3r-223/25 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- motivarea cererii de apel nu a fost prezentată în conformitate cu prevederile art. 232 alin. 2 din Codul administrativ
3r-223/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Cojuhari Serghei,
reprezentată de avocatul Crasnostan Andrei,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Cojuhari Serghei împotriva Centrului Național
Anticorupție și Inspectoratul General al Poliției cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil,
împotriva încheierii din 30 iunie 2025 a Curții de Apel Centru
(Dosarul nr. 3r-223/25
NR. PIGD2-22101192-01-3r-28102024)
Motivarea cererii de apel nu a fost prezentată în conformitate cu prevederile
art. 232 alin.2 din Codul administrativ.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Chisilița,
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici
01 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Cojuhari Serghei,
reprezentată de avocatul Crasnostan Andrei,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 04 august 2022, Cojuhari Serghei a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Centrului Național Anticorupție (în
continuare CNA) și Inspectoratului Național de Securitate Publică (în
continuare INSP), solicitând recunoașterea ca fiind neconcludent și realizat
cu încălcarea Legii privind evaluarea integrității instituționale nr.325/2013 a
rezultatului testului de integritate profesională, conținut în Raportul Nr.9512
din 05.07.2022, în privința lui Cojuhari Serghei, subofițer superior al Secției
patrulare „Chișinău” a Direcției patrulare „Centru” a INSP.
Prin hotărârea din 06 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani acțiunea înaintată de Cojuhari Serghei, a fost respinsă (f.d. 163, 169-
182).
La 07 noiembrie 2024 avocatul Crasnostan Andrei, în interesele
apelantului Cojuhari Serghei, a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani din 06 noiembrie 2024, solicitând casarea hotărârii,
cu emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă (f.d. 167).
La 21 martie 2025, avocatul Crasnostan Andrei, în interesele
apelantului Cojuhari Serghei, a expediat prin intermediul poștei electronice,
în adresa Curții de Apel Centru cererea de apel motivată.
Prin încheierea din 30 iunie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a declarat
inadmisibil apelul depus de avocatul Crasnostan Andrei, în interesele
apelantului Cojuhari Serghei, pe motiv că motivarea apelului a fost depusă
după expirarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) Codul administrativ,
iar repunerea în termen nu a fost solicitată.
La data de 31 iulie 2025, Cojuhari Serghei, reprezentat de avocatul
Crasnostan Andrei, a depus recurs împotriva încheierii din 30 iunie 2025 a
1
Curții de Apel Centru, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs,
anularea încheierii instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii cu
transmiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, la etapa de
primire a cererii de apel.
În motivarea recursului, s-a invocat că la caz, termenul prevăzut de art.
232 alin. (2) din Codul administrativ nu a fost omis, or această concluzie se
impune reieșind din circumstanțele legate de expedierea și recepționarea
hotărârii motivate și normele de drept aplicabile.
Menționează recurentul că, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani nr. 3-2037/22 din 06 noiembrie 2024, în formă motivată, a fost
recepționată de reprezentantul reclamantului la data de 20 februarie 2025,
ora 11:54, fapt confirmat prin mesajul de răspuns transmis din adresa
electronică oficială, ce atestă primirea documentului. Această modalitate de
comunicare echivalează cu notificarea prin act de recunoaștere a
recepționării, dat fiind că în mesajul inițial expediat de grefier s-a solicitat în
mod expres confirmarea primirii hotărârii motivate, iar această solicitare a
fost executată întocmai, în termenul menționat.
Notează că extrasul din corespondența electronică a avocatului, care
confirmă atât data, cât și ora recepționării, a fost anexată la cererea de apel
motivată. Cu toate acestea, însă, această probă nu a fost analizată și nu a fost
reflectată în niciun fel nici în soluția emisă și nici în cuprinsul încheierii din
30 iunie 2025, prin care apelul formulat împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani din 06 noiembrie 2024 a fost declarat inadmisibil.
Astfel, indică recurentul că, nu este clar motivul pentru care mesajul
de notificare expediat la data de 18 februarie 2025 a devenit vizibil în căsuța
poștală electronică a avocatului doar la data de 20 februarie 2025. Totuși, în
conformitate cu prevederile art. 114 din Codul administrativ, notificarea se
consideră efectuată din momentul în care mesajul a ajuns efectiv la
destinatar, iar în speță acest moment este, în mod cert, 20 februarie 2025.
În coroborare cu prevederile art. 63 alin. (1), art. 385 alin. (1) și art.
232 alin. (2) din Codul administrativ, consider recurentul că depunerea părții
motivate a apelului s-a realizat cu respectarea termenului stabilit de lege.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
2
Art. 242 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”
Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul”
Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrative prevede că:
„Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se
declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă
după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).
Art. 232 alin. (2) din Codul administrative prevede că:
„Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată”.
Art. 223 din Codul administrative prevede că:
„Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea
ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114.„
Art. 96 alin. (1) și (2) din Codul administrativ statuează că:
„(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.
(2) Autoritățile publice trebuie să se asigure că participanții la procedură indică, în
cadrul procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum și modalități
alternative.”
Art. 97 alin.(1) și alin. (3) lit.d) din Codul administrative prevede că:
„Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în
forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme
de notificare: notificare prin act de recunoaștere a recepționării; notificare prin poștă cu
act de notificare; notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; notificare prin poștă
electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate”.
Art. 1101 din Codul administrativ prevede că:
3
„(1) Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care
urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de
document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din
cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa
poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica
este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.
(2) În cazul în care autoritatea publică anexează la notificarea prin poșta electronică
și actul de recunoaștere a recepționării, care este semnat cu semnătură electronică de
persoana notificată și remis în schimb la adresa electronică a autorității publice,
notificarea respectivă este echivalentă cu notificarea prin act de recunoaștere a
recepționării.
(3) Notificarea prin serviciul național de poștă electronică publică a persoanei ce
urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea, în modul stabilit de Guvern, a
înscrisului de notificat semnat cu semnătura electronică prevăzută de lege. Notificarea
prin serviciul național de postă electronică publică este echivalentă cu notificarea prin
poștă cu scrisoare recomandată. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod
automatizat de serviciul național de poștă electronică publică, probează notificarea.
(4) În cazul notificării prin poșta hibridă, autoritatea publică, prin intermediul
mijloacelor electronice de comunicație disponibile, transmite furnizorului de servicii
poștale înscrisul de notificat semnat cu semnătură electronică avansată calificată.
Furnizorul de servicii poștale imprimă pe suport de hârtie înscrisul de notificat și îl
depune/expediază la adresa destinatarului. Autoritatea publică, prin intermediul
mijloacelor electronice disponibile, asigură accesul destinatarului notificării prin poșta
hibridă la înscrisul de notificat semnat cu semnătură electronică. Notificarea prin poșta
hibridă este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.
(5) Notificarea prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor
mijloace electronice de comunicație care permit confirmarea recepționării notificării este
echivalentă cu notificarea prin poștă convențională cu scrisoare recomandată.
Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional sau
de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea”.
Art. 24 alin. (1) din Codul administrative prevede că:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea
de Apel Centru a adoptat încheierea contestată la 30 iunie 2025, fiind
notificată reprezentantului recurentului, avocatul Crasnostan Andrei, la data
de 16 iulie 2025, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică,
anexat la actele cauzei (f.d. 199). Astfel, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră că recurentul, s-a conformat prevederilor
4
legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul
administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.
Prin hotărârea din 06 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani acțiunea înaintată de Cojuhari Serghei, a fost respinsă (f.d. 163, 169-
182).
La data de 07 noiembrie 2024 avocatul Crasnostan Andrei, în
interesele apelantului Cojuhari Serghei, a contestat cu apel hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 06 noiembrie 2024, solicitând
casarea hotărârii, cu emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie
admisă. Apelul formulat și depus la 07 noiembrie 2024, a fost nemotivat.
(f.d. 167).
La 18 februarie 2025, instanța de fond a expediat în adresa
participanților la proces, prin intermediul poștei electronice, copia hotărârii
motivate, inclusiv și reprezentantului apelantului, avocatul Crasnostan
Andrei, la adresa electronică –XXXXX, fapt confirmat prin extrasul din
poșta electronică anexat la dosar (f.d. 183).
Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului de către Cojuhari
Serghei împotriva hotărârii din 07 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău
sediul Rîșcani, fiind de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, a
început să curgă de la data de 19 februarie 2025 și a expirat la data de 20
martie 2025.
Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut
depunerea apelului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de
declarare și cel de prezentare a motivării apelului curg din momente diferite.
Prin urmare, ținând cont de circumstanțele faptice reținute și
prevederile legale citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție conchide că hotărârea motivată, pronunțată la 06 noiembrie 2024 de
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a fost notificată, la data de18 februarie
Or, au fost utilizate mijloacele corespunzătoare de comunicare, ce ar
asigura notificarea copiei hotărârii motivate recurentului.
Astfel, completul menționează că, exercitarea oricărei căi de atac și
neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage
decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea
dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei
să efectueze acțiunea în termen.
5
În circumstanțele descrise, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că motivarea apelului împotriva hotărârii din 07 noiembrie
2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu a fost prezentată instanței
de apel așa cum prevede norma legală indicată la pct. 17.
Astfel, ținând cont de circumstanțele faptice reținute și prevederile
legale citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide că Cojuhari Serghei, reprezentat de avocatul Crasnostan Andrei, a
depus apelul în afara termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod
administrativ, fără nici o mențiune despre omiterea termenului de prezentare
a motivării apelului, nefiind invocat niciun argument în vederea justificării
încălcării termenului stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
Este de remarcat că recurentul/apelantul, nu a utilizat instrumentul
procedural prevăzut la art. 237 alin. (1) Cod administrativ – repunerea în
termen – deși avea obligația să demonstreze diligență minimă în apărarea
drepturilor sale procesuale.
Astfel, fiind participant la proces și fiind interesat de soarta
soluționării litigiului în care este implicat, Cojuhari Serghei, trebuia să
demonstreze un rol activ, manifestând comportament de bună-credință față
de drepturile și obligațiile sale procedurale.
Or, după cum s-a menționat supra, materialele dosarului denotă cert
că hotărârea motivată a fost comunicată, reprezentatului
apelantului/recurentului, la data de 18 februarie 2025, prin intermediul poștei
electronice, iar la calcularea termenului reglementat de art. 232 alin. (2) Cod
administrativ fiind luată în considerare data notificării, dar nu recepționarea
la o dată ulterioară (20 februarie 2025). Astfel, recepționarea notificării, la o
dată ulterioară, nu oferă apelantului dreptul de a alege de la care dată începe
a curge termenul de depunere a motivării apelului.
Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de
apel, deoarece Cojuhari Serghei, reprezentat de avocatul Crasnostan Andrei,
nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit la pct. 17, fapt pentru care
survin consecințele prevederilor pct. 16. Instanța de recurs consideră că
soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui
proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale. Exercitarea unui drept de către
titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de
legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și
6
instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului
drept nu mai este posibilă.
În context, completul amintește că art. 6 § 1 din Convenția pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale îi garantează
fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare
la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Curtea a relatat însă în
practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această
privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude
niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să
justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs
fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz
Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea
internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din
Codul administrativ.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de către Cojuhari Serghei, reprezentat de
avocatul Crasnostan Andrei, împotriva încheierii din 30 iunie 2025 a Curții
de Apel Centru.
Decizie este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
7