu nr. AC-00180, asupra imobilului cu nr. cadastral

0100205.110.01.015, amplasat în mun. Chișinău, str. Bulgară nr.35.

2

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

cu apel hotărârea din 07 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea

unei noi decizii, prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

admis apelul depus de Primarul General al mun. Chișinău. S-a casat

hotărârea din 07 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-

a emis o decizie nouă, prin care: S-a respins ca neîntemeiată acțiunea

înaintată de Vasile Ursu către Primăria mun. Chișinău privind anularea

răspunsului nr. 2753/22 din 19.05.2022; obligarea Primăriei mun. Chișinău

să elibereze autorizație de construire în baza cererii nr.AC-00180 din

21.03.2022, asupra imobilului cu nr. cadastral 0100205.110.01.015,

amplasat în mun. Chișinău, str. Bulgară 35.

a ținut cont de cadrul normativ relevant și a ignorat interesele publice și

protecția patrimoniului urban.

prima instanță a ignorat prevederile specifice ale Deciziei nr. 2/26 și Legea

nr. 163/2010. De asemenea, prima instanță nu a luat în considerare faptul că

accesul din partea stradală prin modificarea trotuarului contravine regulilor

stricte impuse pentru protecția patrimoniului în zona Nucleului Istoric.

Chișinău a refuzat eliberarea autorizației de construire pentru Ursu Vasile în

mod corect, bazându-se pe prevederile legale aplicabile. Conform Deciziei

nr. 2/26 din 02 aprilie 2021 a Consiliului municipal Chișinău, se interzice

organizarea de accese la parter, demisol sau subsol din contul spațiului public

(trotuar) în zona protejată a Nucleului Istoric al orașului Chișinău. Proiectul

reclamantului propunea organizarea unei intrări separate din contul unui gol

de zidărie, afectând trotuarul, fapt care contravine acestei reglementări.

au responsabilitatea de a respecta interesul public în cadrul operațiunilor de

urbanism, conform art. 37 alin. (3) din Legea nr. 835/1996. Refuzul Primăriei

de a elibera autorizația de construire pentru reamenajarea propusă a fost

justificat prin necesitatea păstrării identității și integrității zonei istorice a

orașului Chișinău, unde se impun măsuri stricte de protejare a monumentelor

și spațiului urban.

3

îndeplinea toate cerințele prevăzute de Legea nr. 163/2010 privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție. Printre motivele principale

pentru refuzul autorizației s-au numărat lipsa avizului necesar din partea

autorităților competente pentru organizarea unei intrări separate din spațiul

public, precum și neconformitatea documentației de proiect cu prevederile

certificatului de urbanism.

21. EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei decizii

noi prin care acțiunea să fie admisă integral.

ARGUMENTELE RECURSULUI

analizeze corespunzător toate argumentele prezentate de recurent, motivând

soluția în favoarea intimatei fără a ține cont de prevederile legale aplicabile

și de documentele relevante depuse în dosar.

Consiliului municipal Chișinău nr. 2/26 din 02.04.2021, instanța a încălcat

principiul neretroactivității prevăzut de art. 7 alin. (1) din Codul civil.

Certificatul de urbanism pentru proiectare a fost emis înainte de adoptarea

deciziei nr. 2/26, astfel încât aceasta nu ar trebui să aibă caracter retroactiv.

echitabil prevăzute de art. 6 din CEDO, întrucât nu a motivat adecvat refuzul

de a lua în considerare argumentele recurentului.

a luat în considerare doar argumentele Primăriei.

POZIȚIA INTIMAȚILOR

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

4

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.245¹.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

motivată a instanței de apel a fost expediată participanților la proces la 19

noiembrie 2023 (f.d.85) și a fost recepționată de către Vasile Ursu la 23

noiembrie 203 (f.d.88)

5

că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul

administrativ.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

6

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

7

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Vasile Ursu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8