3r-223/25 — Contestarea actului administrativ

La data de 04 august 2022, Cojuhari Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național Anticorupție (în continuare CNA) și Inspectoratului Național de Securitate Publică (în continuare INSP), solicitând recunoașterea ca fiind neconcludent și realizat cu încălcarea Legii privind evaluarea integrității instituționale nr.325/2013 a rezultatului testului de integritate profesională, conținut în Raportul Nr.9512 din 05.07.2022, în privința lui Cojuhari Serghei, subofițer superior al Secției patrulare „Chișinău” a Direcției patrulare „Centru” a INSP.

Prin hotărârea din 06 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani acțiunea înaintată de Cojuhari Serghei, a fost respinsă (f.d. 163, 169- 182).

La 07 noiembrie 2024 avocatul Crasnostan Andrei, în interesele apelantului Cojuhari Serghei, a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 06 noiembrie 2024, solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă (f.d. 167).

La 21 martie 2025, avocatul Crasnostan Andrei, în interesele apelantului Cojuhari Serghei, a expediat prin intermediul poștei electronice, în adresa Curții de Apel Centru cererea de apel motivată.

Prin încheierea din 30 iunie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a declarat inadmisibil apelul depus de avocatul Crasnostan Andrei, în interesele apelantului Cojuhari Serghei, pe motiv că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) Codul administrativ, iar repunerea în termen nu a fost solicitată.

La data de 31 iulie 2025, Cojuhari Serghei, reprezentat de avocatul Crasnostan Andrei, a depus recurs împotriva încheierii din 30 iunie 2025 a 1 Curții de Apel Centru, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, anularea încheierii instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii cu transmiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, la etapa de primire a cererii de apel.

În motivarea recursului, s-a invocat că la caz, termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ nu a fost omis, or această concluzie se impune reieșind din circumstanțele legate de expedierea și recepționarea hotărârii motivate și normele de drept aplicabile.

Menționează recurentul că, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani nr. 3-2037/22 din 06 noiembrie 2024, în formă motivată, a fost recepționată de reprezentantul reclamantului la data de 20 februarie 2025, ora 11:54, fapt confirmat prin mesajul de răspuns transmis din adresa electronică oficială, ce atestă primirea documentului. Această modalitate de comunicare echivalează cu notificarea prin act de recunoaștere a recepționării, dat fiind că în mesajul inițial expediat de grefier s-a solicitat în mod expres confirmarea primirii hotărârii motivate, iar această solicitare a fost executată întocmai, în termenul menționat.

Notează că extrasul din corespondența electronică a avocatului, care confirmă atât data, cât și ora recepționării, a fost anexată la cererea de apel motivată. Cu toate acestea, însă, această probă nu a fost analizată și nu a fost reflectată în niciun fel nici în soluția emisă și nici în cuprinsul încheierii din 30 iunie 2025, prin care apelul formulat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 06 noiembrie 2024 a fost declarat inadmisibil.

Astfel, indică recurentul că, nu este clar motivul pentru care mesajul de notificare expediat la data de 18 februarie 2025 a devenit vizibil în căsuța poștală electronică a avocatului doar la data de 20 februarie 2025. Totuși, în conformitate cu prevederile art. 114 din Codul administrativ, notificarea se consideră efectuată din momentul în care mesajul a ajuns efectiv la destinatar, iar în speță acest moment este, în mod cert, 20 februarie 2025.

În coroborare cu prevederile art. 63 alin. (1), art. 385 alin. (1) și art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, consider recurentul că depunerea părții motivate a apelului s-a realizat cu respectarea termenului stabilit de lege.

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrative prevede că: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

Art. 232 alin. (2) din Codul administrative prevede că: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată”.

Art. 223 din Codul administrative prevede că: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114.„

Art. 96 alin. (1) și (2) din Codul administrativ statuează că: „(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. (2) Autoritățile publice trebuie să se asigure că participanții la procedură indică, în cadrul procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum și modalități alternative.”

Art. 97 alin.(1) și alin. (3) lit.d) din Codul administrative prevede că: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin act de recunoaștere a recepționării; notificare prin poștă cu act de notificare; notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate”.

Art. 1101 din Codul administrativ prevede că: 3 „(1) Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. (2) În cazul în care autoritatea publică anexează la notificarea prin poșta electronică și actul de recunoaștere a recepționării, care este semnat cu semnătură electronică de persoana notificată și remis în schimb la adresa electronică a autorității publice, notificarea respectivă este echivalentă cu notificarea prin act de recunoaștere a recepționării. (3) Notificarea prin serviciul național de poștă electronică publică a persoanei ce urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea, în modul stabilit de Guvern, a înscrisului de notificat semnat cu semnătura electronică prevăzută de lege. Notificarea prin serviciul național de postă electronică publică este echivalentă cu notificarea prin poștă cu scrisoare recomandată. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de serviciul național de poștă electronică publică, probează notificarea. (4) În cazul notificării prin poșta hibridă, autoritatea publică, prin intermediul mijloacelor electronice de comunicație disponibile, transmite furnizorului de servicii poștale înscrisul de notificat semnat cu semnătură electronică avansată calificată. Furnizorul de servicii poștale imprimă pe suport de hârtie înscrisul de notificat și îl depune/expediază la adresa destinatarului. Autoritatea publică, prin intermediul mijloacelor electronice disponibile, asigură accesul destinatarului notificării prin poșta hibridă la înscrisul de notificat semnat cu semnătură electronică. Notificarea prin poșta hibridă este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. (5) Notificarea prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor mijloace electronice de comunicație care permit confirmarea recepționării notificării este echivalentă cu notificarea prin poștă convențională cu scrisoare recomandată. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea”.

Art. 24 alin. (1) din Codul administrative prevede că: „Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

Prin hotărârea din 06 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani acțiunea înaintată de Cojuhari Serghei, a fost respinsă (f.d. 163, 169- 182).

La data de 07 noiembrie 2024 avocatul Crasnostan Andrei, în interesele apelantului Cojuhari Serghei, a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 06 noiembrie 2024, solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă. Apelul formulat și depus la 07 noiembrie 2024, a fost nemotivat. (f.d. 167).

La 18 februarie 2025, instanța de fond a expediat în adresa participanților la proces, prin intermediul poștei electronice, copia hotărârii motivate, inclusiv și reprezentantului apelantului, avocatul Crasnostan Andrei, la adresa electronică –XXXXX, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d. 183).

Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului de către Cojuhari Serghei împotriva hotărârii din 07 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, fiind de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, a început să curgă de la data de 19 februarie 2025 și a expirat la data de 20 martie 2025.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea apelului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării apelului curg din momente diferite.

Prin urmare, ținând cont de circumstanțele faptice reținute și prevederile legale citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că hotărârea motivată, pronunțată la 06 noiembrie 2024 de Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a fost notificată, la data de18 februarie 2025. Or, au fost utilizate mijloacele corespunzătoare de comunicare, ce ar asigura notificarea copiei hotărârii motivate recurentului.

Astfel, completul menționează că, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. 5

În circumstanțele descrise, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că motivarea apelului împotriva hotărârii din 07 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu a fost prezentată instanței de apel așa cum prevede norma legală indicată la pct. 17.

Astfel, ținând cont de circumstanțele faptice reținute și prevederile legale citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Cojuhari Serghei, reprezentat de avocatul Crasnostan Andrei, a depus apelul în afara termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ, fără nici o mențiune despre omiterea termenului de prezentare a motivării apelului, nefiind invocat niciun argument în vederea justificării încălcării termenului stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

Este de remarcat că recurentul/apelantul, nu a utilizat instrumentul procedural prevăzut la art. 237 alin. (1) Cod administrativ – repunerea în termen – deși avea obligația să demonstreze diligență minimă în apărarea drepturilor sale procesuale.

Astfel, fiind participant la proces și fiind interesat de soarta soluționării litigiului în care este implicat, Cojuhari Serghei, trebuia să demonstreze un rol activ, manifestând comportament de bună-credință față de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Or, după cum s-a menționat supra, materialele dosarului denotă cert că hotărârea motivată a fost comunicată, reprezentatului apelantului/recurentului, la data de 18 februarie 2025, prin intermediul poștei electronice, iar la calcularea termenului reglementat de art. 232 alin. (2) Cod administrativ fiind luată în considerare data notificării, dar nu recepționarea la o dată ulterioară (20 februarie 2025). Astfel, recepționarea notificării, la o dată ulterioară, nu oferă apelantului dreptul de a alege de la care dată începe a curge termenul de depunere a motivării apelului.

Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de apel, deoarece Cojuhari Serghei, reprezentat de avocatul Crasnostan Andrei, nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit la pct. 17, fapt pentru care survin consecințele prevederilor pct. 16. Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și 6 instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În context, completul amintește că art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Curtea a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de către Cojuhari Serghei, reprezentat de avocatul Crasnostan Andrei, împotriva încheierii din 30 iunie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizie este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 7