3ra-455/24 — anularea actului administrativ

3ra-455/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de SA „Art-Vest”,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.51 împotriva

Primăriei Chișinău, terț SA „Art-Vest”, cu privire la anularea actului

administrativ,

și acțiunea de contencios administrativ înaintată de către SA „Art-Vest”

împotriva Primăriei mun. Chișinău, Primarul General al mun. Chișinău, terț

Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.51, cu privire la anularea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 6 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-455/24

NR. PIGD 2-18146477-01-3ra-24052024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. I. Barbacaru

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru,

9 aprilie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de SA

„Art-Vest”,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Chișinău, solicitând anularea autorizației de construire nr. 819 din 21.12.2010,

prelungită ulterior cu 12 luni.

spațiului, extinderea cu o anexă și amenajarea terenului din bd. Moscova, 2, în

baza certificatului de urbanism nr. 140i/10 din 04.03.2010.

fie finalizate în 24 de luni.

reprezentanții Primăriei.

răspunsul din 12.03.2018, viceprimarul a invocat art. 15 alin. (5) din Legea nr.

163/2010 privind posibilitatea prelungirii termenului în baza motivelor

argumentate și a interesului public, fără a detalia concret motivele sau hotărârile

invocate.

urbanism expirase în martie 2011, iar autorizația – în iunie 2013, fiind

imposibilă prelungirea unui act expirat.

1E, prin periclitarea structurii blocului și creșterea nejustificată a cotei SA „Art-

Vest”.

art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 163/2010 și prevederilor certificatului de

urbanism.

prealabilă în termenul legal prevăzut de art. 17 alin. (1) din Legea

contenciosului administrativ nr. 793/2000.

1

mun. Chișinău și a primarului interimar Ruslan Codreanu, cu participarea CCL

nr. 51, solicitând anularea dispoziției nr. 600-d din 03.08.2018 privind

suspendarea temporară a autorizației de construire nr. 819 din 21.12.2010 și

compensarea cheltuielilor de judecată.

etajul 1 și subsolul blocului din bd. Moscova 2, care constituie ¼ din imobil,

restul de ¾ fiind deținut de locatarii CCL nr. 51.

proiectului coordonat, Primăria a emis autorizația de construire nr. 819 din

21.12.2010 pentru extinderea și renovarea spațiului.

Curții de Apel Chișinău (16.11.2016 și 14.06.2018) și ale CSJ (05.07.2017),

legalitatea acestora a fost confirmată.

12 luni.

sect. Rîșcani și specialiștii preturii au dispus stoparea acestora, considerându-le

neautorizate.

suspendat temporar autorizația de construire, invocând prescripția preturii din

02.08.2018.

în construcții aparține Agenției pentru Supraveghere Tehnică, iar actele de

autorizare au fost deja verificate și confirmate prin controale și hotărâri

judecătorești.

constituie schimbări esențiale, fiind conforme certificatului de urbanism și

avizate de arhitectul-șef, fapt confirmat și de verificatorul de proiect și Agenția

pentru Supraveghere Tehnică.

autorizației, iar dispoziția nr. 600-d este abuzivă și emisă cu încălcarea

procedurii legale, fără constatarea unei contravenții.

răspuns în termenul legal.

Chișinău sediul Centru, s-a admis demersul r/pârâtului Primăria mun. Chișinău,

a fost atras în calitate de intervenient accesoriu SA „Art-Vest”.

2

a fost dispusă conexarea cererii de chemare în judecată a CCL nr. 51 împotriva

Primăriei mun. Chișinău, persoană terță SA „Art-Vest”, cu privire la anularea

actului administrativ, la acțiunea de contencios administrativ înaintată de către

SA „Art-Vest” împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Primarului General

Interimar, persoană terță CCL nr. 51 cu privire la contestarea actului

administrativ.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a admis acțiunea înaintată de către CCL-51 și s-a anulat parțial

autorizația de construire nr.819 din 21.12.2010, și anume în partea în care la

23.08.2017 durata executării lucrărilor a fost prelungită cu 12 luni, precum și

decizia nr.06-111/1431 din 12.03.2018, adoptată în procedura prealabilă.

Acțiunea de contencios administrativ, înaintată de către SA „Art-Vest”

împotriva Primăriei mun. Chișinău, Primarul General al mun. Chișinău,

persoană terță CCL-51 cu privire la anularea actului administrativ – dispoziția

Primarului General Interimar, Ruslan Codreanu, nr. 600-d din 03.08.2018 „Cu

privire la suspendarea temporară a valabilității autorizației de construire nr. 819

din 21.12.2010, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Mihail Butnaru, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 18 octombrie 2021,

cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii înaintate de SA „Art-Vest”

și respingerea acțiunii înaintate de CCL-51.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de SA „Art-Vest” și s-a menținut hotărârea din 18 octombrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

instanțe a fost pronunțată cu aplicarea corectă a normelor de drept material și

procesual, în temeiul probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente.

21.12.2010, dispusă la 23.08.2017, a fost efectuată cu nerespectarea cadrului

normativ aplicabil, întrucât autorizația era deja expirată, iar legislația nu permite

prelungirea valabilității unui act administrativ expirat.

3

03.08.2018, prin care s-a suspendat temporar valabilitatea autorizației, a fost

emisă în mod justificat, în temeiul constatărilor privind existența unor nereguli

în procesul de autorizare și execuție a lucrărilor.

competențelor prevăzute de Legea nr. 136/2016 și în exercitarea atribuțiilor ce

țin de controlul legalității actelor emise de subdiviziunile administrației publice

locale.

pentru Supraveghere Tehnică, în documentația de proiect existau

neconformități care impuneau sistarea lucrărilor și obținerea unui nou certificat

de urbanism și a unei noi autorizații de construire, conform dispozițiilor Legii

nr. 163/2010.

derivată din hotărârile anterioare (din 2016 și 2018), reținând că acestea vizau

legalitatea autorizației inițiale din 2010, iar nu și valabilitatea prelungirii

dispuse în anul 2017.

natură să modifice regimul urbanistic sau parametrii esențiali ai construcției,

însă lipsa unui nou certificat de urbanism în cazul corectării unor elemente

tehnice din proiect impunea respectarea cerințelor din art. 16 din Legea nr.

163/2010.

atribuția de a dispune astfel de măsuri revine autorității emitente în cazuri

temeinic justificate, iar dispoziția nr. 600-d/2018 a fost emisă cu respectarea

prevederilor legale, în baza constatărilor organelor abilitate și în interes public.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Butnaru, a declarat recurs împotriva deciziei din 6 martie 2024 a Curții de Apel

Chișinău. La 17 iunie 2024 a depus motivarea recursului, prin care a solicitat

casarea deciziei și a hotărârii, cu restituirea cauzei la rejudecare sau emiterea

unei decizii noi, prin care să fie respinsă acțiunea CCL-51 și admisă acțiunea

SA „Art-Vest”.

a depus cerere de completare a recursului.

4

ARGUMENTELE RECURSULUI

nelegale și netemeinice, fiind pronunțate cu aplicarea eronată a normelor de

drept material și procesual.

menținută prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 5 iulie 2017, s-a stabilit

că reclamantul CCL-51 nu este titularul unui drept vătămat și nu are calitate

procesuală activă pentru a contesta autorizația de construire nr. 819/2010.

din Codul administrativ, doar persoanele vătămate într-un drept recunoscut de

lege pot formula acțiuni în contencios, iar instanțele nu au constatat vreo

vătămare a CCL-51 cauzată de prelungirea autorizației.

pronunțat anterior instanța de judecată prin deciziile irevocabile din 16.11.2016

și 14.06.2018, existând autoritate de lucru judecat, ceea ce atrage incidența art.

4 lit. h) din Legea contenciosului administrativ.

cererii de chemare în judecată, anulând actul de prelungire deși reclamantul nu

formulase pretenții distincte față de acest act.

din dosar, inclusiv Cartea tehnică de execuție, care confirma începerea lucrărilor

în termen și lipsa oricăror nereguli în executarea acestora.

General interimar este abuzivă și nelegală, întrucât a fost emisă fără o cerere

prealabilă, nu a fost însoțită de un proces-verbal de constatare a unei

contravenții, a fost fundamentată pe prescripția Preturii Rîșcani, organ fără

competență de control în construcții, a fost emisă cu încălcarea art. 118 Cod

administrativ, fără o motivare completă în fapt și în drept.

autorizația de construire, proiectul coordonat) au fost confirmate ca fiind legale

prin decizii irevocabile și controale efectuate de Agenția pentru Supraveghere

Tehnică, Ministerul Dezvoltării Regionale și Procuratura Generală.

Primăria mun. Chișinău, ceea ce echivalează cu o cercetare incompletă a cauzei,

atrăgând incidența art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ.

este arbitrară și se bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, contrar

art. 2451 alin. (1) lit. d) Cod administrativ.

5

2017 care au constatat că SA „Art-Vest” are un drept de proprietate deplin

asupra spațiului, iar lucrările efectuate nu afectează structura blocului locativ și

nu încalcă drepturile CCL-51. Actul de prelungire emis în 2017 este un act

accesoriu autorizației inițiale și nu poate fi analizat separat.

lucrărilor a fost dat în 2010 și este încă valabil, acest aspect fiind confirmat în

deciziile din 2016 și 2018.

dispoziția Primarului, nu viza SA „Art-Vest” și nu a fost emisă în contextul

legal prevăzut de lege pentru sistarea lucrărilor.

calității în construcții, atribuind în mod nejustificat competența de suspendare a

autorizațiilor Primarului, deși aceasta revine Agenției pentru Supraveghere

Tehnică (potrivit Legii nr. 721/1996 și HG nr. 360/1996).

Curții Supreme de Justiție (ex. decizia nr. 3ra-909/14), care a statuat că doar

AST este competentă să suspende lucrări sau autorizații, iar primarul nu are

asemenea atribuții.

nelegalitatea prescripției și lipsa unei vătămări concrete, reprezintă o încălcare

a dreptului la un proces echitabil (art. 6 CEDO), iar hotărârea este lipsită de o

motivare adecvată, în sensul jurisprudenței CtEDO (ex. Hiro Balani, Van de

Hurk, Ruiz vs. Spania).

disproporționat dreptul de proprietate al SA „Art-Vest”, garantat de art. 46 din

Constituția RM și art. 1 Protocolul nr. 1 CEDO.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

6

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea

sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă

a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă

potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La

examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate

probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța

de judecată contrar prezentului cod.”

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și

se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în

special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

atestă că decizia integrală a fost notificată SA „Art-Vest” la 17 mai 2024

(f.d.197, vol. IV), astfel că recursul a fost declarat cu respectarea prevederilor

art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții

de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex

officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

7

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurată.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel,

fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire

la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §

1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe

care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța

a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea

unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control

efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

8

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus SA „Art-Vest”.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9